844 matches
-
1959, 13-111; Gaëtan Picon, Panorama de la nouvelle littérature française, Paris, 1960, 41-46; Jean-Louis Bédouin, Vingt ans de surréalisme (1939-1959), Paris, 1961; Jean-Louis Bédouin, La Poésie surréaliste, Paris, 1964; Maurice Nadeau, Histoire du surréalisme, suivie de documents surréalistes, Paris, 1964; André Breton, Manifestes du surréalisme, Paris, 1965; Crohmălniceanu, Literatura, I (1967), 51-77; Sașa Pană, Antologia literaturii române de avangardă, pref. Matei Călinescu, București, 1969; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969; Mario De Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, tr. Ilie Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
Borcilă, Mircea, 71, 76, 126, 127, 354, 355 Bossong, Georg, 125 Botha, Rudolf, 124 Bowern, Clăire, 356 Boxhorn, Marcus Zuerius van, 135 Braber, Natalie, 163 Bradley, David, 191 Brăileanu, Luminița, 361 Brâncuș, Grigore, 156 Breitbarth, Anne, 161 Brenzinger, Matthias, 216 Breton, Roland, 353, 354 Bright, William, 223 Britain, David, 163 Brixhe, Claude, 154 Bröndal, Viggo, 354 Bronnikov, G., 176 Brown, Keith, 354 Browning, Robert, 154 Budagov, R.A., 156, 354 Bujor, I.I., 156 Buonarroti, Berlinghiero, 233 Bussmann, Hadumod, 354 Bynon, Theodora, 133
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Mocanu • Lingvistică generală, semiotica, mentalități, Mariana Net • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistică pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistică limbilor lumii, Dorel Fînaru • Lingvistică textuala, Jean-Michel Adam • Lingvistică și terminologie. Hermeneutica metaforei în limbajele specializate, Doina Butiurca • Manipularea cuvantului, Philippe Breton • Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade, Monica Borș • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatică pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistică lui Gustave
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
arhitectural este de-aici �nainte singurul capabil s? genereze un stil pe m?sura puterii monarhice absolute pe care o instaureaz? Francisc I. De unde, ambi-?iosul proiect al castelului de la Fontainebleau, �nceput �n 1528 sub conducerea maistrului zidar G. Le Breton (decedat �n 1553), care manifest? o oarecare m?iestrie �n integrarea �n viziuni fran?uze?ți � volumetrie ?i policro-mie a fă?adelor � a ritmurilor clasice, ?i nu doar a ornamentelor, ca p�n? atunci. Decorarea interioar? este asigurat? de arti
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Maingueneau • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de lumină în jurul băiatului, fără să-l înalte totuși până în dreptul figurii. Dar nu avea nevoie. O vedea destul de bine: față ofilita de licean, cu ochii adânciți nefiresc în orbite, buzele subțiri și părul tuns scurt, cu un început de breton pe frunte." Modul de compoziție a imaginii prin mișcarea lanternei este ingenios și Eliade îl va folosi din plin, si ludic în restul episodului, insă aprinderea luminii va avea ca efect scăderea și nu sporirea misterului. Secvență continua cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
alte cuvinte, să fie un element al vieții, însă, aruncată în cimitir (în cimitirul de mașini) aceasta își schimbă natură și devine simbol al morții. În societățile moderne, omul ajunge să se identifice cu mașina, căci, așa cum observa David Le Breton, "orice corp este o mașină, iar mașinile fabricate de artizanul divin sunt cel mai bine organizate, fără a înceta, din acest motiv, să fie mașini. Nu este, daca nu considerăm decât corpul, nicio diferență de principiu între mașinile fabricate de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
