307 matches
-
Hotel Păltiniș. Primele două dispunând și de centre SPA cu piscină interioară. În prezent în Borsa există 3 hoteluri care au aparținut OJT Maramureș și care sunt lăsate în paragină. Acestea sunt Hotel Cascadă (proprietar în prezent CAS Maramureș, Hotel Brădet(proprietar privat) și Hotel Stibina(proprietar Ministerul Sănătății). Dintre pensiuni, amintim: Royal, Dorin, Valcinet, Rustic, Carmen, Vaduri, Pietrosul, Vânătorul, Vaduri, Titi, Borsa, Poiana, Paul, Raluca, Alexis, Fântână, Hantig, Ancuța, Anca, etc. Activitatea culturală se desfășoară în cadrul a două instituții de
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
ce alimentează municipiul Rm. Vâlcea, apa fiind transportată prin conducta. Cele două ape se unesc pe teritoriul comunei Păușești-Măglași dar, cu secole în urmă, ele se uneau în actualul centru civic al localității. Satul Ulmețel este brăzdat de Valea de Brădet care are albia adâncă și sinuoasa iar în timpul verii seaca. Viteza de curgere este foarte mare în timpul ploilor mari datorită diferenei de nivel de la izvoare până la vărsarea în râul Olănești. Deoarece producerea de revărsări pe teritoriul satului este prins în
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Cerașu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cerașu (reședința), Slon, Valea Borului, Valea Brădetului, Valea Lespezii și Valea Tocii. Comuna Cerașu este situată în partea de nord-est a județului, în zona montană a acestuia, la 45 km de reședința Ploiești, pe valea Drajnei și a Drajnuței, la limita cu județele și . Are ca vecini
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. În trecut, a făcut parte din fostul județ Săcuieni (Saac). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna avea o structură similară cu cea actuală, fiind formată din satele Cerașu, Valea Borului, Valea Tocii, Slon și Brădetul și aflându-se în plaiul Teleajen al județului Prahova. Avea un total de 2568 de locuitori (inclusiv câteva familii de bulgari și greci), o școală, funcțională din 1887, în care în 1894 învățau 35 de elevi (din care 9 fete
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
stătătoare. În 1950, ele au fost incluse în raionul Teleajen din regiunea Prahova, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au fost reunite în forma lor din 1968, cu reînființarea vechilor sate Valea Tocii, Valea Borului și Valea Brădetului, precum și a noului sat Valea Lespezii. Ea face parte de atunci din județul Prahova, reînființat la 1968. În comuna Cerașu se află două situri arheologice de interes național: (secolele al IX-lea-al XI-lea) și (secolele al XIII-lea
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
Starchiojd (denumită în trecut și Chiojdu Mare și Star-Chiojdu) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Brădet, Gresia, Rotarea, Starchiojd (reședința), Valea Anei și Zmeuret. Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Buzău, în valea Bâscăi Chiojdului, fiind astfel una din puținele comune prahovene aflate în afara bazinului hidrografic al Ialomiței. Starchiojd este centrul unei
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
din județul Argeș, Muntenia, România. Este situat în centrul locuibil al văii Vâlsanului (rezervație naturală cu o suprafață de 10000 ha). Satul Stroești este așezat la 37 km depărtare de Pitești și la 20 km de Curtea de Argeș pe DJ703I Merișani - Brădet. Eșantioane de lemn pietrificat au fost găsite pe: Valea Vâlsanului, Valea lui Topor și Valea Frumoasă. Aceste probe confirmă existența vegetației în zonă din neozoic - paleogen. Oase pietrificate adunate din albia Vâlsanului și de pe dealurile din jurul satului atestă prezența în
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
cumpăra un Chiriacodromion tipărit la Bălgrad,un an mai devreme, pentru biserica din localitate. La 1734 satul înalță actuala biserică de lemn meșteri fiind Nicoară Freanț din satul Agrij din ținutul Sălajului și Petrică Gheorghie Fratele Mândruțului constructorul celei de la Brădet din anul anterior.Biserica semănă cu cea de la Brădet având un plan asemănător dar și câteva elemente care o aseamană cu edificiul din Fildu de Sus, construit de Nicoară. În 1755 cneazul din Valea Neagră alături de cel din Șebiș este
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
devreme, pentru biserica din localitate. La 1734 satul înalță actuala biserică de lemn meșteri fiind Nicoară Freanț din satul Agrij din ținutul Sălajului și Petrică Gheorghie Fratele Mândruțului constructorul celei de la Brădet din anul anterior.Biserica semănă cu cea de la Brădet având un plan asemănător dar și câteva elemente care o aseamană cu edificiul din Fildu de Sus, construit de Nicoară. În 1755 cneazul din Valea Neagră alături de cel din Șebiș este inițiatorul unei răscoale împotriva stăpânirii domeniale la care participă
