325 matches
-
l'Alt Urgell la Cerdanya (DOP) Fructe, legume și cereale SPANIA Melocotón de Calanda (DOP) ITALIA Limone di Sorrento (IGP) Materii grase Ulei de măsline: ITALIA Chianti Classico (DOP) Terre di Siena (DOP) Cidru FRANȚA Cidre de Bretagne ou cidre breton (IGP) Cidre de Normandie ou cidre normand (IGP). 1 JO L 208, 24.07.1992, p. 1. 2 JO L 174, 13.07.2000, p. 7. 3 JO C 38, 10.02.2000, p. 3, JO C 21, 25.01
jrc4828as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89995_a_90782]
-
diferită era limba lor față de cea a galilor armoricani ce se aflau deja pe aceste teritorii, sau cât de diferită era limba față de dialectele mai recente de bretonă. Oricum, migrația a luat sfârșit în jurul anului 600, perioadă în care istoria bretonilor se confundă cu cea a Marii Britanii. De asemenea, numele regiunii este originar din această perioadă, capătul peninsulei fiind numit Mica Britanie sau simplu Bretania. După această perioadă contactele dintre cele regiuni se răresc, Marea Britanie este aproape complet ocupată de Anglo-saxoni
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
1352 este înființat Parlementul Bretaniei, iar în următorul secol Franța încearcă de mai multe ori să cucerească regiunea. Un eveniment important are loc în 1464, când este publicat primul "dicționar francez-latin-breton", primul dicționar trilingv din lume și totodată primul dicționar breton și francez. În 1488, Franța reușește să înfrângă armata bretonă și ultimul monarh independent al ducatului - Ducesa Ana de Bretania este obligată să se căsătorească cu regele Ludovic al XII-lea al Franței, ceea ce are ca deznodământ încorporarea ducatului în
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
Parlamentul, autonomia și particularitățile fiscale și legale. Toate acestea sunt acțiuni foarte nepopulare în regiune, aceasta devenind un bastion al rezistenței contra revoluției. Ca o anecdotă, originatorii ideii de abolire a privilegilor feudale nu au fost alții decât membrii clubului breton din Paris, o grupare a reprezentanților regiunii. Până la urmă, asemenea restului Franței, regiunea este divizată în 5 departamente. În epoca modernă, Bretania a căpătat renumele unei regiuni rurale, și s-a aflat la marginea revoluției industriale. Un număr mare de
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
, numele literar al lui "Eugène Emile Paul Grindel" (n. 14 decembrie 1895, Saint-Denis - d. 18 noiembrie 1952, Charenton-le-Pont) a fost un poet francez. După ce aderă la mișcarea dadaistă, devine - împreună cu André Breton și Louis Aragon - unul din fondatorii suprarealismului, mai târziu poet "angajat", strălucit reprezentant al literaturii de rezistență în timpul ocupației germane a Franței (1940-1944). Aderă la Partidul Comunist Francez, fără a abandona o concepție plastică asupra existenței. Numele Éluard, pe care
Paul Éluard () [Corola-website/Science/300766_a_302095]
-
erau conduși de lideri militari și s-au stabilit pe țărmul de est. Se crede că aceștia au cucerit prin luptă teritorii spre vest, în susul Tamisei, în căutare de teren arabil, ocupând câmpiile și lăsând terenurile deluroase nepotrivite a agriculturii bretonilor celtici. Cercetările sugerează că Anglia celtă a suferit o formă de epurare etnică în unele părți ale țării din partea invadatorilor anglo-saxoni, în unma retragerii romane din secolul al V-lea. Totuși, profesorii John Davies și A.W. Wade-Evans consideră că
Istoria Angliei () [Corola-website/Science/299895_a_301224]
-