mai mare bine este mic/ Pentru ca viața este vis/ Și toate visuri sunt.)" Rosario Assunto, Universul că spectacol. Artă și filosofía Europei baroce, traducere de Florina Nicolae, postfața de Ion Frunzetti, Editura Meridiane, București, 1983, pp. 154-155. 102 David Le Breton, Antropologia corpului și modernitatea, traducere de Doina Lică, Editura Amarcord, Timișoara, 2002, p.76. 103 "Milos retourne à la "voiture A". Îl aperçoit la paire de chaussures qui se trouve à la porte de la "voiture 2". Îl leș prend, leș
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Resemnat, el se retrage spre sfârșitul anului 1934 la Roman, continuând să scrie și să se țină la curent cu mișcarea culturală și literară din țară și din străinătate, atât prin lecturi, cât și prin intermediul corespondenței (cu Ilarie Voronca, André Breton, André Gide, Martin Heidegger ș.a.) sau prin discuții cu prietenii care îl vizitau. De altfel, câteva „descoperiri” și contacte cu anumite opere și persoane sunt alte importante repere ale formării și devenirii sale. Între acestea se detașează apropierea de filosofia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
menționăm, în această dierecție, lucrările despre eșecul școlar și posibilele sale cauze (Gosling, Mannoni), legăturile dintre instituție în calitate de cîmp de putere și capacitatea sa de a determina dispozitivele pedagogice să evolueze (Ardoino, Lapassade, Lourau), importanța noilor tehnologii educative și multimedia (Breton, Lévy, Vigarello), dinamica grupurilor (Demorgon, Lipianski), etnografia școlii (Hess) sau concepția științelor sau matematicilor (Lage, Mariotti, Nimier), a gimnasticii (Aubert și Chifflet), a muzicii și efectelor sale identitare (Desvérité, Green, Ricard) sau formatoare (Boudinet). Putem adăuga la acest ansamblu studiile
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Claudio), 87, 111 Boudinet (Gilles), 88, 148 Boudon (Raymond), 85, 253, 276 Bourdieu (Pierre), 11, 69, 85, 93, 140, 148, 224, 240, 273, 277 Bourgeat (Gérard), 87 Bowie (David), 146 Breakwell (Glynis M), 87 Bréchon (Pierre), 25 Brehm (Sharon), 246 Breton (Philippe), 88 Bromberg (Marcel), 115, 129-130 Bruchon-Schweitzcr (Marilou), 148, 160 Bruno (Giordano), 12, 73 Bueno (Abad), 111 Burgess (Ernest), 44 Buschini (Fabrice), 89 Buxton (David), 148 C Cacioppo (John), 129-130 Cadiou (Nathalie), 87 Caillois (Roger), 148, 151 Canetti (Elias), 46
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
rosariul 105 sau mătăniile. Sunt și alte accesorii folosite, cum ar fi roata de rugăciune lamaistă de forma unui cilindru metalic care se poate învârti și care este inscripționat dotat cu rugăciuni. Obiecte asemănătoare sunt menționate și la celți, la bretoni, greci și egipteni. Filacteriile purtate de evrei la rugăciunile de la sfârșitul săptămânii constau în două cutii de piele cu manuscrise ce amintesc de cele zece porunci. Trebuie menționată carpeta de rugăciune musulmană ce reprezintă aria sacră a moscheei și șalul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de fapt poetul este cel prins sub puterea acestei îmbinări de presupusă ficțiune și realitate, iar creația sa nu corespunde statutului de stăpân al condeiului ci, dimpotrivă, de sclav. O revoltă împotriva condiției umane în raport cu revelația inconștientului întâlnim la André Breton sau Lotréamont care realizează o supraestimare a imaginarului nocturn și a stărilor contradictorii ale rațiunii și nebuniei din noi. Valoarea cunoașterii grupurilor spontane de cuvinte ivite din bezna lăuntrică deci iar Cuvântul revelat omului are impactul necesar smulgerii adevărului din
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
1981. 1255 Jacques Prevert, 1900-1977, Parcul 1256 Mihai Eminescu, La steaua 1257 Victor Hugo, 1802-1885, Poetul în revoluții 1258 Hellen Keller (1880-1968) 1259 piatra filosofică 1260 Liviu Pendefunda, Lecția de astronomie, Falii 2 Poema Focurilor, Contact international, 1986. 1261 Andre Breton, 1896-1966, Cinci vise 1262 Diderot și D'Alembert, L'Encyclopedie 1263 Victor Hugo, 1802-1885, Booz adormit 1264 Rene Char, 1907-1986, Ai făcut bine că ai plecat, Arthur Rimbaud! 1265 Paul Keineg, Dahut 15. 1266 Michel Deguy 1267 Liviu Pendefunda, Al
