293 matches
-
voir" [Zola, La Сurée, p.242]. Elegantă și cocheta, Pariziana devine periculoasă. Doamna de Marelle are, pe lângă rafinament și elegantă, și calitatea de a provoca: "Elle portait une robe marron foncé, qui moulait să taille, șes hanches, să gorge, șes bras d'une façon provocante et coquette" [ibidem, p.69]. Prin artificiile podoabelor (atingerea mătăsoasa a materialelor, moliciunea caldă a blănurilor etc.), Pariziana caută să compenseze asprimea universului sau sentimental. Pariziana nu poartă haine pentru a se acoperi, ci pentru a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pentru a se descoperi avantajos: Rougon observa că toaletă doamnei Bouchard este sumara cu bună știință, pentru a pune în valoare ceea ce se pierde sub fustele largi și rămâne de obicei neobservat: "Elle était habillée sans l'être. Sur șes bras, sur să gorge, l'étoffe souple vivait; tandis que, dans la mollesse de la jupe, de larges plis marquaient la rondeur de șes jambes. Îl y avait là une nudité très savante, une séduction calculée jusque dans la taille placée un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Duroy face cunoștință în salonul Walter cu Parizienele celebre în presa pariziana, nume mitice, "Domino roșe" și "Patte Blanche", imaginându-le mondene tinere și frumoase, dar descoperă cu stupoare niște ființe ordinare, bătrâne, grase, dezgustătoare: "une grosse dame décolletée, aux bras rouges, aux joues rouges, vêtue et coiffée avec prétention, et marchant și lourdement qu'on sentait, à la voir aller, le poids et l'épaisseur de șes cuisses. Îl fut stupéfait et saisi par une envie de rire: "Patte Blanche
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
et verte, à un des Nymphéa du bassin" [Zola, La Curée, p.65]. Michèle de Burne seamănă cu un buchet: "Une ceinture d'œillets serrait să taille et descendait autour d'elle jusqu'à șes pieds, en cascades. Autour des bras nus et des épaules courait une guirlande emmêlée de myosotis et de muguets, tandis que trois orchidées féeriques semblaient sortir de șa gorge et caressaient la chair pale des seins de leur chair roșe et rouge de fleurs surnaturelles. Șes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
où le rôle du dernier valet était réglé à l'avance" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.195]. La redacția revistei La vie française mizanscena antrenează atât personalul, cât și vizitatorii. "Leș garçons de bureau, assis sur une banquette, leș bras croisés, attendaient, tandis que, derrière une sorte de petite chaire de professeur, un huissier classait la correspondance qui venait d'arriver. La mise en scène était parfaite, pour en imposer aux visiteurs. Tout le monde avait de la tenue, de l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
elle aurait tout șu rendre, la colère, la tendresse, la pudeur, l'effroi; et, d'une attitude, d'un jeu de physionomie, elle indiquait des personnages (...) debout au milieu d'une table, posait en Diane chasseresse, leș cuisses nues, leș bras nus, la gorge nue, toute nue, l'air tranquille (...) Attendez, voici autre chose. Et, brusquement, elle ne fut plus Diane. Elle laissa tomber son arc, elle fut Vénus"; "Elle se gonfla, se rengorgea, en soufflant, en lançant leș poings en
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
excentricités de la jeune femme, eurent un premier mouvement de surprise. Elle était en Otaïtienne. Ce costume, parait-il, est des plus primitifs; un maillot couleur tendre, qui lui montait des pieds jusqu'aux seins, en lui laissant leș épaules et leș bras nus; et, sur ce maillot, une simple blouse de mousseline, courte et garnie de deux volants, pour cacher un peu șes hanches. Dans leș cheveux, une couronne de fleurs des champs; aux chevilles et aux poignets, des cercles d'or
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
regardent, avec le Coeur qui palpite et la main qui caresse, des femmes qui bravent tout parce qu'elles aiment, et vont, le jour ou la nuit, surveillées et menacées, intrépides et palpitantes, vers celui qui leș prend en șes bras, folles de bonheur et défaillantes" [Maupassant, Notre coeur, p.203]. Concluzia la care Mariolle ajunge este că doar burghezele sentimentale, sărace și nefericite mai cred în dragoste: "Leș seules encore capables d'attachement șont leș demoiselles de magasin ou leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
