888 matches
-
Curte. Ca la sărbătoare, mergeau în frunte ostașii, apoi, călare pe calul împodobit ținut din scurt de frâu, vodă Constantin, după el boierii potrivit rangului. Clopotele Mitropoliei băteau vesele anunțând țara că a fost ales noul domn. Trecând prin fața caselor brâncovenești, vodă opri calul, nu pentru că știa că din spatele ferestrelor cu brocarduri îl scăldau în priviri pline de dragoste toate sufletele dragi lui, ci pentru că trecea prin fața crucii de lemn pe care o pusese bunicul Preda Brâncoveanu pe locul unde taica
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
porniră călare pe o potecă ce ocolea pădurea și care dădea în drumul domnesc al Cotrocenilor. Se înseninase și soarele încălzea de-a binelea. Ieșiți în drumul mare, porniră în galop nebunesc spre mânăstire. Șirul de carete aștepta în fața curților brâncovenești ca vodă cu toți ai lui să pornească spre Mitropolie ca să asculte Sfântul Prohod. Doamna Marica, împreună cu cele două fiice văduve, doamna Stanca și doamna Ilinca, toate trei cernite, și domnițele fetițe, Bălașa și Smărăndița, ocupau deja careta a doua
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sărut mâna taică. Vodă se așeză ducând mâna stângă spre mijloc, dreapta i-o ținea Ștefan strâns în ale sale după ce îi sărutase inelul cu pecete. — Să trăiești și domnia ta. Iar cu gânduri întunecate? — Iertare, măria ta. Drumul de la curțile brâncovenești până la Mitropolie în trap molcom nu dura mai mult de un sfert de ceas, așa că prințul trebuia să se grăbească. Aci, în ritmul egal al copitelor cailor, era singurul loc în care puteau vorbi fără să fie ascultați de urechi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
caftanului. Ștefan, care urmărise scena, răsuflă ușurat, cu un oftat care-i stinse lumânarea deniei din Vinerea Mare a anului 1703. Vodă se urcă primul în rădvan, dar așteptă până sui și doamna alături de dânsul și porniră în trap spre curțile brâncovenești. Dorobanți călări cu făclii înmuiate în rășină de brad luminau calea. La destinație, cele trei calești au intrat în curtea largă pavată cu lespezi de piatră de Albești și, în urma lor, porțile grele s-au închis. Cu un gest, vodă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Constantin Brâncoveanu zâmbea și el, cu gura doar; în mâna stângă ținea căpăstrul, iar cu dreapta saluta din când în când mulțimea care ieșise pe la garduri. După un timp uită grijile și fața-i deveni blândă și senină. În dreptul caselor brâncovenești alaiul se opri și Toma Cantacuzino anunță că acela era locul unde erau găzduiți oaspeții. Vodă mai salută o dată, comunicând că după odihna de la prânz marele divan și domnitorul îl așteaptă pe trimisul padișahului la Curtea domnească pentru ceremonia de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a zâmbit, i s-au încordat mușchii feței și a avut senzația că i se rupe pielea obrazului în două. — Totoescule, mai e mult până la ziuă? — Două ceasuri până-n miezul nopții, măria ta! — Așa? Trimite ochi și urechi la casele brâncovenești, mâine-n zori să-mi spui cine intră și iese de la imbrohor. Fă-o pe fugă, să nu lipsești de aci de la ușa noastră! Căpitanul salută și ieși. Pylarino luă tava cu leacuri și se apropie de patul domnului. Marica
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
slugă intră grăbită și evident impresionată: — Stăpâne, ieși în foișor, este nemaipomenit! În acel moment, dădură buzna toți însoțitorii lui, care și ei așteptaseră nerăbdători. Să mergem în foișor să privim, spuse Kuciuk Selin, încercând să-și stăpânească enervarea. Casele brâncovenești erau tot cele bătrânești, privind către Dealul Mitropoliei, doar că în urmă cu vreo douăzeci de ani, mare logofăt fiind, Constantin Brâncoveanu le a adăugat un foișor înalt deasupra sălii mari ce dădea în cerdac. Scara care urca acolo cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
un cal de rasă arăbească din grajdurile împărătești. Brâncoveanu a luat căpăstrul cu mâna lui, l-a ținut câteva clipe admirând freamătul nărilor armăsarului nervos, apoi l-a înmânat lui Ștefan, șoptindu-i: — Vezi dacă e însemnat cu semnul hergheliilor brâncovenești. — Nu e, șopti Ștefan. Exaporitul, fiind la mică distanță, cu ciudă se simți obligat să-i arate voievodului cât de onorat fusese: — Marele sultan Mustafa v-a făcut, măria ta, mare cinste, vorbindu-vă atât de frumos. De obicei nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a trimis? Un om priceput foarte, căci imediat țarina intră cu banii în tabăra încercuită, găsește pașalele și seraschierii care-i trebuiau, - tot omul lui vodă i-o fi spus care sunt aceia, - îi cumpără cu aur greu rusesc și brâncovenesc și gata treaba. Țarina îl scoate într-o caleașcă pe țar și pe Cantemir ascuns cică sub fustele ei, și se îndreaptă spre Iași. Tătucul rușilor, nădejdea tuturor creștinilor din împărăția padișahului, fuge ținându-și cuvântul: îl ia cu el
