1,849 matches
-
cântecele din aretul nostru, chiar dacă nu ar fi așa frumoase ca unele din alte părți“.2 Zestrea care ne-a lăsat-o etnomuzicologul Cornel Bogariu confirmă pe deplin ideea promovată de muzicianul bănățean care dintr-o dedicație a lui Gheorghe Breazul reiese că, a fost „Ctitorul reînvierii cultului colindelor românești“.3 Am desprins din versurile colindelor și cântecelor de stea, culese de C. Bogariu, acele elemente care vizează creația materială a celor mulți, mai exact pe acelea care privesc etnografia. În
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
30 iunie - 19 iulie 2015, expoziția de pictură „Legende” a artistului Albert Weber. Vernisajul expoziției va avea loc marți, 30 iunie, ora 18, în prezența artistului, a domnului Lucian Nastasă-Kovács, manager al Muzeului de Artă Cluj-Napoca, și a domnului Dan Breaz, curatorul expoziției. Albert Weber trăiește și lucrează la Zurich și a realizat expoziții în importante muzee și galerii internaționale, cum sunt: Museum of Young Art (MOYA, Viena), Southern Nevada Museum of Fine Art (Las Vegas), Svenska Konstgalleriet (Malmö), Ward-Nasse Gallery
Albert Weber [Corola-blog/BlogPost/99213_a_100505]
-
noi vremea a fost ceva mai blândă. Cum am fi reacționat noi dacă aveam problemele celor de peste Carpați? E de data asta o întrebare în totalitate legitimă. Ceva mă face să cred că nici noi n-am fi fost mai breji decât frații noștri munteni și moldoveni. Părerea mea este că greșeala pornește de faptul că încercăm să găsim soluții doar când nenorocirea (a se citi zăpada) e grămadă pe noi. S-a cam uitat de prevenire. Am văzut pe la alții
Mai e mult până departe [Corola-blog/BlogPost/99659_a_100951]
-
în goană de sinecuri și locuri călduțe pe spatele bietului contribuabil, dau din colț în colț. Cum să mai candideze, când alegătorul nu mai pune botul la punga cu te miri ce pliante și îl știe ca pe un cal breaz cât de profesionist este în meseria sa civilă. ? Nu în cea de partid, unde e amator doar de foloase necuvenite ! Vezi vila, vezi casa de vacanță, vezi mașina, vezi comportamentul arogant, vezi... rezultatele anterioare! Din nefericire, adevărații profesioniști nu vor
TABLETA DE WEEKEND (146): PROFESIONIŞTII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384159_a_385488]
-
de design au fost special create pentru cea de-a doua ediție a târgului Made în RO, cu tema „Motive tradiționale în designul contemporan“. Totodată, ICR va găzdui și o expoziție de îi tradiționale românești, aduse de producătorul Simona Antohi (Breaza, jud. Prahova) și de Romanian Label. Toate obiectele expuse vor putea fi achiziționate. În ultima vreme, ia este tot mai prezenta: tradițională sau reinterpretata de tineri designeri, purtată festiv, „casual” sau „glamour”, expusă la muzeu, în reviste sau pe rețelele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94087_a_95379]
-
al ambasadei României din Bratislava, spre marea dezamăgire și revoltă a locuitorilor slovaci, dar și a soției lui, azi trecută de 90 de ani! Oare pentru ce s-a recurs la stupida interdicție? Se zice că Ion Șugariu, ardeleanul din Breaza, „ar fi fost simpatizant legionar”, deoarece ar fi publicat două-trei articole în „Sfarmă-Piatră”. Copil de miner, poetul-erou Ion Șugariu, este autorul cărților de poezie „Trecerea prin alba poartă” și „Paradisul peregrinar” , la 21 de ani, el a fost ales, în
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
undeva pe lângă Lugoj, împreună cu alți aviatori (Dragu, Olteanu), prieteni ai lui Criveanu, și ei căutând să scape de regimul comunist. Pentru Tina se puneau o mulțime de probleme: drumurile ei clandestine de la o gazdă la alta, aducerea lui Andrei de la Breaza, unde stătea ascuns, la București, obținerea de acte false și încă altele ce se vor ivi pe parcurs. Acum își dovedește eroina curajul, abilitatea și inteligența strategică, ingeniozitatea. Ea caută mereu case cu bune posibilități de refugiu, ca aceea a
Romanul unei evadări din lagărul comunist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8244_a_9569]
-
în actul interpretativ, în procesul de cultivare spontană sau profesionalistă a frumosului muzical. Scrierile și vorbirea despre muzică proprii lui Viorel Cosma, ghidate de impactul cu ceea ce este sesizabil, elocvent în faptul artistic, îl apropie pe acest autor de George Breazul, cu diferența însă că predecesorul său își făurise cu virtuozitate un anume stil retoric de farmec arhaic și livresc, pe când muzicologul timpului nostru își rostește cuvântul uneori patetic, alteori sobru, dar întotdeauna în tonuri clare, cu rezonanță directă în sensibilitatea
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
