1,006 matches
-
muzicală din partea mamei, absolventă a Conservatorului. În 1947 devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, frecventând secțiile de filologie franceză-italiană și engleză-germană; optează pentru ultima, plus filologie romanică și lingvistică generală. În vacanțe muncește ca brigadier pe șantierul Bumbești-Livezeni. În noiembrie 1950, aflat la Viena cu o delegație studențească, trece în zona liberă apuseană, ajutat de Marcel Fontaine, director al Institutului Francez din București, și de I. V. Emilian, fondatorul ziarului „Stindardul” din München. Își continuă
LOZOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
în 1949. Încă înainte de susținerea bacalaureatului, tânărul dovedește înclinație pentru scris, iscălind în „Revista elevilor” și câștigând un concurs literar național. Ar fi compus tot atunci, în mai puțin de o lună, un roman în care valorifica și experiența de „brigadier” la Salva-Vișeu, roman remarcat de un critic cunoscut și propus spre editare, publicat însă numai după un sfert de veac sub titlul Crivățul bate năpraznic (1974). Va fi fost totuși o recomandare solidă pentru admiterea tânărului la Facultatea de Filologie
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
de unul singur și norma era foarte mare. A.N.: Era teama lor să nu povestiți... N.I.: Da, din cauza lor am suferit foarte mult. Anul acesta, la un simpozion organizat la Pitești m-am întâlnit cu unul din cei doi brigadieri de la Canal, care m-a torturat foarte mult. Este omul pe care nu-l pot uita - numai gândul la el mă înfioară. A prezentat un material despre suferințele îndurate prin închisorile prin care a trecut. Bineînțeles că nu a amintit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
torturat foarte mult. Este omul pe care nu-l pot uita - numai gândul la el mă înfioară. A prezentat un material despre suferințele îndurate prin închisorile prin care a trecut. Bineînțeles că nu a amintit nimic despre funcția lui de brigadier. Imediat am luat cuvântul și am spus: „Este foarte bine că ne reamintim tot ce s-a întâmplat în detenție, spre luarea-aminte a generațiilor care vor veni după noi, dar, dacă nu spunem adevărul, relatările noastre nu au nici o valoare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a întâmplat în detenție, spre luarea-aminte a generațiilor care vor veni după noi, dar, dacă nu spunem adevărul, relatările noastre nu au nici o valoare”. Întreaga asistență a amuțit și am continuat: „De ce nu ați amintit că la Canal ați fost brigadier - și încă ce fel de brigadier... și știți cum v-ați comportat acolo...”. A început să se scuze... În zilele următoare m-a evitat. M-am mai întâlnit și cu alți torționari și, analizându-i, am ajuns la concluzia că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a generațiilor care vor veni după noi, dar, dacă nu spunem adevărul, relatările noastre nu au nici o valoare”. Întreaga asistență a amuțit și am continuat: „De ce nu ați amintit că la Canal ați fost brigadier - și încă ce fel de brigadier... și știți cum v-ați comportat acolo...”. A început să se scuze... În zilele următoare m-a evitat. M-am mai întâlnit și cu alți torționari și, analizându-i, am ajuns la concluzia că cei care, din cauza unor împrejurări traumatice
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
POPESCU, Aurelian I. (24.III.1931, Jupânești, j. Gorj - 13.I.1993, Craiova), folclorist. Este fiul Nataliei (n. Motorogeanu) și al lui Ion Popescu, brigadier silvic. Învață la Liceul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu (1942-1945) și urmează Școala Pedagogică, absolvită în 1950. Devine învățător și profesor suplinitor de limba și literatura română în Lunca Cernii, județul Hunedoara. Între 1953 și 1957 este student la Facultatea
POPESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
București (1960) este profesor în județul Argeș și în capitală, între 1969 și 1973 e redactor-șef adjunct la revista „Argeș”, iar din 1973 funcționează ca lector la Editura Cartea Românească. Debutează cu versuri despre munca tineretului pe șantiere în „Brigadierul” (1948), supliment al ziarului „Tânărul muncitor”. Prima plachetă, Cântecul lui Philipp Müller, îi apare în 1953, urmată de numeroase cărți de versuri și proză. Realizează și două importante volume de convorbiri, cu Marin Preda (1973) și cu Paul Georgescu (1982
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
