524 matches
-
neplăcute: mi se părea că aș fi expus unui pericol, dar nu știam de fapt în ce consta acest pericol. Simțeam că ar trebui să plec, să mă duc, dar îmi tot amâ nam plecarea, nu atât din spirit de bravură, cât din cauza unei anumite plăceri de a mă constrânge, de a nu face ceea ce aș fi vrut să fac... Am ieșit până la intrarea principală, dar, în loc să plec, am stat de vorbă cu portarul, iar apoi m-am întors. Nu voiam
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și compasiune, încredere și curaj, detașare și diplomație, discernământ, iertare... Aceste calități sunt bine definite atât în dicționare, cât și în conștiința oamenilor și sunt atât de firești, încât respectarea lor a devenit ceva banal și demodat, iar încălcarea... o bravură a timpurilor, o etichetă a mondenismului. Ceea ce este drept, e interpretat ca strâmb și... invers! Etalonul valorilor s-a întors cu susul în jos, iar oamenii au ajuns să se prețuiască conform acestei strâmbătăți. Cum, oare, ar trebui să reacționăm
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
la subțiori . Femela hibernală din Piața Unirii ’89 aparține acestui spectru abominabil . Și dumneaei a procurat cu timpul avantaje cavalerilor de industrie cu statut glorios și cinic. Niște domni degajați ce plimbă prin manuale școlare, enciclopedii, pagini întâi de ziar bravuri frauduloase , mâine - poimâine un delict în atenția Europei . Proprietari de mituri și avortoni rentabili, chiuretați de pârlaci în căutarea unei sosii perene . Cam multi termeni barbari, dar mesajul tocmai îi cere ca remediu împotriva toxinei din fariseismul declarațiilor . Elevii claselor
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
ovăz din pristolul Sfântului Petru de la Roma." A.D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană * "Caracterul lui Ștefan cel Mare uimitor de neînduplecat cu dușmanii... Spiritul lui de a risca și de a da piept bărbătește cu primejdii tot mai noi, bravura cu care se arunca personal în luptă și talentul lui militar care se manifesta prin a surprinde dușmanul..." Gorka cronicar german * "Măria ta! Parcă ai fost ales de Dumnezeu pentru cârmuirea și apărarea Transilvaniei. Cu mare dor și multă dragoste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
români. Stabilirea noastră la Galați însemna însă pentru mine altceva, datorită caracterului ei statornic. Mai întâi, am resimțit deosebirea de climă. Geruri atât de cumplite, întețite de viscole pustiitoare, nu mai trăisem. Și încă, prilejuindu-mi o veritabilă dovadă de bravură: am izbutit să înving cerbicia părinților mei, care mi-au permis, firește după plânsete și văicăreli, să port și pe vreme de iarnă ciorapi trei sferturi, astfel ca genunchii să rămână goi, la dispoziția frigului năprasnic și a vântului de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
recitând episodul Mircea-Baiazid așa cum mă învățase mama, iar la scris, la aritmetică, am folosit metoda de demonstrație învățată la Galați de la admirabilul pedagog ce-mi fusese dascăl. Această ultimă vacanță, dinainte de cursurile liceale, n-a fost lipsită și de o bravură sexuală: deprins cu cinematografele, de dragul filmului, începusem să adaug plăcerii „estetice“ o picanterie ocazională care, cu timpul, a ajuns să covârșească interesul pentru spectacol: să lipesc pulpa piciorului meu de cea a vecinului din rând, dacă acesta, după un scurt
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
acea experiență m-a afectat profund. Istoricii tind să fie pesimiști. La urma urmei, ne preocupăm de lucruri care au avut loc și de oameni care (de obicei) sunt morți. Ne vine greu să credem în puterea micilor acte de bravură care aduc după sine schimbarea politică și socială. Astăzi (și chiar și atunci), mulți est-europeni spun că nimic nu s-a întâmplat, că revoluția a fost complet manipulată de sus, că schimbarea era imposibilă. Au uitat cum a fost înainte
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
de iris la streașina casei. Irisul simbolizează cavalerismul samuraiului, caracterul său integru, care stă drept în fața vicisitudinilor vieții, asemeni tulpinei de iris, în vârful căreia se înalță, măreață, superba-i floare. Modul în care sunt dispuse frunzele, asemănător sabiei, sugerează bravura samuraiului. Din frunzele de iris, tăiate mărunt și amestecate cu sake, samuraii preparau o băutură miraculoasă care avea să le poarte noroc în timpul luptelor. Ca decor de „ziua băieților” mai sunt folosiți și crapii din hârtie „koinobori”(crapul japonez, „koi
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