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
deodată, o slăbiciune cu dureri în toate mădularele și fierbințeli... A murit duminica, duminica Mariei Egipțianca... Cu o săptămână înainte, de duminica Sfântului Ioan Scărarul, au văzut-o toți coborând de la sfânta liturghie de la Mitropolie și oprindu-se în dreptul caselor brâncovenești, la crucea cea mare din piatră de Albești pe care au înălțat-o beizadea Con-standin. S-a oprit doamna Stanca, era singură pe jos, fără caretă, am crezut că s-a lăsat în genunchi în fața crucii, dar de unde, lăsase doar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
administrația otomană a averii legendare a ghiaurului. În piețele din Istanbul se vindeau la licitație argintăria și bijuteriile familiei Brâncoveanu, mobilierul de preț și covoarele persane, iar la București imbrohorul și oamenii lui căutau cu disperare prin palatele și conacele brâncovenești să inventarieze și să trimită în Turcia ce mai rămăsese din averea mobilă a voievodului. După trei săptămâni de drum, intrând pe poarta Adrianopolului, Constantin Vodă constată că nu erau conduși pe drumul spre Vlah serai, reședința ambasadorilor Țării Românești
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ali Pașa, marele vizir, încerca să-l stoarcă de avere -, nu-l linișteau. În țară, imbrohorul umbla de colo până colo să vadă pe ce mai poate pune mâna în folosul sultanului. Care după care, încărcate cu averi de pe la moșii brâncovenești, treceau Dunărea pe bacuri și luau drumul spre Istanbul. La Mogoșoaia au scos și clanțele de la uși, că erau din alamă aurită și aveau pe deasupra lucrătură din filigran de argint cu vulturul cantacuzinesc din aur. — Auzi, să scoață și clanțele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
împotriva Brâncovenilor. — Mă gândeam..., se codi Știrbei, cum o să ajung la Damad Ali Pașa așa, cu mâinile goale? — Or să fie și plocoane, n-avea grijă, pentru toți, se grăbi să intervină vodă Ștefan. — Dar să fie cam ca cele brâncovenești, măria ta, că altă greutate au vorbele atunci. Și încă ceva, interveni timid marele spătar Mihai, ai grijă cum faci ca din cearta noastră cu Constandinul Stancăi să nu se aleagă domn altul. Vorba aceea: când doi se ceartă, al
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
domnului mazilit și că nu se știe câte capete vor cădea atunci. I-a declarat deschis că scrisorile pe care le-a trimis Brâncoveanu în țară și în Ardeal toate au ajuns mai întâi în cancelaria marelui vizir. Mirajul aurului brâncovenesc l-a adus de curând din Valahia direct în închisoare la Ediculé pe vistierul fostului domn și rudă a doamnei Marica, boierul Ianache Văcărescu. Adunând hârtiile, preafericitul Hrisant uitase de ceasul prânzului, uitase și de necazul său cu percheziția, prinsese
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
subjugate padișahului; doar cronicile valahe vin să povestească adevărul despre vremea lui Io Constantin Voievod, și nici acesta în întregime, pentru că nimeni nu trebuie să mai știe că viața marelui Petru, prins în încercuirea otomană, fusese cumpărată și cu aur brâncovenesc. Pentru ca tainele imperiilor să fie îngropate sunt dați morții aceia care le cunosc. Sfârșit Notă Biografică Ileana Toma, născută în Basarabia, în 14 septembrie 1935, a treia fiică a preotului ortodox Alexie Bârcă, de naționalitate română, este absolventă a Facultății
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Moscova din anul 1897. Din 1899, Laboratorul de Radiologie care funcționa ca o anexă a Clinicii Chirurgicale Colțea, este condus de doctorul D. Gerotta care, în afară de activitatea practică din spital, a popularizat invenția lui Roentgen prin numeroase conferințe. La Spitalul Brâncovenesc, în 1901 se realizează o altă instalație de producere a razelor X. La Iași, profesorul Hurmuzescu, în calitate de director al Liceului Internat ieșean, reușește să-l doteze cu o instalație de raze X. În același timp, învățământul de radiologie s-a
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