cu naratorul etc.), răspund, prin ritmul alert al acțiunilor și prin tematică, așteptărilor unui public nepretențios, dornic de o lectură agreabilă în timpul liber. În volumele de versuri Cântecul constelației și Ochii, asociind poezii dedicate Partidului, comunismului, Uniunii Sovietice, detașamentelor de brigadieri etc., cu balade și pasteluri construite pe tema naturii, N. nu reușește să depășească nivelul de imitator sârguincios, fie al poeților proletcultului, fie al autorilor clasici de tablouri în versuri, Vasile Alecsandri și George Coșbuc. Excesul de ideologie corupe valoarea
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
în Italia. Traduceri: Lino Aldani, Noapte bună, Sofia, Cluj-Napoca, 1982, Eclipsă 2000, București, 1995; Enzo Siciliano, Prințesa și anticarul, București, 1985; Jules Verne, Un oraș plutitor. Spărgătorii blocadei. Invazia mării, București, 1985, César Cascabel, București, 1988; Arthur Conan Doyle, Aventurile brigadierului Gérard, București, 1987; Luigi Malerba, Casa jaguarului, București, 1991; Donald Keene, Literatura japoneză, introd. Sumiya Haruya, București, 1991 (în colaborare cu Mircea Opriță). Repere bibliografice:Voicu Bugariu, SF italian, LCF, 1982, 30; Virgil Bulat, Lino Aldani, „Noapte bună, Sofia”, TR
OPRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288559_a_289888]
-
tradițional bazat pe Întrajutorare. În legătură cu Întrajutorarea, aflăm că aceasta nu era pe deplin simetrică nici În satul tradițional. Cei care beneficiau cel mai ușor de zile de clacă erau cei „mai gazde”, mai Înstăriți. Oamenii veneau mai ușor la un brigadier deoarece „merea oamenii la el că aveau nevoieă să le deie câte o foaie pântru lemne” (p. 238). Lumea de „acum” este una În care interacțiunile merg mai mult pe logica banului decât pe schimb sau dar. O bună parte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ci Îl pune pe acest om și pe altul să vorbească pe limba lui În versuri, dezvăluindu-și ființa: Gheorghe Păun și Ioniță Domil, mineri, betegiți În vremea burgheziei, care astăzi sub călăuza „fratelui Partid” renasc la o altă viață, brigadierul de la Bumbești-Livezeni care-i scrie logodnicei despre bucuriile muncii voluntare, bătrâna căreia „trei feciori i-a trimis Hicler În pământ” și care tocmai de aceea spune: «am venit să votez pentru Soare, că votez pentru pace». Deasemenea el nu se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
gândim că, pentru poet, și «muntele» și «moșierul» sunt balauri. Ori, dacă una din direcțiile luptei noastre creatoare este transformarea naturii, acțiunea nu presupune neapărat și considerarea ei ca o văgăună de fiare. Cu atât mai mult cu cât, de când brigadierii au oferit versului ocazii de a alerga printre ei pe șantiere, publicul s-a ales cu imagini clișee de tip: «Jiul-hidră antedeluviană» și muntele conceput ca o altă bestie enormă și informă. (Ă). Tendința destul de proeminentă În poezia noastră, de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se așteaptă de la nuvelă noul, lucrul neauzit, interesantul, fără Îndoială nuvela noastră s-a străduit tot timpul cu rezultate meritorii, să-l dea. Firește, lucruri noi, firește interesante În cea mai mare măsură, sunt temele din producția sau din munca brigadierilor pe care le aduc, cu toate stângăciile lor, cele 5-6 nuvele pe care le nimicește cu ușurință tov. Crohmălniceanu În articolul amintit. Firește, cu totul noi și cu totul prețioase sunt cele 5-6 nume de condeieri tineri pe care-i
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
noastre? Sunt mulți chiaburi care sabotează, uneori cu aceleași procedee? Sunt multe cozi de topor strecurate printre muncitori În fabrici și uzine? Sunt mulți eroi care-și migălesc ambițios inovația care va Îmbogăți roadele muncii și conștiințele noi? Sunt mulți brigadieri care se reabilitează și sunt citați pe brigadă? Sunt nenumărate teme pe care le-am citit În ziar? Iată, credem noi, nu păcatele, ci meritele principale ale nuvelelor noastre. Iată imaginea - e drept, Încă nu deplină și În cele mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ziar? Iată, credem noi, nu păcatele, ci meritele principale ale nuvelelor noastre. Iată imaginea - e drept, Încă nu deplină și În cele mai desăvârșite culori - a unei societăți noi, În care milioane de oameni descopăr viața, În care mii de brigadieri Își construiesc Patria și conștiința de oameni noi, În care zeci de mii de muncitori adorm cu gândul la sporurile viitoare ale muncii, În care mulțimea de oameni cinstiți, nu Întotdeauna foarte Înarmați, foarte vigilenți, foarte convinși, se luptă cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