homme du monde. Elle trouvait délicieuse cette comédie" [Maupassant, Bel-Ami, p.85]. 347 "Elle s'amusa un moment à ce jeu. (...) Dans le tapage affaibli, quelques-unes de leurs paroles montaient; puis, la femme, le plus souvent, s'en allait au bras d'un des hommes. D'autres filles se rendaient de café en café, faisaient le tour des tables, prenaient le sucre oublié, riaient avec leș garçons, regardaient fixement, d'un air d'interrogation et d'offres silencieuses, leș consommateurs attardés
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
j'ai vu une valencienne très jolie..." [Zola, Au Bonheur des Dames, p.77]. 368 "Se croyant encouragé, îl voulut la saisir à la taille, l'attirer sur le canapé; mais elle se dégagea sans violence, elle glissa de șes bras, riant, ayant l'air de penser simplement qu'il jouait. Non, laissez-moi, ne me touchez pas, si vous désirez que nous restions bons amis. Alors, non? demanda-t-il à voix basse. Quoi non? Que voulez vous dire?...Oh! mă main, tânt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un corset, le ramassa pour ne plus le rencontrer sous șes pieds. Une odeur de verveine montait d'une femme violemment étalée. Pourtant le châle était complètement tombé de șes épaules, découvrant la naissance de la gorge. (...) Elle avait dégagé șes bras nus (...) c'était la nudité superbe de cette mère. Le châle avait encore glissé, la gorge se découvrait, leș bras restaient nus. (...) elle gardait une majesté, une hauteur d'honnêteté et de pudeur qui la laissait chaste sous ce regard
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
violemment étalée. Pourtant le châle était complètement tombé de șes épaules, découvrant la naissance de la gorge. (...) Elle avait dégagé șes bras nus (...) c'était la nudité superbe de cette mère. Le châle avait encore glissé, la gorge se découvrait, leș bras restaient nus. (...) elle gardait une majesté, une hauteur d'honnêteté et de pudeur qui la laissait chaste sous ce regard d'homme, où montait un grand trouble" [Zola, Une page d'amour, p.38, 40, 41]. 377 Mersul poate fi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la Paris: "Vêtue d'une robe de grenadine noire, elle n'avait jamais eu une beauté plus royale. Et îl frissonna, dans la fraîcheur qu'elle apportait du dehors, et qui semblait s'exhaler de șes épaules et de șes bras, nus sous l'étoffe transparente" [Zola, Une page d'amour, p.137]. 395 Cum scrie Balzac "vêtue d'un peignoir ou parée pour le bal, une femme est bien autre: vous diriez deux femmes" (Physiologie de la toilette). 396 În realitate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la o intensitate de 100% care se face în urma unui test, efectuat sub posibilități maximale, va da o impresie falsă despre o capacitate aerobă îmbunătățită. 3. Testul nu poate fi folosit, pentru estimarea pragului anaerob al înotătorilor de fluture și bras. Distanța este prea lungă, pentru cei mai mulți înotători, pentru a înota în procedeul fluture, și cei mai mulți brasiști nu sunt capabili să termine testul la un efort maximal, datorită durerilor de genunchi. Problemele cu eforturile submaximale pot fi evitate, atunci când sportivii sunt
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și cei mai mulți brasiști nu sunt capabili să termine testul la un efort maximal, datorită durerilor de genunchi. Problemele cu eforturile submaximale pot fi evitate, atunci când sportivii sunt bine motivați și înțeleg importanța testului. Cei care înoată în procedeul fluture sau bras vor trebui să folosească metoda prezentată în cele ce urmează. IV.11. Stabilirea vitezelor de prag prin serii de repetări Această metodă simplă constă în înotarea unei serii lungi de repetări cu pauze scurte. Cercetările referitoare la testul T-30
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
obișnuite. Odată stabilite, ele pot fi ajustate pentru alte distanțe, intervale de odihnă și nivele ale antrenamentului de rezistență. Un alt avantaj al acestei metode, față de testul T-30, este că, ea poate fi folosită și de către cei care înoată bras sau fluture. Un al treilea avantaj al acestei metode este acela că testele de repetări pot fi ușor adaptate, pentru a fi folosite și cu înotătorii grupelor de vârstă. Simplu, schimbați numărul, distanța repetărilor și intervalul de odihnă, pentru a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Florian Becescu est mentionné dans le même type de sources. Étudiant bohème, îl est aussi écrivain et journaliste, mais fréquente moins leș amphithéâtres et leș bibliothèques, préférant passer șes soirées, voire șes nuits, dans des bistros enfumés ou dans leș bras des " courtisanes "; et, s'il lui restait encore de l'argent, îl le dépensait pour une autre " passion ": leș courses de chevaux. L'ancien officier Vasile Butză, se retrouve, par hasard, dans l'entourage des deux personnages mentionnés. Îl a
