3,717 matches
-
pînză încrețita la gît, de o formă purtată pînă azi în Moldova, peste care este încinsă de la brîu în jos o bucată de țesătura asemeni catrinței. Ținută vestimentară populară femeiasca este compusă din cămașă, poale și piesă care acoperă de la brâu în jos care se diferențiază de la o regiune la alta. Ea poartă mai multe denumiri în concordanță cu zona geografică ”catrința”, ”vâlnic”, ”fota” și ”opreg”. Catrințele Peste poale, în față și în spate se pun catrințele negre cu dantelă pe
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
de asemenea se deosebește de la o zonă la alta, prin frumusețea țesăturilor și a broderiilor sau a celorlalte podoabe. La marame, năframe, cepse sau cununi se adaugă și diverse accesorii vestimentare românești ce vin în completarea ansamblului cum ar fi brâiele și betelele. În timp specialiștii au găsit în evoluția costumului popular detalii de influență occidentală și orientala ce și-au adus aportul în modernizarea costumului de curte și boieresc, în perioada evului mediu. Pentru că cercetări demne de luat în seamă
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
general, pieptarul, laibărul, bonda, guba și sumanul, fiind elemente comune atât portului femeiesc cât și celui bărbătesc, nu prezintă diferențe semnificative, de aceea voi insistă asupra acestora doar în măsura în care reflectă anumite variații.De pildă, în Maramureș: pieptarul este scurt până la brâu, din piele, căptușit cu blană (chiar și cel din timpul verii), fiind purtat de femeile tinere, decorat cu irhă (aplicații de piele subțire, colorată) și harast (broderii în motive florale, cu predominantă rosului, pe toată suprafața). Pieptarul bărbaților permite o
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
a tipurilor vestimentare antice purtate de daci, modificările în timp referindu-se doar la diversitatea materialelor utilizate și tehnologiile de prelucrare ale acestora. Este bine să știi că român să diferențiezi o iie de Muscel, o fota de Bucovina, un brâu de Bistrița, o marama din Oltenia și un sort cu franjuri din Hațeg sau un clop de Oaș. Ideal este să ne cunoaștem datinile și tradițiile pentru a ne putea putea însuși cu ușurință originile noastre pur românești. Importantă și
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
veneam spre Niță și îl băteam pe umăr ca să-l fac să uite iar el înțelegea palma și-o-nlocuia cu zâmbet de mulțam. Apoi pășea spre ei cu o bomboană pe care o scotea din punga de hârtie de la brâu. - Ce-aveți cu el, băieți ? - Păi, lumea zice că are capul mare... - O să-l aveți la fel când creșteți... - Dar îmi vine să râd când îi văz furia ! - Ție ți-ar place să râd și eu de tine ?... - Mă umflă
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
e sete... Îmi privesc iar umbra. Până la toamnă, când voi fi iar tuns zero, părul e ca o bidinea uzată, în smocuri, o bidinea din cânepă, după culoarea firelor! Ceafa și umerii sunt de culoarea pâinii arse, cămașa legată la brâu a fost cândva bleu, acum se văd firele albe ale țesăturii, pantalonii scurți de doc erau albaștri dar cred că sunt din piele de cameleon, că acum sunt cafenii, au luat culoarea prafului... În picioarele fără ciorapi - teneșii naționali, culoarea
CÂNTEC de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vasile_dumitru_1411710512.html [Corola-blog/BlogPost/341111_a_342440]
-
spună ceva însă cei doi ciraci care aștepau cu mâinile încrucișate pe piept vegheau nemișcați în spatele său. Era conștient că la cel mai mic semn de împotrivire aceștia l-ar fi imobilizat. Realiză apoi că nici măcar nu-și luase la brâu pumnalul yemenit, Jambia, de care se despărțea foarte rar și care era o excelentă armă de atac. Fu nevoit deci să asculte mai departe. Fariseul reluă firul povestirii. Strigă după cineva și un slujitor apăru cu două cești de ceai
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413985207.html [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
roșu și negru, catrință și bârnețe țesute în stative, cu model în „râuri”, ciorapi de lână și opinci din piele, iar cele ale băieților sunt formate din: bluză și fustă cusute manual, cu motive geometrice, cu frunză de stejar, negre, brâu roșu, țesut în stative, ciorapi de lână și opinci din piele. O apariție insolită și binevenită pe scena în aer liber de la Gurghiu a fost Ansamblul Boatea Pindului (Vocea Pindului) al Comunității Armâne din București, înființat în 2002, condus de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
tradiționale, alcătuite din: căciulă din astrahan de culoare neagră, giumidani (vestă) din postav de culoare vișinie, cu firet auriu și negru, de mătase, nasturi căptușiți cu piele, la gât colțar alb, cămașă din pânză albă, cu motive negre la mâneci, brâu din postav vișiniu, fustanel din pânză albă, cu o sută de clini sau cânduși din postav alb, cu modele aplicate din mătase neagră pe poale, pantaloni din postav alb, ciorapi din lână de culoare albă, cu modele alb, negru, vișiniu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