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
Mătăsari este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Brădet, Brădețel, Croici, Mătăsari (reședința) și Runcurel. Orașul Mătăsari e situat în partea de nord-est a Olteniei, zona vestică a Podișului Getic, la îngemănarea acestuia spre nord cu o largă zona intracolinara și de depresiuni, suind către Subcarpații Olteniei. Având în
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
Subcarpații Olteniei. Având în vecinătatea să vestică și nord-vestică depresiunile Bujorăscu, Ciuperceni, Tismana (străbătuta de pârâul Jilțul Mare), orașul Mătăsari e așezat intracolinar, între dealurile Bohorel (Boorel), Miculești, Bujorăscu și Strâmba-Vulcan, alcătuit fiind din orașul de reședință și din satele Brădet, Brădețel, Runcurel și Croici. Este o zonă cu aspect colinar, cu o variație de altitudine între 200 și 390 m. Orașul Mătăsari se află într-o depresiune subcarpatica față de „Subcarpații getici” din nord-estul acestei regiuni, dintre râurile Motru și Gilort-Olteț
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
dus-întors, fiind despărțit doar de un pasaj rutier de Brașov. Săcele este situat în extremitatea sudică a Țării Bârsei, la poalele muntelui Piatra Mare. Râul Tărlung izvorând din masivul Ciucaș trece prin localitate în partea sudică, langă Gârcini. În dreptul localității Brădet (parte din Săcele) există un lac de acumulare artificial, creat în anul 1975, care este în prezent principala sursă de apă potabilă a Brașovului. Clima este specifică depresiunii, cu brumă toamna timpuriu și friguri persistente în iarnă. Precipitațiile sunt variabile
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
portalelor bisericilor de lemn se pot restrânge la cîteva teme principale, în ciuda diverselor forme și variante sub care apar. O temă de largă circulație, a cărui sens încă stă învăluit în mister, se poate vedea la biserica de lemn din Brădet, Bihor. Una din reprezentările particulare este cea a calendarului creștin, așa cum se poate observa la biserica de lemn din Sârbi Susani, în Maramureș. Compozițiile portalelor sunt uneori repetate de la o biserică la alta într-o formă aproape identică. Această repetiție
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
pot urmări astfel în Transilvania de nord și în Maramureș. Uneori, însă, compoziția unui portal a devenit atât de emblematică, dacă nu chiar iconografică, încât alți meșteri de biserici au preluat-o întocmai. Un astfel de exemplu se află la Brădet, unde portalul "„cu suliți”" creat de meșterul Mândruțu din Țara Abrudului a stat model meșterilor ce s-au semnat pe bisericile din Valea de Jos, Rieni și Ghighișeni. Documentarea și studierea portalelor în ansamblul lor, precum și salvarea lor acolo unde
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
molid, zada, zâmbr, pin, brad, fag, mesteacăn, paltin de pădure, etc. -arbuști: afin, merișor, zmeur, coacăz de munte; -plante erbacee: ciuperci, mușchi, licheni (mătreața bradului), feriga; -animale nevertebrate: insecte (omida, viespe ,etc); -animale vertebrate: șopârla de munte, năpârca, pițigoi de brădet, cocos de munte, ciocănitoare, veverița, jder, mierla, etc. Multimedia
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
silvestris"), jder ("Martes martes"), cocoș de mesteacăn ("„Lyrurus tetrix"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus") sau uliu ("Accipiter nisus"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, arii protejate, zone naturale), astfel
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
Urzâcarului, Măgurice, Gribăn, Coasta Sclipturii, Purcăreță, Șu' Izvoară, Șu' Coaste, Râpă Albă, Pietricel, Grui, Osoi, Tăușoare, Șu' Piatră, Vițălar, Capu Văii, Arsura, Tiiș, La Valauă, Taină, Iclejie, La Mormânt, La Cioroi, Băiașa, Rânșor, Dâmbu Gaidoș, Râtu Lung, Zugău, Brădulete, Goroni, Brădet, Valea Crucii, Pârâul Piciorului, Valea Poicului, Carpini, Diezurele". În zona teritorială a Măgurii Priei sunt întâlnite mai multe clase de habitate naturale de interes comunitar; astfel: păduri de "Fagus sylvatica", păduri de "Quercus petraea", păduri de "Pinus sylvestris", păduri de
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
