582 matches
-
Doboșeni () este un sat în comuna Brăduț din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de nord-vest a județului, în Depresiunea Baraolt. Localitatea Doboșeni este situată în curbura Carpaților Orientali, în nord-vestul județului Covasna, în Depresiunea Baraolt, la confluența râului Valal cu râul Cormoș în apropierea
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
Sesiunea de autografe a întrecut însă așteptările organizatorilor, numarul de materiale promoționale și exemplare ale noului album alocat inițial pentru autografe dovedindu-se neîndestulător, spre nemulțumirea fanilor. Pentru a promova albumul, formația a organizat un concurs intitulat „Class îți face brăduțul de Crăciun”, fanii fiind solicitați să trimită titlul piesei preferate de pe album. În anul următor, Anca Badiu și-a anunțat proiectul solo și plecarea din formație. Potrivit declarației postate pe site-ul oficial al grupului, cei patru au ajuns la
Class () [Corola-website/Science/316096_a_317425]
-
culorile de bază ca: roșul, negrul, albastrul și galbenul, apar altele complementare ca: verdele, "roza", violetul, "cormojîiul" etc. La toate acestea se adaugă ornamentația din ce în ce mai bogată, constând dintr-o variată combinație de motive florale, astrale, geometrice sau zoomorfe, ca: trifoiul, brăduțul, trandafirul, ruja, coprina etc., singulare sau în buchete ori ghirlande, steluțe și sori, romburi, "strîmbulețe", "cornul berbecelului", păunul, cocoșul, porumbelul, cerbul etc., în alternanță cu vărgi în diferite tonuri și dimensiuni.
Arta populară a comunei Racovița () [Corola-website/Science/313186_a_314515]
-
În prezent în registru de inventar apar 15.000 obiecte. Patrimoniul arheologic cuprinde vestigii preistorice, dacice, romane și post-romane. Este compus din piese provenite din siturile cercetate:Păuleni Ciuc, Ciomortan"Dâmbul Cetății", Olteni" Cariera de nisip", Covasna "Cetatea Zânelor", Biborțeni, Brăduț etc. Patrimoniul arheologic cuprinde și piese de lemn provenite de la "Băile Figa" Beclean din județul Bistrița Năsăud. Patrimoniul etnografic este format din două construcții țărănești, numeroase piese de port tradițional, mobilier, unelte și ustensile tradiționale. Patrimoniul istorico-memorialistic cuprinde casa natală
Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni () [Corola-website/Science/331333_a_332662]
-
unde a început să creeze acuarele și oale decorate. La București a urmat cursurile lui Jean Alexandru Steriade în jurul căruia i-a întâlnit pe Aurel Cojan, Ion Mirea, Vasile Varga, Ionel Jianu, Ion Sălișteanu, Ion Bițan, Paul Gherasim, Alexandru Ciucurencu, Brăduț Covaliu, Corneliu Baba, Constantin Piliuță, Dorian Szasz, Vasile Tonegaru și alți artiști. A expus pentru prima dată la sala "Dalles" din București la salonul oficial din 1947, simultan lucrând ca ilustratoare la revista "Femeia și căminul". A fost admisă în
Ioana Olteș () [Corola-website/Science/311825_a_313154]
-
acest prilej, arhiepiscopul Pimen a acordat preotului paroh Ionel Coca rangul de iconom. În anul 2015, Biserica de lemn din Forăști a fost supusă unui proces complex de restaurare. Cu ajutorul fondurilor de la Ministerul Culturii, comunitatea, în frunte cu primarul comunei, Brăduț Avramia, și cu implicarea preotului restaurator Constantin Bobu, au reușit salvarea acestui monument și pentru generațiile viitoare. Această biserică de lemn este singura din județul Suceava care a beneficiat de restaurare în ultimii 25 de ani. Se intenționează crearea unui
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