la ceas de seară... Să dau sărutul de iubire Din care dragostea răsare Și drum deschis spre fericire Pentru un an de sărbătoare... Să rup din luncă ghioceii S-anin femeilor în plete, Pentru băieți frumoși ca mieii Duc ramuri, brâu să dea la fete... Din nea de mărțișor femeii Să-i dau pe față dimineața, Din gura ei până și zeii Să dea zeițelor dulceața... Aș vrea să fiu un Dragobete Să-mpart iubirea peste tot: La păsări, animale, fete
IUBIŢI-VĂ...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Iubiti_va_marian_malciu_1393096310.html [Corola-blog/BlogPost/362782_a_364111]
-
regândesc readun între punctele neaccentuate ale destinului omului cu tălpile mereu goale pe iarba nenăscută cărți hărți artă înghesuită într-un suflet cu ramurile deschise mereu spre răsăritul unei zile fără brațele timpului încolăcite pe cadranul ceasului de platină la brâul tatălui îl privesc și îi ascult ticăitul metronom în arșița gândului redeschide pleoapa metalică și îmi zâmbește blând îl ascult mai departe cu fiecare pas adâncit în peștera cu pietrele cărți hărți de gânduri se deschid în calea mea hărți
METRONOM ÎN ARŞIŢA GÂNDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Metronom_in_arsita_gandulu_anne_marie_bejliu_1383345967.html [Corola-blog/BlogPost/347206_a_348535]
-
de trup, aceste cercuri albăstrii nu-i ardeau, nu-i pârjoleau, dar nu le dădeau voie să facă mișcări mai mari cu mâinile. Mâinile le puteau mișca pe lângă corp, iar cu picioarele puteau face orice mișcare pentru că cercurile erau până la brâu. - Ia uite șmecherie cu cercurile astea! zise Norocel înciudat. Încercă să le lase în jos, să se frece de perete. Nimic. Căpcăunul de la răscruce râdea în hohote: - Vă chinuiți degeaba, bă, proștilor! Numai eu pot să vă scap de ele
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423080769.html [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
ha, ha! - Ești un lăudăros, nu te cred! îi zise Mărțișor. - Nu crezi? se supără Cap Pătrat. Ia să vezi! Și-ntinse mâna dreaptă, cu degetul arătător spre Mărțișor, ochi și trase un jet de raze fierbinți în cercul de la brâul lui Mărțișor. Cercul de foc dispăru. - Mai vrei să vezi? întrebă căpcăunul. - Mai vreau! zise Mărțișor. Și căpcăunul mai trase un jet în cercul următor, eliberându-i mâinile până la cot. - Ești un bun ochitor, dar nu cred să le distrugi
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423080769.html [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
frate? Ce fel de cavaler ești? Ai venit să furi prințesa fără să știi să lupți? Dacă ești prost, stai acasă! Și mândrul căpitan se uită fudul la soldații lui, care zâmbeau aprobator. Băgă sabia în teacă, o desprinse de la brâu, aruncând-o soldaților. - Zici că nu știi să te lupți cu sabia? mai întrebă căpitanul, apucându-l de nas pe Mărțișor. Că ești prost, văd! Dar ceva karate știi? Jiu-jitsu? - Ce sunt alea? întrebă Mărțișor, lăcrimând de durere că-l
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423080769.html [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
bine ochii ce trebuie să-ți facă un băiat ca să te simți bine și atrasă de el. - Eleonora, lasă copilele în pace, nu te mai juca cu ele, strigă Valentina, care mai aproape de mal, unde apa ajungea abia până pe la brâu, se săpunea de zor să se spele. - Lasă-le să nu moară proaste. Trebuie să știe de mici ce și cum este cu băieții, altfel trece viața pe lângă ele. - Ce, crezi că toată lumea este într-un continuu mâncărici ca tine
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389691855.html [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
din 03 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CRĂIASA ZĂPEZII Coboară-n puterea amiezii, Din munte, Crăiasa Zăpezii, În sania albă de gheață, Ascunsă în văluri de ceață. Coroana de platină are Scântei și luciri orbitoare Și pietre superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-s condurii, Iar rochia lungă, cu trenă; E-n iarnă frumoasă sirenă. Pășește ușor și presară Steluțe de nea până-n seară, Privește cum luna răsare Și-apoi dintr-
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1454517820.html [Corola-blog/BlogPost/380182_a_381511]
-
a lungul poalelor ei , până când drumul ce vine de la Dej se ramifică în două: o parte luând-o în lungul Someșului spre Valea Groșilor și Fodora , iar cealaltă luând-o perpendicular pe firul Someșului și parcă înconjurând Cetățaua cu un brâu țesut din vise ardelene în partea de miază-noapte , drumul trecând înspre apus și înspre Bogata de Jos , Curtuiuș , Bogata de Sus și Calna . Spre nord astfel Cetățaua în cea mai mare parte este îmbrăcată cu păduri ,înspre apus o drujincă