de culoare cântă la flaut. Pe crengi stau păsări viu colorate, zeița Venus își privește visul căruia florile îi adaugă prezența lor senzuală. În drum spre o altă lume, Rousseau ne lasă moștenire o viziune paradisiacă și pretimpuriu suprarealistă. André Breton constata câțiva ani mai târziu: "Sunt aproape gata să cred că această pânză uriașă include în sine întreaga poezie și geneza misterioasă a epocii noastre. Nici o altă imagine nu mi-a trezit acest sentiment al sacralității". Viața are tot mai
Henri Rousseau le Douanier () [Corola-website/Science/298817_a_300146]
-
strategică, la intersecția mai multor rute comerciale. Odată cu invaziile barbare orașul devine o importantă fortificație romană, una dintre ultimele fortificații ale Imperiului din Europa Occidentală. Orașul s-a aflat pe rând sub influența francilor, după care a reintrat sub influența bretonilor, fiind centrul uneia dintre regiunile istorice ale Bretaniei. La începutul Evului Mediu Bretania a fost organizată sub forma a trei regate care au fost ulterior înglobate în ducatul Bretaniei. Până în secolul al XV-lea Bretania forma un stat independent, aflat
Rennes () [Corola-website/Science/297745_a_299074]
-
depăși reflecția asupra "formei poetice". Or, prima cerință propagată de suprarealiști era "eliberarea expresiei umane de sub toate formele". Pentru atingerea acestui obiectiv, suprarealiștii au întreprins repetate încercări de a reconsidera principalele concepte și teme ale suprarealismului ortodox promulgat de André Breton. În 1946 apare în limba franceză "Dialectique de la dialectique. Message adressé au mouvement surréaliste international" ("Dialectica dialecticii. Mesaj adresat mișcării suprarealiste internaționale"), prin care autorii, Gherasim Luca și D. Trost, încearcă să definească situația suprarealismului în contextul unor transformări sociale
Literatura română suprarealistă () [Corola-website/Science/297789_a_299118]
-
(n. 3 martie 1847, Edinburgh, Scoția - d. 22 august 1922, insula "Cap Breton", Canada) a fost un om de știință, inventator și, ulterior, industriaș american, care în anul 1876 a brevetat pentru prima dată în istorie un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite. În transmițător undele sonore loveau o diafragmă
Alexander Graham Bell () [Corola-website/Science/297845_a_299174]
-
Longinus. Graalul ar fi fost păstrat într-un loc ascuns, până ce a fost găsit de eroul Perceval („Parsifal”, care la rândul lui va fi personajul unei alte opere wagneriene). Mitul a fost pus în circulație de literatura cavalerească din ciclul breton al „Cavalerilor Mesei Rotunde”, în care discipolii regelui Arthur (Artus) pornesc în căutarea potirului sfânt (Graalul). În Cetatea Montsalvat această cupă, ce ar avea puteri terapeutice miraculoase și ar fi oferit eternitatea, iluminează lăcașul și îi obligă pe eroi să
Lohengrin () [Corola-website/Science/307568_a_308897]
-
dat în mai 1744, fiind disputate frontierele dintre coloniile franceze și coloniile britanice. Francezii, sprijiniți de indieni nativi, desfășurau raiduri la scară mică împotriva britanicilor. Britanicii au organizat expediții împotriva coloniei Noua Franța. Britancii au capturat Louisburg de pe Insula Capul Breton. Expediția franceză de recuperare a Louisburgului în 1746 a eșuat din cauza vremii nefavorabile, bolilor și morții comandantului. Louisburg a fost recuperat de francezi în cele din urmă stârnind furia coloniștilor britanici. Britanicii moșteneau India de la Compania Indiilor Orientale,deținând Madras
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