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
adresează prin liberă gândire întregii lumi, nu numai celor care se închină Sfintei Treimi. Amin, adică: am zis! 1304 Pierre Reverdy, 1889-1960, Memorie 1305 Liviu Pendefunda, Lecția de astronomie, Falii 2 Poema Focurilor, Editura Contact internațional, Iași, 1986. 1306 André Breton, 1896-1966, Cinci vise. 1307 George Topîrceanu, Romanța gramofonului, Editura Curtea veche, București, 2010. 1308 două din cele șapte chakre 1309 Jean Metellus, Cocotierul 1310 Max Jacob, 1870-1944, Taina cerească. 1311 Louis Aragon, 1897-1982, Inscripție 1312 Pierre-Jean Jouve, 1887-1976, Omul de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
154 6. Demonetizarea aurului sau "vremurile bune de altădată" / 159 Capitolul V. Moneda din hârtie / 167 1. Delimitări conceptuale / 167 2. Recipisa. Biletul de bancă / 180 3. Bancnota / 185 4. Hârtia monedă / 194 5. Crizele hârtiei-monedă / 200 6. Bancnota după Breton Woods / 205 7. Moneda din hârtie contemporană / 210 Capitolul VI. Transformarea pietrei în pâine / 215 1. "Neutralitatea" banilor / 215 2. Reactivitatea monedei. Expansiunea monetară / 220 3. Dimensiunea politică a monedei / 232 4. 4% / 241 Capitolul VII. Crizele monedei din hârtie
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
întâmplător aceasta a fost admirată de Baudelaire, apreciată de Nietzsche, utilizată de Freud în studiile sale despre sexualitate, chiar dacă nu a avut o largă răspândire până în secolul XX, când a început să fie reevaluată, mai ales datorită lui Apollinaire și Breton. Opera sa dezvăluie întregul potențial dezagregator și corupător al nihilismului, înveșmântându-l într-o aură demonică, și pune o întrebare care nu suferă amânare: ce îi mai rămâne omului, după moartea lui Dumnezeu, dacă nu spontaneitatea înfricoșătoare a pulsiunilor sale
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
îndeajuns importanța pe care au avut-o seminariile despre Fenomenologia spiritului a lui Hegel ținute de Alexandre Kojève la École des Hautes-Études între 1933 și 1939 și frecventare, printre alții, de Raymond Queneau, Georges Bataille, Jacques Lacan, Raymond Aron, André Breton, Pierre Klosowski, Maurice Merleau-Ponty, Jean Hyppolite și Jean Wahl. Nu este o întâmplare că, împotriva lecturilor tradiționale ale lui Hegel, în seminariile sale Kojève evidențiază și valorizează cu putere momentul negativității și funcția sa decisivă pentru constituirea finitudinii și a
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
23, 1983, pp. 131-150. Boutot, A., Heidegger et Platon. Le problème du nihilisme, PUF, Paris, 1987. Bréhier, E., recenzie de A. De Waelhens, La Philosophie de M. Heidegger, Revue philosophique de la France et de l'Étranger, 133, 1942-1943, pp. 165-169. Breton, S., La pensée du rien, Kok Pharos, Kampen, 1992. Breuer, S., Anatomie der Konservativen Revolution, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt, 1993. Bröcker, W., Im Strudel des Nihilismus, Lisius & Tischer, Kiel 1951. Cacciari, M., Krisis. Saggio sulla crisi del pensiero negativo da Nietzsche
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
290 Bontadini, G. / 261-263, 274 Borges, J. L. / 79, 111 Bosch, H. / 59 Boss, M. / 150, 178, 293 Bossuet, J. B. / 32, 227 Bourget, P. / 79-95, 290, 319 Bovelles, Ch. de / 290 Bréhier, E. / 203, 304 Brentano, L. / 119, 144 Breton, A. / 48, 208, 304 Broch, H. / 113, 128, 134-135, 290, 315 Brunetière, F. / 65, 80, 290 Buber, M. / 119, 290 Buhl, L. / 54-55 Bultmann, R. / 202 C Cacciari, M. / 257, 304 Caillois, R. / 213 Calasso, R. / 285, 304 Campioni, G.