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1466839307.html [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > BRÂURI DE GER Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Strivit de gheață, lacul dormitează Și în adâncu-i umbre picotesc, Spre maluri trestii, ajutor cerșesc, Căldurii risipite de amiază. Le frânge vântul
BRÂURI DE GER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1453270784.html [Corola-blog/BlogPost/371065_a_372394]
-
Cu taliile-n pojghiți prizoniere, Sau ciorile eterne vivandiere, Când aripi bat pe ele așezate. Dorindu-și libertatea parcă plâng, Imploră astrul cu o plecăciune, El le zâmbește, dar apoi apune Și-n urmă iar, cătușele se strâng. *** Referință Bibliografică: Brâuri de ger / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1846, Anul VI, 20 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
BRÂURI DE GER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1453270784.html [Corola-blog/BlogPost/371065_a_372394]
-
aproape ești de 5th Avenue.). Câștigul se vedea pe zi ce trece! Pe langă obiectivele însemnate pe harta apăreau altele noi, devenind acum o problemă părăsirea bicicletei pentru a intra și vizita obiectivele. în New York se merge cu lanțul de brâu și cu șaua ținută în mână! Imaginați-vă cum e să te plimbi în parc cu iubita având șaua alături și lanțul de gât! Cum mi-ar fi stat așa ”blindat” într-un muzeu? Aveam să aflu despre amplasarea Metropolitanului
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441516563.html [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
în adormire/ Și casa mică din zăvoi e-ncremenită-n fire,/ Trimite printre ghețuri mov, mimându-și o regie/ Apusul vag, înzăpezit, la ora de magie.// Lumini de-opal în ivoriu, prelinse pe sub râu,/ Culori de liliac adună, căzând în al său brâu/ Ascund sticlirea iernii-n ger, se-adună iar în cer,/ Se-agață-n pomii-ncremeniții, ducându-i în mister.”// (Poemul ”Apusul violet”, din volumul „Spiralele adolescenței”) Ceea ce surprinde plăcut la Elisabeta Iosif este apropierea ei cu dragoste de marile modele ale poeziei românești
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1424410587.html [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
ale unor polițe către corupți, comandorul (un colonel cu o excelentă formație intelectuală) este prins și deferit (ironia sorții) „justiției”. Procesul este unul scandalos, deși Zeluș Corbeanu le demonstrează ziariștilor ce asistau la proces „adevăratele” motive ale temerilor generale (celebrul brâu cu explozibil era doar o banală rezervă de băuturi răcoritoare). Iată descrierea justițiarilor români: „Pe ușă apărură trei persoane cu dosare sub braț, un bărbat si două femei tinere, cu fețe grave de sfincși, toți serioși, neschițând nici un zâmbet, îmbrăcați
CRISTIAN PETRU BĂLAN – „RĂZBUNĂTORII” – ROMANUL LUPTEI ANTICORUPŢIE DIN ROMÂNIA, FICTIVELE SCENARII ALE UNOR PROFUNDE ASPIRAŢII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_razbunatorii_romanul_luptei_anticoruptie_din_romania_fictivele_scenarii_ale_unor_profunde_aspiratii.html [Corola-blog/BlogPost/344316_a_345645]
-
ultimă scăpare. Eu am luat-o de mână și am fugit cu ea în pădure, acolo l-am întâlnit pe Vida Baci, era pădurar, avea o barbă albă și era foarte bătrân, slăbise și-și legase cornul de vânătoare la brâul roșu. “Ce e cu voi pe-aici?”- ne-a întrebat el. Eu i-am răspuns că fugim de război, Agneta se rușinase de goliciunea ei și pusese capul în jos în spatele meu. “Nu mai e nimeni în sat!- a zis
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442471553.html [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
la masă. Dode nu se uita la filme - adormea. Dode citea povești. Dode cumpăra pâine și lubeniță. Dode mânca usturoi doar sâmbătă seara, ca sa nu-l miroasă oamenii la lucru. Dode spunea: „iar și-a luat mămica-ta cuțitul la brâu”. Atunci se numea: Gheorghe! Dode juca badminton. Când a murit Dode, s-a oprit ceasul. Era dimineață și m-am trezit în țipete. Ciudat. Era o zi cu soare, tramvaiele circulau prin fața blocului, oamenii mergeau grăbiți sau agale pe stradă
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
darului iubirii Și fredonând cu bucuria nemuririi pentru că, abia atunci, Bacovia realizează trebuința gândirii de sine („Note de toamnă”, 1965:115). Omul-poet se înspăimântă de negrul morții, în orice loc s-ar afla pe pământ: Odaia mea mă înspăimântă / Cu brâie negre zugrăvită („Singur”, 1965:92) și caută să descifreze, parcă cu teamă, sunetele toamnei răzlețite, pe care o aude, numai el, cum: În mii de fluiere cântă („Singur”, 1965:92). Fluierele sunt sufletele șicanate de existențele perturbatoare ale timpului teluric
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]