Odorhei, respectiv din comitatele (antebelice) Ciuc și Odorhei (având reședințele la Miercurea Ciuc și la Odorheiu Secuiesc). Înainte de 1876 teritoriul județului de azi a făcut parte din Scaunele Secuiești Ciuc (cu scaunele filiale Giurgeu și Casin) și Odorhei (cu scaunele filiale Brăduț și Cristuru Secuiesc). (cu o suprafață totală de 6.610 kmp, reprezentând 2,8% din suprafața României) este situat în estul Transilvaniei și se învecinează cu județele Neamț și Bacău la est, la vest cu Mureș, la sud cu Brașov
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
Mihai Șerban și Mărioara Blaga (fiica lui Iosif Blaga). Naș de botez i-a fost însuși Alexandru Vaida-Voievod. Împreună cu Cochi (născută Miculescu) - cadru didactic la Facultatea de Fizică - căsătoriți din 1955 a avut un băiat și două fete. Băiatul "Alexandru Brăduț Șerban", cunoscut între prieteni și sub numele de "Cuxi", este primul român care a cucerit vârful Matterhorn (Mont Cervin, Monte Cervino) din Alpii Apenini. În 1983, în vârstă de 23 de ani, aflat la schi în zona refugiului Gențiana, de lângă
Alexandru Șerban () [Corola-website/Science/305543_a_306872]
-
și Bistra pe parcursul lunilor iulie și august. Pentru certificarea pe corespondențe a taxei de transport local încasată de către Poșta Bistra, S.K.V. a trecut, în 1907, la utilizarea de mărci poștale locale proprii. Acestea au ca element de decor silueta unui brăduț, purtând inscripția “Bistra Post” și denumirea în limba germană a emitentului Secțiunea Sebeș a Asociației Carpatine: “S.K.V. Sektion Mühlbach”. S-au tipărit două mărci poștale locale Bistra, ale căror valori nominale au fost de 2, respectiv 6 Heller. În anul
Asociația Carpatină Transilvană () [Corola-website/Science/325688_a_327017]
-
numismatică. Conține lucrări de ceramică, sticlă, cea mai importantă colecție de tapiserie contemporană din România, colaje cu motive populare, lucrări de pictură și grafică, bijuterii din argint și alte aliaje, sculpturi - reunite sub forma unor colecții de "Artă contemporană decorativă": "„Brăduț Covaliu”", "„Bucur și Margareta Chiriac”", "„Luiza Asavetei”", "„Margareta Sterian”"). În 1979 "Muzeul Județean Buzău" începe achiziționarea din comuna Colți a unor obiecte de chihlimbar și etnografice - reunite sub numele de "Colecția muzeală Colți" (actual "Colecția de chihlimbar Colți"), astfel că
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
din apus, dar pe făptura lui în vârstă de patruzeci și șase de ani se afla mult prea puțină grăsime. Mai dăinuiau chiar și acum urme ale băiatului de țăran, sărac și costeliv, din Nakamura. Trupul lui arăta ca un brăduț pipernicit crescut din stâncă, sau un prun scofâlcit, bătut de vânturi și ninsori - puternic, dar dând semne de bătrânețe. Nu se cuvenea, însă, să i se compare vârsta și fizicul cu cele ale unui om obișnuit. Atât pielea cât și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
placă apare un ”copac” din cristale negre de staniu: POMUL LUI SATURN (PARCELS) Într-un pahar Berzelius mai mare, umplut cu o soluție de acetat de plumb ÎI, foarte diluata, se scufundă o tablă de zinc, tăiată sub formă de brăduț. Pe acest brăduț se va depune plumbul dezlocuit din combinație de zinc, formând lamele strălucitoare cu aspectul steluțelor de gheață, datorită reacției de reducere a plumbului din sare cu zincul metallic REACȚIA PE CĂRBUNE Această reacție constă în calcinarea pe
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