recruților locali și a soldaților țariști, în spitalele rusești din Țara Românească, cât și din cele turcești din Dobrogea și de la sud de Dunăre. Într-o scrisoare datând din 23 octombrie/4 noiembrie se arată că, la București, pe lângă spitalele Brâncovenesc, Colțea, Radu Vodă, Mihai Vodă și Pantelimon, care erau pline, s-au mai înființat și altele de urgență, dintre care unul era așezat la o oră și jumătate depărtare de oraș. În el se primeau bolnavi suferinzi mai ușor, dar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din totalul efectivelor ruse suferise de diferite boli, ca în februarie cifra să se ridice la 15%; bolnavilor li s-au adăugat și cei răniți în luptele de pe linia Dunării, la Brăila și Oltenița, astfel că spitalele publice din București (Brîncovenesc, Colțea, Pantelimon, Mihai Vodă) și altele din împrejurimi, ca și cele din Slatina și Craiova erau arhipline 379. În alte numere ale revistei vieneze, 5, 6 și 8 din 4, 11 și 25 februarie, se relata situația sanitară din tabăra
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ajunge în mâinile voastre, va fi, probabil, părăsit complet de ruși. Toate birourile și arhivele, toate casele [de bani] împreună cu funcționarii lor, familiile ofițerilor și funcționarilor superiori se află pe drumul spre Iași. Din Radu Vodă, Mihai Vodă, Pantelimon, Colțea, Brâncovenesc, Hanul lui Ciocan, Izvor, și cum s-ar mai numi toate spitalele din București, s-au evacuat bolnavii transportabili, care, împreună cu cei din spitalele de lagăre, sunt în drum spre Focșani. Spitalul mare de acolo - a cărei ridicare am anunțat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în fața preotului satului, un om înțelegător, adevărat păstor duhovnicesc. Hotărâtoare pentru viitorul lui fuseseră și vorbele unui învățător mai bătrân, care nu mai putea preda. Îl vedea în fiecare dimineață pe terasa casei sale galbene, cu cerdac în stil brâncovenesc, îmbrăcat întotdeauna în costum național moldovenesc, așezat pe un scaun, mereu cu o carte în mână. Se obișnuise să-l salute, fără a-l cunoaște. I se păruse firesc așa, omul inspira încredere, avea o figură blândă și-l privea
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Ulpia Traiana Dacica Sarmisegetusa, Apulum, Drobeta, Napoca, Tropaeum Traiani, Potaissa, Romula. Viața religioasă Ilustrează Întrepătrunderea spirituală daco - romană. Aflați „sub semnul lupului”, autohtonii preiau de la coloniștii latinofoni simbolurile cunoscute: Lupoaica și gemenii, atestate prin reliefuri descoperite la Apulum și la Brâncovenești (jud. Mureș). Cultele din Dacia Traiană și Moesia se caracterizează prin varietate. Unele sunt Închinate zeilor și eroilor din Pantheonul elen și din cel oriental (divinități persane, egiptene și siriene). Predomină Însă adorarea divinităților romane: Jupiter, Iunona, Minerva, Venus, Diana
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
acest punct de vedere, deși apar mai târziu decât în Europa Occidentală; în Franța, prima carte de bucate datează de la începutul secolului 14, iar cel mai vechi manuscris de la noi, cu acest conținut, datează de la jumătatea secolului 17, din epoca brâncovenească, și se numește Carte întru care să scriu mâncările de pește și raci, stridii, melci, legumi, ierburi și alte mâncăruri de sec și de dulce, dupre orânduiala lor. Cuvinte moștenite din latină Despre prânzurile prelungite ale aristocraților romani s-a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și bigos, tot un fel de supă poloneză, în care varza acră este contrabalansată gustativ de zahăr și de mere. Tradiția îndulcirii preparatelor culinare este depistabilă și în Muntenia secolului al XVIII lea, așa cum a fost consemnat în celebrul „Manuscris brâncovenesc“, carte de bucate ce s-a aflat în posesia stolnicului Constantin Cantacuzino. Dintre cele 293 de rețete, peste 100 au printre ingrediente zahărul, altele cuprind miere sau lapte de migdale. Dar nu trebuie uitat faptul că, în acest caz, avem
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în plus, țin de o practică elaborată, de o intenție gastronomică, nu de satisfacerea unei nevoi, aceea a hrănirii. Bucătăria boierească, pe de altă parte, tinde să evite carnea friptă, favorizând-o pe cea fiartă, așa cum reiese din rețetele „Manuscrisului brâncovenesc“ (chiar și mușchiul de vită, mai întâi fript, este apoi fiert!). Același Păstorel îl citează pe Brillat-Savarin: „Devii bucătar, dar te naști grataragiu“; altfel spus, avem o înclinație nativă pentru acest tip de mâncăruri. Românii n-au școală, afirmă gastronomul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mai există), care se definesc prin sosul făcut din usturoi, ceapă și bulion de tomate cu puțin oțet. Termenul muntenesc „ostropiel“ este și el foarte vechi (cel puțin din secolul al XVIII-lea), fiind prezent într-un capitol al „Manuscrisului brâncovenesc“: „Învățătură de a face multe feluri de ostropiiale“; în acest caz, „ostropiel“ desemnează sosul în sine, nu mâncarea în ansamblul său, iar ingredientele sunt mult mai variate și cu totul diferite de cele ale „ostropățurilor“ țărănești ori vânătorești. Despre rasoluri
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]