treimii" lor: statuile lui Mahound, Tervagent și Apollyon sunt scoase din moschee și bătute cu bețe. În acea noapte, Baligant, emirul Egiptului, vine cu întăriri. Marsilion moare și Baligant preia conducerea. Carol își împarte oștile după naționalitate: bavarezii, germanii, normanzii, bretonii, flamanzii și burgunzii. Forțele creștine distrug armata musulmană într-o luptă pe viață și pe moarte, iar Carol îl doboară pe Baligant în duel. Armata creștină pătrunde în Zaragoza. Idolii și obiectele vrăjitorești din sinagogile și moscheile orașului sunt distruse
Cântecul lui Roland () [Corola-website/Science/303110_a_304439]
-
(n. 13 septembrie 1843, în Saint-Servan, Ille-et-Vilaine, Franța - d. 21 aprilie 1922, la Paris), pe numele său complet: Louis-Marie-Olivier, Duchesne, teolog și istoric francez. S-a născut dintr-o familie de pescari bretoni; tatăl său s-a și pierdut pe mare la câțiva ani după nașterea sa. Deși orfan, Louis a studiat mai întâi la Colegiul Saint-Servan, iar apoi la Seminarul mic din Saint-Méen și la Colegiul Saint-Charles de Saint-Brieuc. După o scurtă
Louis Duchesne () [Corola-website/Science/302568_a_303897]
-
XII-lea. Așezările normande erau reprezentate de un manoar și un oraș cu castel, o biserică parohiala, mănăstiri augustina și dominicana, un spital și o Frankhouse. Populația era constituită dintr-un amestec de imigranți galici, irlandezi, francezi, englezi, flămânzi și bretoni. Mullingar era un loc de odihnă important pentru călători și comercianți, iar cimitirul augustin descoperit recent dovedește că personane din Mullingar au facur pelerinage la Saint Jacques de Compostelle en Espagne, în urmă cu circa 600 ani. În 1542, Henry
Mullingar () [Corola-website/Science/304515_a_305844]
-
pentru zeci de ani de zile. Între 1928 și 1930 călătorește în Africa, vizitând Marocul, fiind fascinată de peisajele nord africane, a pictat Munții Atlas și femei arabe și africane în costume etnice. În această perioadă pictează, de asemnenea, pescari bretoni. În anul 1947, Serebriakova obține cetățenia franceză și reușește să-și reia relațiile cu familia din Uniunea Sovietică după venirea la putere al lui Nikita Hrușciov. În anul 1960, după 36 de ani, fiica sa Tatiana a fost lăsată să
Zinaida Serebriakova () [Corola-website/Science/304632_a_305961]
-
n. 3 octombrie 1897, Paris - d. 24 decembrie 1982, Paris) a fost pseudonimul literar al lui Louis-Marie Andrieux, poet și scriitor francez. Influențat de Charles Dickens, contele de Lautréamont, Lev Tolstoi, Maxim Gorki, este unul din reprezentanții realismului. Împreună cu André Breton și Paul Éluard Aragon formează în 1924 suprarealismul. După absolvirea liceului Carnot, studiază medicina la Sorbona, unde îl cunoaște pe André Breton. În 1917, se înrolează și participă la Primul Război Mondial, lucrând la un spital militar. În 1927 aderă
Louis Aragon () [Corola-website/Science/304096_a_305425]
-
Influențat de Charles Dickens, contele de Lautréamont, Lev Tolstoi, Maxim Gorki, este unul din reprezentanții realismului. Împreună cu André Breton și Paul Éluard Aragon formează în 1924 suprarealismul. După absolvirea liceului Carnot, studiază medicina la Sorbona, unde îl cunoaște pe André Breton. În 1917, se înrolează și participă la Primul Război Mondial, lucrând la un spital militar. În 1927 aderă la mișcarea comunistă. În 1928 o cunoaște pe Elsa Triolet, scriitoare și participantă la Rezistența franceză, cu care se căsătorește în 1939
Louis Aragon () [Corola-website/Science/304096_a_305425]
-
într-o oportunitate. La răsăritul zilei de 7 septembrie 1191, heralzii lui Richard au străbătut tabăra, anunțând că bătălia va avea loc în acea zi. Cavalerii Templieri, conduși de Robert de Sablé au fost poziționați în față, împreună cu angevinii și bretonii, urmați de Guy de Lusignan și de cei din Poitou. Apoi veneau anglo-normanzii și flamanzii, conduși de Iacob de Avesnes. După flămânzi veneau francezii și în cele din urmă Cavalerii Ospitalieri, sub comanda lui Fra' Garnier de Nablus. Condusă de către