copac” din cristale negre de staniu: POMUL LUI SATURN (PARCELS) Într-un pahar Berzelius mai mare, umplut cu o soluție de acetat de plumb ÎI, foarte diluata, se scufundă o tablă de zinc, tăiată sub formă de brăduț. Pe acest brăduț se va depune plumbul dezlocuit din combinație de zinc, formând lamele strălucitoare cu aspectul steluțelor de gheață, datorită reacției de reducere a plumbului din sare cu zincul metallic REACȚIA PE CĂRBUNE Această reacție constă în calcinarea pe cărbune a substanței
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
fostei satul Feleacu Mânăstiri Feleac k)49. Biserica armenească Orașul Gherla Cluj k)50. Biserica ortodoxă Comuna Vad, satul Vad Cluj a Episcopiei Vadului și Feleacului k)51. Geamia Esmahan Sultan Municipiul Mangalia Constanța k)52. Ruinele bisericii și Comuna Brăduț, satul Filia Covasna vestigiile complexului medieval k)53. Biserica reformată Municipiul Sfântu Gheorghe, Covasna satul Chilieni k)54. Biserica romano-catolică Comuna Ghelința, satul Ghelința Covasna k)55. Mănăstirea Dealu Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)56. Biserica Domnească Municipiul Târgoviște Dâmbovița k
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Vad. CONSTANȚA Municipii Constanța, Mangalia, Medgidia Orașe Basarabi, Cernavodă, Eforie, Hârșova, Techirghiol Comune Adamclisi, Aliman, Gârliciu, Independența, Istria, Lipnița, Mircea Vodă, Oltina, Ostrov, Poarta Albă, Rasova, Topalu, Tuzla, Valu lui Traian. COVASNA Municipii Sfântu Gheorghe Orașe Covasna, Târgu Secuiesc Comune Brăduț, Ghelința, Ilieni, Sânzieni, Turia. DÂMBOVIȚA Municipii Târgoviște Orașe Fieni, Pucioasa Comune Aninoasa, Bărbulețu, Brănești, Buciumeni, Cândești, Cobia, Doicești, Glodeni, Gura Ocniței, Malu cu Flori, Moroeni, Moțăieni, Ocnița, Pietroșița, Potlogi, Pucheni, Răzvad, Runcu, Șotânga, Voinești, Vulcana-Băi. DOLJ Municipii Craiova, Calafat Comune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
absolvent al Școlii Normale Principele Mircea din Badeni), articol publicat în rev. Cronică, anul VI, nr. 24, simbata, 12.VI 1971. Ion I. Onu a fost căsătorit cu Elvira Walenstein și au avut împreună șase copii, Sorin Onu și Ion Brăduț Covaliu (1924 - 1991), pictor, fiind din afara căsătoriei. A decedat în anul 1937. de la Universitatea din Iași a fost unul din cei mai străluciți educatori pe care i-a avut România. S-a născut la 3 martie 1877, în satul Scobinti
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
așezat la volan. Am aruncat o privire de control în oglinda retrovizoare și am înghețat. Uitasem de ei. Involuntar, jur. Uitasem că de oglindă erau atârnați niște chiloți albi, străvezii, de damă. Îi agățasem acolo ca o replică ironică la brăduții parfumați întâlniți în atâtea alte mașini. Mi se păruse comic cândva, iar apoi mă obișnuisem cu ei, făceau parte din mașină, la un loc cu canapelele de piele și aplicațiile de lemn de pe bord. În oglindă am întâlnit privirea Ancăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
i-ar vedea? Ce spui cu asta despre ea? Că este o curvă, că poate fi redusă la un trofeu ridicol, o pereche de chiloți?!? - Dar nu asta e ideea, nu asta este poanta, am zis. I-am atârnat, știi, brăduții ăia... Anca zâmbi tristă. - Ce brăduți? zise cu o voce liniștită. Știi cum m-am simțit? Să fiu văzută în mașină de rudele mele, cu chiloții ăia atârnând de oglindă? Nu înțelegi că toate femeile care se urcă în mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
asta despre ea? Că este o curvă, că poate fi redusă la un trofeu ridicol, o pereche de chiloți?!? - Dar nu asta e ideea, nu asta este poanta, am zis. I-am atârnat, știi, brăduții ăia... Anca zâmbi tristă. - Ce brăduți? zise cu o voce liniștită. Știi cum m-am simțit? Să fiu văzută în mașină de rudele mele, cu chiloții ăia atârnând de oglindă? Nu înțelegi că toate femeile care se urcă în mașina ta sunt reduse prin chestia aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
