263 matches
-
Transcendentală. Și iată - ne oprim la ideea de zbor, de desprindere, de urcuș neîntrerupt. Cu inima. Cu gândul. Până unde nu se poate... Că de, oameni suntem! Ce altceva poți să vrei, să simți, când ești parte infinitezimală din vibrația brâncușiană?! Un fragment de Coloană a Infinitului, de culoare Închisă, din lemn, expus aici, ca un simbol al simbolului de mâine, Îmi aduce În ecranul imaginației coloane de lemn din monumente funerare țărănești, ori din pridvorul casei unor oameni gospodari, de
Călător prin America. In: Editura Destine Literare by Roni Căciularu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_337]
-
curînd o personalitate de tip eminescian, a cărui operă se dezvoltă organic, își înfige adînc rădăcinile în soluri imemoriale, în substraturi etno-arheologice și esoterico-metafizice, aspirînd evident spre lumea glacială și pură a nordului, spre acea lumină incoruptibilă a Walhalei. Solitudinea brâncușiană însăși, cu decorul ei arhaizant, cu mișcările ceremoniale și cu gesturile cotidiene resorbite în stereotipii rituale, corespunde și ea unui anumit eminescianism generic și unei utopii romantice împinse pînă la limita hipostazierii. Aparent, aceste similitudini, asociate și cu enorma capacitate
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15576_a_16901]
-
luat contact cu arta lui Silviu Oravitzan relativ târziu, în urmă cu câțiva ani când am primit cadou un album al artistului. A fost însă o încântare vecină cu revelația. Albumul respectiv îmi descoperea un artist cu pasiunea formelor esențiale, brâncușian prin capacitatea de a merge la esențe într-un mod paradoxal, reunind tradiționalul și modernul într-o formula unică prin descărcarea de pitoresc a celui dintâi și umplerea de sens a celui de-a doilea. Mi-am dat seama astfel
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
de artist ! "Cuvânt despre artist" Nici acum nu prea știu ce m-a făcut să-l privesc îndeaproape: poate privirile jucăușe, inteligente, naiv-intrebatoare; poate opțiunea să sinceră, idilica pentru monarhie pe care o manifestă cu șiretenie copilăreasca ;sau poate accentele brâncușiene atât de evidente în sculptură. Sau, poate toate astea la un loc. Oricum ar fi fost, sub dalta să lemnul explodează sau, altădată, se lasă ridicat la cer. O întreagă tradiție creștină se așază temeinic la rădăcina "coloanelor" sale. Fabulosul
Constantin Milea Sandu () [Corola-website/Science/310867_a_312196]
-
de ritul creștin” - troițe sau ideea răstignirii stilizată, pecetare cruciforme - și „cele cu pronunțat caracter laic”. Aceste obiecte de cult au tendințe puternice de abstractizare. Aproape fiecare piesă este unicat. Unele au forma unor stâlpi de marmură, altele au forme brâncușiene sau asemănătoare sculpturilor lui Henri Moor (v. Victor Pop, Sabin Șainelic, 2002). În ciuda miniaturizării, colecțiile de prescurnicere alcătuiesc veritabile galerii de artă, grație formelor superioare: rozetă solară (Cuhea), troițe, spic de grâu, obeliscul „1877”, clepsidră (Rona de Jos), piramidă aztecă
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
Dreptul de a-ți plânge morții (d); Obârșia lui Eminescu (d); Brâncuși - cioplitorul de suflete (dd) - cu Ernest Maftei în rolul lui Brâncuși; Dumnezeu s-a născut la sat (dd) - cu Virgil Flonda în rolul lui Lucian Blaga; Infinitivul lung brâncușian (e) - cu Nichita Stănescu, Emil Botta, Petre Pandrea, V. G. Paleolog, Petru Comarnescu, Edgar Papu, Constantin Noica; Dumnezeul lui Ion Creangă (dd) - cu pr. Ioan Rusu în rolul clericului Ion Creangă și cu Ernest Matfei în rolul lui Moș Nichifor
Grid Modorcea () [Corola-website/Science/313882_a_315211]
-
1986, Izvorul Mureșului, piatră; 1987, Sangiorz Băi, Bistrița Năsăud, marmură; 1988, Macea, Arad, piatra; 1997,1998, Baia Sprie, România, marmură. Simpozioane internaționale: 1995, Zalău, România, piatra; 1997, Rumilly, Franța, piatra; 1998, Belley, Franța, piatra; 1998, 1999, Schrems, Austria, granit; 2001, Brâncușiana, Târgu Jiu, România, piatra; 2001, Csongrad- Ungaria, bronz Expoziții internaționale: 2001, Tokio, Japonia, desen; 2002, Regensburg, Germania, bronz; 2002, Tokio, Japonia, sculptură; 2003, Tokio, Japonia, sculptură; 2005, Bienala internațională de artă contemporană, Arad. Expoziții personale și lucrări monumentale: 1984, expoziție