altele de taigă: cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus), aușel cu cap galben (Regulus regulus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoi moțat (Parus cristatus), pițigoi de brădet (Parus ater), mugurar (Pyrrhula pyrrhula) etc. Pe lângă pâraie se poate vedea pescărelul negru (Cinclus cinclus). Cocoșul de munte (Tetrao urogallus) este o pasăre caracteristică pădurilor bătrâne de molid și zonelor marginale ale acestora. Urși (Ursus arctos) bătrâni ce se odihnesc
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
fost supus Bucureștiul în anul 1944. Peisajul a fost unul dramatic, realizat pe o suprafață de douăzeci de metri pătrați cu grund de tempera în tehnica uleiului. Artistul a reluat peisajul în care a reprezentat pereți stâncoși și tufe de brădet care străjuiau o albie joasă. Brădetul deschide o perspectivă adâncă, conturată pe baza unui desen clar, dar și de un degrade al verdelui care umple primul plan, pentru a se pierde în final în albastrul cerului de fundal. Există, de
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Peisajul a fost unul dramatic, realizat pe o suprafață de douăzeci de metri pătrați cu grund de tempera în tehnica uleiului. Artistul a reluat peisajul în care a reprezentat pereți stâncoși și tufe de brădet care străjuiau o albie joasă. Brădetul deschide o perspectivă adâncă, conturată pe baza unui desen clar, dar și de un degrade al verdelui care umple primul plan, pentru a se pierde în final în albastrul cerului de fundal. Există, de altfel, un studiu preliminar făcut de
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
de rășinoase este reprezentată prin: urs (Ursus arcalos), lup (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), iar dintre păsări amintim: cocoșul de mesteacăn (Lirurus tetrix), cocoșul de munte (Tetrao uragallus), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactiylus), forfecuța galbenă (Loxia curvirosta), pițigoiul de brădet (Parus ater), pițigoiul de creastă (Parus cristatus), mierla gulerată (Turdus torquatus), etc. sunt specii caracteristice pentru pădurile de conifere. Este deosebit de bogată. Pădurea reprezintă adăpostul preferat al mamiferelor sălbatice de interes cinegetic. Astfel amintim: cerbul carpatin (Cervus Elaphus), vulpea (Vulpes
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
pentru tratamente ginecologice și împachetări cu nămol cald; bazine pentru kinetoterapie, instalații pentru electroterapie și hidroterapie; saune; săli de gimnastică medicală; plaje pe malul Lacului Ursu și Lacului Aluniș etc.); condițiile de cazare sunt bune (hoteluri, cum ar fi "Danubius", "Brădet", "Aluniș", "Făget", "Căprioara", beneficiind în unele cazuri de bază de tratament proprie, vile, hanuri, moteluri și cabane). Posibilitățile de recreere și de practicare a sportului sunt de asemenea numeroase (un club cu sala pentru jocuri mecanice, sala de lectura, cinematograf
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
o expresie directă a stării materiale modeste a acestui sat în veacurile trecute, când toți locuitorii săi erau iobagi cu multe obligații pe marele domeniu al episcopiei romano-catolice de Oradea. Planul construcției este aproape identic cu cel de la biserica din Brădet. Și aici întâlnim încheierea, în vârf ascuțit, a doi pereți de la altar astfel că învelitoarea interioară a spațiului se prezintă sub forma unei bolți semicilindrice asociată cu semicalotă și un tavan în partea dinspre răsărit. Nava este un dreptunghi, cu
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
începutul secolului XX) la marginea comunei Șerban Vodă în proprietatea unor oameni înstăriți, zona a început progresiv să fie parcelată și astfel au luat naștere primele străzi: Militaru Stoian, Opriș Ilie, Puțul cu Tei, Stejărișului, Făgetului, Nucetului, Ulmetului, Sălcetului, Cornetului, Brădetului, actuala George Bacovia și Alunișului. Ulterior dezvoltarea s-a extins și către est luând astfel ființă străzi precum: Aron Pumnul și Nehoiași. <br> În timpul regimului comunist, cartierul a fost schimbat radical, culturile agricole (livezile în mod special) fiind înlocuite cu
Giurgiului () [Corola-website/Science/314942_a_316271]
-
Jos Afectată suprastructura din balast. L= 0,4 km; l = 4m; Afectată suprastructura din balast. L = 0,2 km; l = 4m; Afectată suprastructura din balast. │ │ │ │ │L = 0,4 km; l = 5 m; h = 0,1 m; De la Crăciun Sandu - DC Brădet. Afectată suprastructura │ │ │ │ │din balast. L = 0,4 km; l = 4 m; h = 0,1 m; De la Tortina - Nistor Vasile. Afectată │ │ │ │ │suprastructura din balast. L = 0,2 km; l = 4 m; h = 0,1 m; De la DN2E - Lavric Gheorghe. Afectată suprastructura
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]