puternic trasate decât cele pozitive. (Ă). Subiectul celei de a doua nuvele din volumul apărut În Editura Tineretului este rupt din actualitatea fierbinte, cuprinde transformări care se petrec chiar sub ochii noștri. O echipă de tractoare sub conducerea lui Marin «Brigadierul», se deplasează Într-un sat pentru a face arăturile de toamnă, la țăranii care au semnat contracte individuale. (Ă). Conflictul din Să vii să-ți dau pâine este axat În special de procesul de transformare al tânărului tractorist «Șmecherie» căruia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rămași pe dinafară. În nici un caz, acești dușmani de moarte ai oamenilor muncii de la sate nu sunt așa de pasivi, cum Îi arată Frunză. În Horă pentru gospodăriile agricole colective, ei nu fac decât să „crape de necaz”. În Cântecul brigadierului din gospodăria agricolă colectivă (bucată tot atât de facilă, deosebită doar prin titlu de cealaltă), chiaburii „stau după gard - Și-ar urla la lună”. Și aici totul e joc și voie bună, un paradis campestru: «Râde soarele pe cer, Păpușoii-s zdraveni
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bucată tot atât de facilă, deosebită doar prin titlu de cealaltă), chiaburii „stau după gard - Și-ar urla la lună”. Și aici totul e joc și voie bună, un paradis campestru: «Râde soarele pe cer, Păpușoii-s zdraveni. Râd doi ochi de brigadier Peste câmp și oameniă» Tot atât de fals apare gospodăria colectivă În Cântecul tractoristului, unde „oacheșa fată” care conduce tractorul pare o nouă Rodica a bardului de la Mircești În ceea ce are el mai „veșnic tânăr și ferice”. Este neîndoios că asemenea poezii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
toate colțurile țării: «Vin maramureșenii codrilor, Vierii din Târnavele bogate, Oltenii horelor și-ai doinelor Și bănățenii holdelor bronzateă» etc. Munca văzută numai la suprafață; imaginea ei este redată prin clișee ca acesta: «Și muncitorul s-a suit pe schele, Brigadierii se-ntreceau cu zor, Ciocanele băteau În piatră, grele, Băteau În piepturi, inimile lor». Totul e decor În această poezie (Ă). (Ă). În realitate viața la Canal nu este așa cum apare În poezie. (Ă). Alexandru Andrițoiu știe că o construcție
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a sosit un alt lot de la Gherla, în care s-au regăsit Emil Sebeșan, Ion Voin, Ioan Cerbu, Cornel Melinte, Mihai Nițulescu, Francisc Ciura, Nichifor Vereșmorteanu ori Octavian Potra. Toți aceștia țineau legătura cu Octav Botez, care era ajutor de brigadier 1. Maximilian Sobolveschi a fost transferat de la Brașov la Canal pe 21 februarie 1951 și a fost repartizat împreună cu Prisăcaru la Peninsula, în brigada 21, unde i-a reîntâlnit pe Leonard Gebac, Constantin Sofronie, Ion Bogdănescu, Coriolan Gherman, Gheorghe Roșca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nu aveți drept la scrisoare, pachet și vorbitor; veți face numai voi doi corvezile brigăzii; dacă nu faceți norma, veți primi rația de mâncare redusă etc3. Sunt menționate bătăi cumplite în jurul lui 15 iulie 1951, la care au participat toți brigadierii și pontatorii. După modelul preluat din Pitești, s-a găsit și un pretext pentru începerea bătăii: Pompiliu Lie, care era pontator, ar fi fost lovit de un deținut de la brigada 18; Lie și Bogdănescu au reclamat comandantului lovitura, dar și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Enăchescu, Octavian Voineanu, Lie, Lupașcu, Bogdănescu, Ștefan Roșeanu, Ion Petrică, Prisăcaru, Burculeț, Ilie Țăranu și Soroiu. După bătaie însă, dar și în zilele următoare, celor maltratați li s-au cerut informații despre activitatea lor, majoritatea luate de Lie în camera brigadierilor 1. La câteva zile de la această bătaie, doctorul Ion Simionescu a fugit din grup și nu s-a oprit la somație. A fost astfel ucis de un ostaș. La o săptămână de la moartea sa, au început să se facă anchete
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
scurt timp, când Bogdănescu și Grama au fost mutați din colonie 2. Și la Canal, implicați în acțiune au fost atât comandantul, care era la curent cu bătăile, cât și ofițerul politic Chirion. Una dintre victime spune că Chirion și brigadierul Pompiliu Lie (fost student la Medicină în Cluj) hotărau cine să fie adus noaptea la brigăzi pentru a fi torturat. Pentru a acoperi strigătele celor maltratați, cei din brigăzi puneau pături la ferestre și cântau la acordeon, fără prea mare
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fiind centralizate de către Octav Botez. La începutul lui mai 1952, Ion Voin, Ioan Cerbu și Cornel Popovici au fost transportați pentru anchete la Jilava, unde l-au găsit pe Grama. Se pare că motivul mutării lor se aflase deja, întrucât brigadierul Andrei Balla l-a ironizat pe Voin atunci când acesta i-a spus că a fost sincer în acțiunile sale4. Acțiunea de la Canal nu s-a putut intensifica prea mult din cauza specificului coloniilor de muncă, unde primordială era îndeplinirea normei. Bătăile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]