carnea ardea, obosită și nerăbdătoare să fie dorită după o zi de muncă. Seara, asistentele se-aliniau spre stația de metrou sau deschideau Matiz-uri împodobite cu sacoșe de la „Cora“ și pomișori parfumați. Arbuștii din carton presat atârnau de-oglinda retrovizoare: brăduți galbeni, roz, albaștri sau verzi, spânzurați câte trei și împrăștiind snopi de-arome chimice. Pe bord, în dreapta șoferului, tremurau cutiuțele cu șervețele, cu limba albă de celuloză atârnând pe parbriz: micul instrument igienic de-abia aștepta să fie fluturat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
trebuia să plătească. Planul suna bine, dar mai trebuia să și meargă. Nu eram convins că aleasa mârșăviilor mele viitoare și ipotetice urma să vină la întâlnire, așa că l-am trimis pe-amicul Paul la înaintare. Stătea potolit, lângă un brăduț, molfăind dintr-o vată de zahăr: marioneta perfectă. Probabil bombănea în gând, cum obișnuiam cu toții. Ar fi făcut orice-i spuneam, mimând obediența până la sacrificiu; avea o admirație încăpățânată față de mine: amândoi isteți, amândoi copii de profesori, slăbănogi și-antipatici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în grădinile hotelului Carlos Quinto de vis-à-vis, la barul de pe terasă, la înotătorii din piscină, la vânătorile organizate, cu căprioarele pregătite într-un țarc mic. Administratorul era de origine italian; purta pantaloni de diplomat și o haină cu model de brăduți care îi ascundea posteriorul lat. Avea părul lins și fața oglindea încredere pentru cei din afară, dar ascundea o mare îngrijorare. Am observat ce degete iuți avea, cum le scotea și le băga în buzunarele vestei unde avea tot felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Școala Normală Mixtă Principele Mircea din Bădeni, care a funcționat până în anul 1930, dând aproape 300 de învățători. Din inițiativa foștilor elevi, în iunie 1971 s-a dezvelit un bust al eruditului director al vestitei „școli normale” din Bădeni. Ion Brăduț Covaliu (1924-1991) s-a remarcat că un pictor al peisajelor citadine și rurale. A realizat și portrete sau compoziții. Plecăm din Bădeni și ne îndreptăm spre Hîrlău pentru a ajunge, după ce trecem podul peste râul Bahlui, în cel mai vechi
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb folosit în acest scopse reliefa, pe fondul mat al țesăturii de lână țigaie sau domolind strălucirea borangicului, în desene delicate reprezentări sugestive ale brăduțului, paiengănului, miezului de nucă sau a prescurelor. La pânza de borangic alesăturile se executau și cu bumbăcel colorat, cu mici motive geometrice (chiticul, bobușor, rățișoara). Aceste elemente decorative, precum și ogururile și cheițele folosite la tivirea și încheierea diferitelor părți componente
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cea de-a doua sunt descrise succint și sistematic peste cinci sute de publicații editate din 1839 și până astăzi, pentru fiecare fiind consemnate datele tehnice, istorice și ideologice. SCRIERI: Tabăra de sculptură Măgura. Bibliografie - album-ghid, pref. Ion Sârbu și Brăduț Covaliu, Buzău, 1972 (în colaborare cu Nicolae Havriliuc); Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980; Salonul literar - o revistă vorbită, Buzău, 1993; Presa buzoiană și râmniceană. Dicționar bibliografic, I-III, pref. Laurențiu Ulici, Buzău, 1995-2001; Marin Sorescu la Buzău (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]