studenți ai prestigiosului Conservator de Muzică din București. Aici, beneficiază de îndrumarea vestiților maeștri ai creației și pedagogiei muzicale românești: Victor Giuleanu (teorie- solfegiu), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Zeno Vancea (contrapunct), Tudor Ciortea și Dumitru Bughici (forme muzicale), Zeno Vancea, George Breazul și Adriana Sachelarie (istoria muzicii universale și românești), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), Alexandru Pașcanu și Anatol Vieru (orchestrație), Ion D. Vicol (dirijat coral) ș.a. Apreciind incontestabila sa pregătire muzicală, în urma examenului de absolvire din vara anului 1960, tânărul
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
istoria muzicii), și în perioada 1957-1961, la prestigiosul conservator bucureștean. Aici a beneficiat de îndrumarea vestiților maeștrii ai muzicii și pedagogiei muzicale românești: Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Marțian Negrea (compoziție), Tudor Ciortea (forme muzicale), Alfred Meldelsohn (orchestrație), George Breazul (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru (folclor) ș.a. După absolvirea - cu deosebit succes - a studiilor muzicale universitare, tânărul muzician este numit profesor la Școala Elementară de Muzică nr. 2 din București. În paralel, ocupă prin concurs și funcția de cercetător științific la
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
a avut loc, în perioada 1933 - 1940, la Conservatorul de Muzică din București. Aici, a beneficiat de excepționala îndrumare a renumitelor personalități marcante ale creației și pedagogiei muzicale naționale: Faust Nicolescu, Alfonso Castaldi, Mihail Jora, Dimitrie Cuclin, Constantin Brăiloiu, George Breazul, Ionel Perlea, Silvio Florescu ș.a. Ulterior s-a perfecționat în tainele complexe ale științei și artei compoziției muzicale, cu acad. Mihail Jora, pe care genialul George Enescu îl aprecia „un excepțional pedagog și un excelent compozitor”. Urmând exemplul distinșilor săi
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
ploieștene de punere în lumină a activității și dimensiunii compozitorului sunt cu atât mai lăudabile, cu cât sunt susținute de foruri locale, de instituții ce poartă numele muzicianului, într-un climat în care semicentenarul morții lui Constantin Brăiloiu și George Breazul, sau centenarul nașterii lui Gheorghe Ciobanu - pentru a nu cita decât aceste exemple - au trecut neobservate chiar și pentru instituțiile din Capitală, pe care cei trei muzicieni le-au onorat o viață întreagă, contribuind la prestigiul lor național și internațional
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
climat viu al sonorităților bizantine au putut avea o influență așa de puternică asupra tânărului, care depășește faza intuirii expresivității acestora, întâlnită la George Enescu{\cite 9}, trecând la studierea ei sistematică. Într-o scrisoare adresată în 1928, lui George Breazul, el preciza: „Am simțit de multe ori nevoia de a cunoaște muzica noastră bisericească, «psaltikia» și chiar am studiat-o până la un punct, după un tratat de Nifon Ploieșteanul, altul de Popescu - Pasărea și unul vechi(u) de Anton Pann
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
ce au stat la baza excelentei monografii realizată în urmă cu aproape o jumătate de secol, de muzicologul Vasile Tomescu, prezentate aici în bună parte în forma integrală și incluzând altele inedite din arhiva dăruită de soția muzicianului, lui George Breazul, donată, la rândul ei, Uniunii Compozitorilor, sau din arhiva casei memoriale, a cărei „istorie” transpare din paginile cărții precum și a fondului Ion și Ilinca Dumitrescu. Lor se adaugă 42 desene, crochiuri și caricaturi, autoportrete, chipuri ale celor apropiați ca familie
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Cei doi realizatori ai cărții au avut în vedere, doar teoretic, ceea ce ei consideră calitatea slabă a unor scanări și xerografieri de documente, greu de descifrat și dintre care unora le-au fost eliminate, inexplicabil, semnele apartenenței la fondul „George Breazul”, pentru că nu au însoțit aceste documente de retranscrieri, traduceri și detalieri, capabile să scutească cititorul de eforturi considerabile și de riscurile înțelegerii eronate și chiar a denaturării sensurilor unora dintre ele. Din păcate, unele traduceri promise în nota asupra ediției
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
a creației muzicianului, începute în anul 1997{\cite 12} și continuată în 2001{\cite 13} - ce dovedesc sporirea atașamentului celui ce a dat numele filarmonicii ploieștene - la a cărei ctitorire a contribuit din plin - pentru ceea ce eminentul său dascăl, George Breazul, numea „muzica bisericească străbună”. Este vorba despre prelucrarea polifonică a troparului Paștilor - Hristos a înviat...- după melodia tradițională pe glasul II și despre Rugăciunea inimii, scrisă pentru gruparea religioasă Rugul aprins, creație aparent surprinzătoare pentru orizontul muzicianului și care a