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
să vorbească despre același principiu ca și Coloana lui Brâncuși, dar poartă în carnea lor amprenta particularului, accidentele unei biografii sever determinate. Deși treptele inegale, tăiate în fusul coloanelor de Nicăpetre, trezesc vaga amintire a formei ideale, recuperate de coloana brâncușiană, ele avertizează asupra dificultății spre împlinirea ființei. Există trei etape de referință în creația lui Nicăpetre, stadii ale devenirii ideii, ale dezvoltării registrului expresiv într-un repertoriu formal constant. Prima etapă, 1965 - 1980, cuprinde lucrări cioplite în piatră, realizate în
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
ales cartea anului de bibliotecarii americani și de principalele ziare și publicații din Statele Unite. Volumul a fost ulterior publicat la Paris în 1989, și ulterior la Tokio în 1993. Operă de referință, această lucrare a schimbat radical gândirea asupra creației brâncușiene. “Mulțumesc pentru această carte, admirabilă din toate punctele de vedere, care m-a convertit la... Brâncuși”, îi scria Emil Cioran autorului în 1986. “Ne-ai revelat, în sfârșit, spiritul profund care era, și orgoliul fără măsură ce-l situează printre
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
editura Curtea Veche, am editat cartea - program a spectacolului Brâncuși împotriva Americii, ce conține traducerea textului făcută de mine și pus în scenă de Eric Vigner la teatrul condus de Dorina Lazar, și, de asemenea, comentariile mele autobiografice despre "bornele brâncușiene" ca și un excepțional document plastic realizat de cel care mi-a devenit prieten, Mircea Cantor. Iubesc aceste cărți lejere, minuscule, ce atestă persistența legăturii mele, încă active, cu lumea și practica teatrului actual. În același spirit, am animat întâlnirea
Corespondență specială de la Paris de la Prof. Univ. Dr. GEORGE BANU: Anul trecut () [Corola-website/Journalistic/105889_a_107181]
-
Guvernul va pune o parte din suma iar pentru restul intenționăm să organizăm o subscripție publică. Ministerul Culturii va veni în curând cu detalii în acest sens", a fost postarea premierului Cioloș. "Cumințenia Pământului", una dintre cele mai semnificative opere brâncușiene aflată pe teritoriul românesc "Cumințenia Pământului", realizată de Constantin Brâncuși în 1907, a fost cumpărată patru ani mai târziu de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă
Ponta, reacție după anunțul lui Cioloș privind "Cumințenia Pământului" by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103144_a_104436]
-
îndrăgosiți îmbrațișați, reprezentați în numroase opere încărcate de erotism, de la Auguste Rodin și Edvard Munch, la Gustave Moreau. Sculptura este considerată prima sculptură modernă a secolului al XX-lea, cu o tratare arhaizantă a formelor și deschizătoare a marilor cicluri brâncușiene. Brâncuși a creat mai multe versiuni ale "Sărutului", simplificând mereu formele geometrice și liniile la fiecare versiune, ducând de fiecare dată mai departe tendința spre abstractizare. Stilul său abstract subliniază liniile geometrice simple care echilibrează formele inerente în materialele sale
Sărutul (Brâncuși) () [Corola-website/Science/337136_a_338465]
-
dar și un om de o mare valoare. Întotdeauna fac o paralelă între Maia, Pina Bausch și Miriam Răducanu, maestra mea. Se aseamănă foarte mult între ele. Aceeași disperare pe care o simți în dansul lor, care duce până la cizelarea brâncușiană, până la ieșirea din canoane. Ele, aș putea să afirm acum, sunt balerine care au abordat dansul clasic. Îmi aduc aminte că eram la Rennes și ne adăpostisem de o ploaie torențială împreună cu Merce Cuningham și Nicholas Cage. Vorbeam despre tipurile
Claviatura timpului în viziunea lui Gigi Căciuleanu: "Când dansezi, îl iei pe Dumnezeu de un picior” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105958_a_107250]