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și Virgil Teodorescu, manifestul intitulat Critică mizeriei. Spiritul contestatar se revoltă împotriva a tot ce întruchipau vechile sisteme de valori, proclamând „PERMANENTUL EFORT PENTRU ELIBERAREA EXPRESIEI UMANE SUB TOATE FORMELE EI”, reprezentat de suprarealism. De altfel, sub baghetă lui André Breton, P. și alți adepți români ai curentului vor scrie în 1947 un nou manifest, Le Sable nocturne. Alte două cărți, de astă dată de proza, Leș Esprits animaux (1947) și La Conspiration du silence (1947), venerează cuvântul văzut că o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Virgil Teodorescu și D. Trost), București, 1947; Le Sable nocturne (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Virgil Teodorescu și D. Trost), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internaționale de Surréalisme présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; La Vie extérieure, București, 1948; La Roșe parallèle, Haifa (Israel), 1975. Repere bibliografice: C. Ionescu-Gulian, „Plămânul sălbatic”, VR, 1939, 5; Streinu, Pagini, ÎI, 144-147; Ion Caraion, Paul Păun, „Mondial magazin”, 1947, 35; André Breton, Le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; La Vie extérieure, București, 1948; La Roșe parallèle, Haifa (Israel), 1975. Repere bibliografice: C. Ionescu-Gulian, „Plămânul sălbatic”, VR, 1939, 5; Streinu, Pagini, ÎI, 144-147; Ion Caraion, Paul Păun, „Mondial magazin”, 1947, 35; André Breton, Le Surréalisme en 1947, Paris, 1947, passim; Jean-Louis Bédouin, Vingt ans de surréalisme, Paris, 1961, 111; Piru, Panoramă, 131-132; Piru, Ist. lit., 281, 434, 477; Avangardă literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, 50, 52, 680; Pop, Avangardă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
este cea care nu numai că da viață, dar și conserva "specia această enigmatica". "Dragostea lui Castel pentru María este de factură suprarealista, este un cristal care comunică cu Absolutul, punct de convergență dintre real și fantastic, este Nadja lui Breton. Castel întâlnește în María posibilă lui salvare, ieșirea din singurătate, din incomunicare; după prima întâlnire, intuiește că, în sfârșit, a găsit pe cineva care să-l înțeleagă, insă comunicarea perfectă este imposibilă (...)103. Alejandra este absolutul pentru Martín, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ale omului modern. Își asumă misiunea artistului care trebuie să vadă dincolo de "orbirea" sau minciună civilizației noastre, ca să ajungă la cunoașterea adevărului, la Absolut. "Prin Raport (Darea de seamă) despre orbi, Sábato a atins acel punct de care vorbea André Breton, în care viața și moartea, realul și imaginarul, trecutul și viitorul, ceea ce se poate comunica și ce nu se poate, sus și jos, toate astea nu mai sunt percepute ca si contradictorii".16 Ca scriitor, Sábato nu se consideră ca
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]