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Paul Constantinescu și data: București, 15. V. 937. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4. Paul Constantinescu o menționează în lista de lucrări inserată într-un text autobiografic existent în Fondul Breazul UCMR<footnote Paul Constantinescu autobiografie existentă în Fondul Breazul al Bibliotecii UCMR, cota 202. Publicată în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p. 197-198. footnote
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4. Paul Constantinescu o menționează în lista de lucrări inserată într-un text autobiografic existent în Fondul Breazul UCMR<footnote Paul Constantinescu autobiografie existentă în Fondul Breazul al Bibliotecii UCMR, cota 202. Publicată în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p. 197-198. footnote>. Fragment autobiografic existent în Fondul Breazul al Bibliotecii UCMR
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
existentă în Fondul Breazul al Bibliotecii UCMR, cota 202. Publicată în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p. 197-198. footnote>. Fragment autobiografic existent în Fondul Breazul al Bibliotecii UCMR, cota 202, publicat în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p. 197-198; V.T.; M.P.; S.I. TIPĂRITĂ: Editura Muzicală Buc. 1963. ÎNREGISTRATĂ: ECE
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
creion, 16 pagini, datat București 5 IX 1939. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4. Paul Constantinescu o mai menționează și în alte ocazii<footnote Paul Constantinescu, autobiografie existentă în Fondul Breazul al Bibliotecii UCMR, cota 202, publicată în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p. 197-198. footnote>; V.T.; M.P.; S.I. TIPĂRITĂ: UNIVERSAL EDITION 1943 (UE 11456
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
la sfârșit și datat 3 septembrie 1951, Herculane. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4. Paul Constantinescu o mai menționează și în alte ocazii<footnote Paul Constantinescu, autobiografie existentă în Fondul Breazul al Bibliotecii UCMR, cota 202, publicată în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p. 197-198. footnote>; V.T.; M.P.; S.I. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: ECE 01188-1976, Orchestra
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
mai cântat Balada haiducească (Solist: Marin Cazacu), Rapsodia a II-a, Jocuri populare Românești (Brâul, Huțulca, Sârba). OBSERVAȚII: Comandă M.St.M<footnote Așa cum reiese din cel de-al doilea catalog manuscris al lui Paul Constantinescu, existent la UCMR, Fond Breazul, Cota 713. footnote> 49. TITLUL LUCRĂRII: Rugăciune pentru bariton solo, cor bărbătesc și pian (orchestră) pe versuri de Ion Marin Sadoveanu ANUL TERMINĂRII: 8 VII 1941 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2725 DESCRIERE: manuscris în creion, îngrijit
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
F. Sp. 2706: Ce stai murg legat F. Sp. 2707: Tatăl nostru bun F. Sp. 2708: cuprinde 3 fascicole, dintre care Fascicolul III conține cele două colinde. DESCRIERE: F. Sp. 2706: Ce stai murg legat. Colind de voinic (melodie din col. Breazul). (Variațiuni pe o temă populară), manuscris în creion, foarte dezordonat, dar lizibil, 4 pagini, datat 1 XII 1941. Este scris pentru voce și pian. Pe portativul pentru voce apar intervențiile alternative ale Basului și Tenorului. Nu există text literar scris
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
capitala estivală a muzicii ușoare românești. Televiziunea nu se putea să nu fie reprezentată de colaboratorii de suflet, din vremurile cînd emisiunile erau adevărate bijuterii, ornate de caratele vedetelor autentice: Titus Munteanu, Ioana Bogdan, Sanda Țăranu (concitadină cu Marina la Breaza!), crainica TV a primelor sale apariții, Alexandra Cepraga, așa cum “divizia supremă Radio” a fost reprezentată (numai) de Lucia Popescu Moraru și Florin-Silviu Ursulescu. N-au lipsit rudele, bunii prieteni (Livia și Vali Gauzin) , precum și omul din umbră, compozitorul, orchestratorul și
?nt?lnirea titanilor by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84024_a_85349]
-
rudele, bunii prieteni (Livia și Vali Gauzin) , precum și omul din umbră, compozitorul, orchestratorul și sonorizatorul Marius Cristinel Popa, cu un rol decisiv în desfășurarea evenimentului. Cum acesta din urmă este din Comarnic, soții Negoiasă-Alesis din Câmpina, Nico din Ploiești, iar Breaza a fost reprezentată de Marina Voica și de soții Țăranu (care locuiesc acolo mai bine de jumătate de an). Dar nu numai atât: a venit, însoțit de directorul Centrului cultural “Ion Manolescu”, Alexandru Cazan, însuși primarul orașului Breaza, Răzvan Bălășescu
?nt?lnirea titanilor by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84024_a_85349]