aici; am să mă sfătuiesc cu Mimi, poate că o să le pot lăsa la ei, foarte bine legate și sigilate. Joi, 22 aprilie [1948], ora 9 dimineața [...] Mouette, dulcea mea, buna mea, ce mult îmi lipsești pentru toate faptele de bravură și de curaj pe care mi le cere viața ca să-mi închei parcursul de ființă pământeană. [...] Mama te adoră 51/1948 I Joi, 6 mai 1948 [...] Mouette, am început să mă obișnuiesc cu liniștea; a început să-mi fie dragă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
încercând să intimideze și să terorizeze. Marți seara, 6 decembrie [1949] Aseară m-am întors la ora 11, dulcea mea, iubita mea, steaua mea din depărtări, mica mea prietenă, preascumpă și preaiubită. Nu prea mai am elan. Mi-am pierdut bravura, sunt istovită, îngrozitor de istovită, dar mai am în mine putere cât să-ți spun că te iubesc. Cred că și după plecarea mea definitivă de pe tărâmul ăsta am să continui să te iubesc de dincolo. Azi a trebuit iar să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
îi îndeamnă: „Spuneți-mi Jeanne“. Alta repetă întruna: „Bărbatul meu, bijuteriile mele, banii mei“. Eu, slavă Domnului, sunt sănă toasă, nu mi-am pierdut mințile, îți scriu scrisori din care poți vedea că mi-am păstrat judecata întreagă și întreaga bravură. Ți-aduci aminte de prânzul nostru din cârciumioara aceea și de lecția de gramatică pe care am studiat-o împreună sub umbrar? Și iată o altă față a lunii septembrie, cea de azi, draga mea dragă: la lumina lămpii micuțe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a veni la prima ediție a Salonului Băcăuan al Cărții: „Monșer, sînt teribil de ocupat!” * Nu se putea să lipsesc (azi, 23 mai) de la susținerea tezei de doctorat a amicului „Tase” Trandafir! Deși cunoștea întreg „scenariul”, el a manifestat, deopotrivă, bravură și nesiguranță. Cu numai cinci minute înainte de a porni către „locul de execuție”, m-a tras deoparte și mi-a cerut să-i confirm că pronunță „suficient de corect” numele lui Dilthey, Louÿs, Troeltsch și al altora. „Impecabil, maestro!”, am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cine e de față e inclus în aproape toate și primește statut de personaj pozitiv. Am fost surprins să fiu citat în situații la care nu participasem, să mi se pună pe seamă vorbe pe care nu le-am rostit, bravuri de care n-am fost în stare. Cînd am negat, s-a considerat c-o fac din modestie ori că aș fi uitat. De la o vreme, mi-am dat seama că e inutil să combați asemenea inadvertențe. E ca și cum ai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru care i-a dat 3.000 de lei, ca, deh, să aibă de bacșiș. Împingînd nerușinarea la culme, finul i a vîndut setul motor vechi. Uluitor e că - a încheiat T. - îmi vorbea despre toate astea ca de niște bravuri, mîndru de istețimea sa. Cred că a rămas foarte nedumerit văzînd că nu zîmbesc și că nu-l laud”. *„Ca om de teatru, eu știu că - a spus Genoiu - cel mai important lucru în viață e fapta”. Deși fraza aceasta
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
frazei e, așadar, următorul: deși beat, a ajuns acasă pe propriile-i picioare și cu hainele curate, dar dispus să replice grosolan, să drăcuie și să injure, dacă va fi primit cu ostilitate, lucru aproape inevitabil. Relatîndu-mi în mod criptic „bravura”, aștepta întrebări ca să coboare la detalii. Am întîrziat să i le pun, iar el, înțelegîndu-mi lipsa de curiozitate, a trecut la alte chestiuni. * Chiar dacă am făcut-o de puține ori (poate de asta), nu sînt în stare să uit vorbele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
susține el. La rîndul ei, „tanti Nina” declară că nu se dă pe una de douăzeci de ani! „Dacă m aș despărți de Jean, mi-aș găsi imediat bărbat tînăr”, și ochii îi sclipeau ca la pisici noaptea. Astea sînt bravuri, i-am spus. În literatura română contemporană, cei de felul lui Jean au un precursor: pe G. Călinescu, care, în cuvîntul ținut la sărbătorirea vîrstei de 60 de ani, un discurs altminteri interesant, a făcut piruete în jurul ideii că e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și „Temps nouveaux”. Eseul a fost și o „apărare”. Ascultînd-o, m-am convins că hotărîrea lui A.D.M. de a se opune celor ce pun semnul egalității între anumite opțiuni religioase și trădarea de patrie n-a fost actul de bravură al unui „ins care face salturi mortale știind că are plasă de siguranță”, cum mi l-a comentat Bălăiță, ci o manifestare de demnitate intelectuală. *Scriitor: „L’écrivain est d’abord une voix singulișre, dérangeante et parfois scandaleuse”, scrie Michel
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