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
x 1; 2 x 2. 3. Înot Procedee tehnice: jocuri de acomodare cu apa respirația specifică (expirația cu fața în apă și inspirația cu fața înainte și lateral); plutirea și alunecarea pe piept; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul bras; călcarea apei. startul. 4. Schi alpin Procedee tehnice: mers pe teren plat; urcare pe pantă; poziția în coborârea directă; frânarea și ocolirea “în plug”; trecerea peste denivelări prin adaptare și amortizare; coborâri directe; jocuri specifice. 5. Schi fond Procedee tehnice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
serviciul lung; lovitura de atac de sus. Joc bilateral cu aplicarea regulilor învățate: 1 x 1; 2 x 2. 3. Înot Procedee tehnice: respirația specifică; plutirea și alunecarea pe piept; plutirea pe spate; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul bras; startul; “călcarea apei”. 4. Schi alpin Procedee tehnice: mers pe teren plat; urcare pe pantă; coborârea directă în poziție specifică; ocolirea în “în plug”; ocolirea “în jumătate plug”; trecerea peste denivelări prin adaptare și amortizare; cristiane spre vale cu depărtare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
era pe deplin dominată de Paris și că viața locală și provincială era complet stagnată. Începând cu anii 1960 și 1970, istorci ca Fernand Braudel, geografi ca J.-F. Gravier, sociologi și cercetători politici ca Emmanuel Todd și Hervé Le Bras au început să analizeze legăturile dintre nivelul central și cel local, folosind metode ale științelor sociale.2 Acești erudiți au început să scoată la iveală un set mult mai complex de realități decât s-ar fi așteptat cineva, din teorii
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Pe lângă aceste trăsături legate de geografia fizică, mai există diversitatea societală care a demonstrat o continuitate remarcabilă de-a lungul sutelor de ani. Una dintre cele mai interesante și mai provocative analize a fost făcută de antropologii culturali Hervé Le Bras și Emmanuel Todd, în mai multe lucrări individuale sau în colaborare. În lucrarea lor Invention de la France 5, ei susțin că au descoperit fundamentele societale ale acestei diversități în natura structurii familiale. Ei fac diferența între două forme de bază
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
8, analiza sa scoate la iveală o trăsătură importantă a diversității franceze: continuitățile care au existat de-a lungul mai multor perioade de timp, cel puțin până în anii 1960. Care sunt implicațiile acestei diversități în formarea statului francez? După Le Bras și Todd, "la France ne devrait pas exister" (Franța nu ar trebui să existe). Faptul că ea există, înseamnă că a fost necesar să fie "inventată" după cum precizează titlul cărții lor. Braudel confirmă acest fapt din punctul de vedere al
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
3 (1966), pp. 249-275; M. Crozier și J.-C. Thoening, "La régulation des systèmes organisées complexes", Revue Français de Sociologie, vol. 16, no. 1 (1975), pp. 3.32; P. Grémion, Le pouvoir périphérique (Paris: Éditions du Seuil, 1988); H. Le Bras și E. Todd, L'invention de la France: atlas anthropologique et politique (Paris: Librairie Générale Française, 1981). 3 Braudel, Chapter 1, pp. 28-110. 4 Ibid. 5 Op. cit. 6 Aici se referă la o familie formată din doi părinți și copiii acestora
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
nr. 1, 2. 63. Prof. Dr. L. Ballif et Dr. Briese M. Un cas de paralysie obstétricale du plexus brachial, tyje Duchenne-Erb. 1937, nr. 1, 2. 64. Prof. Dr. L. Ballif et Dr. Briese M. Spasme facial et causalgie du bras droit chez une vieille femme. 1937, nr. 1, 2. 65. Prof. Dr. L. Ballif et Dr. Caraman Z. Sclérose en plaques chez deux soeurs. 1937, nr. 3, 4. 66. Prof. L. Ballif et Ungureanu I. Modifications des cellules de l
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a devenit mai scurtă decât cea În care se Îndeplinește rolul de fiu sau fiică, respectiv În timpul căreia părinții sunt În viata (Hagestad, 1989, capitolul 3). Comparând numărul de bunici pe care un copil francez Îi are, În medie, Le Bras (1982) constată că, dacă În secolul al XVIII-lea era de 0,75, În anii ’80 acest număr crește la 3,8 bunici pentru fiecare copil. Dacă ne referim la numărul de bunici pe care Îi are un tânăr de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]