Bătălia de la Arsuf () [Corola-website/Science/311046_a_312375]
-
a salvat pe doi dintre însoțitorii lui William, Baronul Ian De La Goldfinch și Fratele Paul Le Keen din nisipuri mișcătoare. L-au urmărit pe Conan de la Dol de Bretagne, la Rennes, și în cele din urmă la Dinan, unde ducele breton a fost nevoit să se recunoască învins și să predea cheile cetății în vârful unei lănci. William i-a dăruit lui Harold arme și l-a făcut cavaler. Conform Tapiseriei de la Bayeux, și a altor surse normande, atunci Harold a
Harold al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310167_a_311496]
-
din Uniunea Europeană. Din bailiwickul Guernsey mai fac parte și insulele Alderney, Sark, Herm, Jethou, Brecqhou, Burhou, Lihou și alte insule mai mici. Insula a fost locuită încă din peristorie, dovadă fiind numeroasele meniruri și dolmenuri ce presărează insula. În timpul migrației bretonilor insulele au fost ocupate de către aceștia și tot ei au introdus creștinismul. Insulele Canalului fac parte din teritoriile anexate de Ducatul Normandiei în 933 de la Ducatul Bretaniei. William Cuceritorul, Ducele de Normandia, a pretins titlul de Rege al Angliei în
Guernsey () [Corola-website/Science/305651_a_306980]
-
iulie 2006). Cu toate acestea, insula Langlade este utilizată ca reședință de vară de mulți locuitori din Saint Pierre, populația acesteia crescând în unele perioade la peste 1.000 de persoane. Majoritatea locuitorilor sunt de origine franceză, în principal basci, bretoni sau normanzi (regiuni ale căror steaguri se găsesc pe steagul colectivității), iar limba franceză vorbită de aceștia seamănă cu cea vorbită în Normandia.
Saint Pierre și Miquelon () [Corola-website/Science/305751_a_307080]
-
debarcare are loc abia în 1696, fiind efectuată tot de către un navigator olandez. În Secolul XIX insula este "frecventată" doar de ătre pescari, vânători de balene și de către naufragiați, în 1793 o navă britanică cartografiază insulă și găsește un marinar breton, abandonat de o navă americană. Insula a fost revendicată în numele Franței în 1843 împreună cu Insula Amsterdam, dar datorită sărăciei insulelor și a protestelor britanice, guvernul francez nu aprobă actul de luare în posesie. În cele din urmă, o serie de
Insula Sfântul-Paul () [Corola-website/Science/305783_a_307112]
-
la sfârșitul Secolului XIX, insula fiind atașată coloniei franceze Madagascar în 1924. În 1928 o companie de pescuit instalează pe insulăo fabrică de conserve de pește dar tentativa de colonizare este sortită eșecului în 1931 odată cu moartea a numeroși muncitori bretoni și malgași. Din 1949 pe insula Amsterdam funcționează o bază de cercetări permanentă care efectuează misiuni științifice punctuale pe Insula Saint-Paul. Insula are o Zonă Economică Exclusivă de 502 533 km², continuă cu cea a Insulei Amsterdam, prefectul TAAF acordând
Insula Sfântul-Paul () [Corola-website/Science/305783_a_307112]
-
afla în dezbaterea parlamentului la sfârșitul lui 2006, aceasta trebuind să devină o nouă colectivitate în 2007. La ultimul referendum, din 1999, populația recenzată a insulei a fost de 6.845. Majoritatea locuitorilor sunt în marea majoritate descendenți ai colonilor bretoni și normanzi. Este singura insulă franceză din Caraibe ce nu are o populație de origine africană, datorită faptului ca după abolirea sclavagismului, în 1847, deoarece insula nu dispunea de terenuri agricole pe care să le exploateze, populația neagră, proaspăt eliberată
Saint-Barthélemy () [Corola-website/Science/305806_a_307135]