primi, Măria Sa mau decoratu cu Crucea Sfântu Georgie (Sfântul Gheorghe, n.n.) la gâtu și au desemnatu un număr foarte mare de Cruci ale Sfântului Georgie pentru soldații noștri aceasta În vederea izbânzii militare obținute În ziua de 30 August și a bravurei arătate de Oștirile Române cu ocasia sângeroaselor bătălii din acea zi. Un atacu pe care turcii au Încercat eri asupra Redutei care se află În posesiunea noastră a fost eroicu respinsu”. Pentru toți cei căzuți, semnatarii telegramei, Prințul Carol și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sentimentele de patriotismu și doritoru a veni În ajutorul rănițiloru soldați români, au făcut un tablou litografiat cu asaltul datu de Oștirea Română marei redute turcești Grivița În ziua de 30 August unde bravul căpitanu Valteru Mărăcineanu sau distins prin bravura și datoria sa de Militar, și cere a i se da cuvenitul concurs pentru a se vinde asemine tablouri pe prețul de un leu fiecare din care prețu jumătate la destinat pentru Societatea Crucii Roșii”. Autorul lucrării nu trimisese Încă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
realizat științific, luându-și doctoratul în medicină și chiar într-un domeniu dificil acesteia, chirurgia. În același an cu obținerea celor două doctorate (1916) a merge pe front unde va fi rănit, apoi decorat de autoritățile militare nu numai pentru bravurile ostășești, ci și pentru intervențiile chirurgicale în vederea salvării răniților. Se a specializa timp de doi ani la spitalul Louis din Paris, unde o va cunoaște și pe viitoarea sa parteneră de viață, domnișoara Violette Boujard, originară din orășelul Iverdon, situat
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
nu doar despre activitatea în război a escadrilei, ci și despre demnitatea și curajul cu care ele, ca și colegele lor, au înfruntat după război teroarea comunistă care le-a scos vinovate de a fi urmat armata țării lor cu bravură și competență. Ulterior, el a consacrat un volum lui Dan Vizanty (1910-1992), unul dintre cei mai reprezentativi piloți de vânătoare care au zburat și au obținut victorii importante în lupta cu aviația inamică. Învingător pe front, el este desigur ostracizat
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
România intră în război contra Uniunii Sovietice. Escadrila Albă participă din primele zile la campania Basarabiei, mutându-și baza, succesiv, la Focșani, Tecuci și Tighina. La sfârșitul acestei prime campanii, aviatoarele sunt decorate de către Mareșalul Antonescu, pentru "fapte de mare bravură". Urmează campania Stalingradului, în august 1942 Escadrila Sanitară fiind mutată pe aerodromul de la Kotelnikovo și apoi pe cel de la Plodovitoje, ambele la câteva zeci de kilometri de Stalingradul aflat sub asediu. Tinerele aviatoare își primejduiesc viața, aerodromul fiind bombardat în
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
la campanie, în cadrul Escadrilei Albe, dar nu numai. Smaranda, care cinci ani mai târziu avea să moară de cancer, în clandestinitate, cu Securitatea comunistă pe urmele ei, atunci, în Rusia, dădea tot ce avea pentru neamul românesc: energia, puterea și bravura ei. "De abia escamotasem trenul de aterizare, și simt pe cineva lângă mine, în ușa care separa carlinga de culoarul lansatoarelor. Întorc capul și o văd pe Smaranda Brăescu. Și eu sunt aici, îmi spune ea. Dar ce cauți în
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
conducere instalată de ruși la cîrma țării. Cîțiva ani n-a avut nici o pensie, a trăit lucrînd ca șofer sau făcînd figurație la teatru și film sau alte munci necorespunzătoare pregătirii lui. A primit decorația "Mihai Viteazul", semnul distinctiv de bravură pentru ofițerii armatei române. Nicolae, fiu unic, este arhitect la San Francisco, în Statele Unite, unde a ajuns prin răscumpărare cu bani din mîinile sovieto-comuniștilor din țară. 7 Eugen, fratele meu cel mai mic, se află acum în Argentina. Soarta l-
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Uniunii Sovietice, au fost dureroși pentru țara noastră. Războiul pe stepele întinse ale Rusiei, arse de soarele fierbinte, vara, și înghețate de gerul năpraznic, iarna, a fost un infern. Trupele române, ca întotdeauna în istoria lor, au luptat cu multă bravură. Alături de trupele germane, au înaintat în interiorul Rusiei, trecînd Nistrul, Bugul, Niprul, Donul. Odesa, cunoscutul port de la Marea Neagră, rezistînd la primele atacuri, a fost lăsată s-o ocupe românii, grosul armatei înaintînd spre Moscova și Caucaz. Odesa a continuat să reziste
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]