306 matches
-
țigan tovarășul din Pașcani, cheamă pe românește, îl scutur din somn să-i vorbesc, păcăniturile în difuzor acceleratul Brașov Suceava, teama ancestrală țigancă bătrînă, de ce face așa! lasă mielul să cucăie în geantă, fetița nețesălată cu capul pe jos în broboadă, ia-ți căciula, eu mă duc la filmul cu vampiri, la bar! ți-o pune pe cap, ai scăpat-o pe sub bancă, nu mă poți trezi, mă duc iar cu capul în calorifer, prietenul aurolac, intersitu la cît este acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a înălțat ca să-și prezinte repertoriul. Era semnalul că oamenii se pot odihni pentru cîteva minute. Dumitru, cocoșos ca de obicei, povestea cum era el Sfarmă-Piatră și Strîmbă-Lemne, Voinicul Voinicilor, Eroul Eroilor. Fetișoara îl asculta admirativ. Era înfofolită cu o broboadă groasă, ca să nu o ardă soarele. Dorea și ea să fie albă la față ca femeile ținute în puf de soții lor mai avuți. Cum cei trei prășitori își recuperau forțele, la vreo 800 m, pe vale, apare un om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
moartea. Inițierea este complexă, poate consta în circumcizie, purtarea unui șnur sacru 124, sau practicarea unei tăieturi pe tors de la umăr la mijloc în diferitele zone ale lumii. Zoroastrienii purtau și o cămașă albă din două piese legate împreună, o broboadă văl de bumbac care acoperea nasul și gura și beau apă cu zahăr amestecat cu un pumnal. Călugării budiști își tăiau părul și primeau îmbrăcăminte roșie și galbenă, o curea, un bol, un ibric, un ac de cusut, o scobitoare
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe Rosina. Se lăsase într-un genunchi, pe creștetul uneia dintre stâncile cele mai înalte și, evident, se aprovizionase din timp cu un întreg arsenal de proiectile. Era îmbrăcată în negru, o vrăjitoare neagră, purtând ceva ce semăna cu o broboadă țărănească. I-am văzut rânjetul și dinții. Curând deveni clar că ținta ei principală era Peregrine. O piatră îl lovi drept în piept, o alta în urmă. Cine e doamna? întrebă James pe tonul lui fastidios. — Fosta soție a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
întărâtată de câini. În casa cea mare ardeau lu mânări. În casa cea mică pâlpâia focul în vatră. În pragul acest ei din urmă încăperi, gospodina își aștepta domnul și oas peții, p otrivindu-și cu grabă părul cărunt sub o broboadă neagră d e mătasă . - Avramie! Strigă șătrarul descălecând și lăsând calul să se ducă singur la ale sale; iată, ți am adus oaspeți de soi. Vino și te închină în fața măriei sale beizade Alecu. Și să ș tii că lângă el
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de carii, cu un ivăr prins în câteva cuie ruginite și scârțâind parcă a jale, ușa se deschide cu greu în fața micuților. ... doi băieți și o fetiță: 12, 8 și 6 ani... ... și o bătrână micuță, îmbrăcată în negru, cu broboada acoperindu-i parcă toată fața duioasă, slabă și tristă. Era bunica! Bunica din partea tatălui. Singura rudă în viață, singura speranță, singurul sprijin, singura inimă care mai putea cuprinde viața celor trei copii orfani. Degetele lor, timid, dar pline de speranță
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
se înmoaie genunchii și nu mai poate sta pe picioare. Cerul dacă s-ar fi despicat în două, uimirea ei nu ar fi fost atât de mare. Valuri de bucurie, de întristare și de speranță păreau că se învolburează sub broboada bătrânei , amețind-o. Știa că nu poate oferi mai mult Murei, dar vocea din inima ei îi striga: nu poți să te îndepărtezi de acest copil, este iubirea purtată în suflet ca pe un dar de la Dumnezeu, de la Ana și
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
din lumini/ Ca să n-avem cumva teamă;/ Zboară demonii: ciorchini/ Peste urbea de la vamă,// Dar lăsa-ne-vom în jos/ Și vom trece-ntr-o strigare./ Vino! Fi-vor de folos/ Ultimele ursitoare// De pe banca dinapoi,/ Amândouă-n cauciucuri/ Și broboade, de cu joi/ Apretate peste ciucuri." (Cursă) sau "Și m-am simțit dintr-o dată mai bine./ Am molfăit clisă, măsline,/ Mai dându-i și zeului din când în când,/ Doar-doar ne va trece peste rând/ Și peste sârmă ghimpată" (Proiecții
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sa Urme românești în răsăritul ortodox, i-a cunoscut direct, deși nu trage concluziile necesare din această cunoaștere și nu ne informează cum, în ce limbă, s-a înțeles cu călăuza sa, un bărbat tânăr, care purta pe cap o broboadă albă, era încins cu o curea lată și încălțat cu opinci. Locuitorii din jurul muntelui Sinai au fost semnalați la noi de Theodor Burada, „O colonie de vlahi în Arabia” în „Buletinul Societății Regale Române de Geografie”, vol. XXXVI, 1915, 47
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
înainte, în fiecare an de la o vreme încoace. În spate, mulțimea începu să se miște supusă când apărură femeile de sub copacii unde așteptaseră până atunci; și razele felinarului descopereau ici o fustă umflată, colo o brățară de cupru sau o broboadă viu colorată. Pe toate aceste chipuri vag luminate se citea acum speranța că în curând ritualul se va termina și se vor putea deci întoarce la colibele și la focurile lor. Se înghesuiră mai aproape fără să li se mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
c. împletiturile Ca vechime împletiturile au fost contemporane cu țesăturile. Fiind nevoite să se apere de frigul năprasnic al iernii, țărăncile au împletit zi și noapte cu andrelele diferite articole casnice: ciorapi, mănuși cu un deget,pulovere, fulare și chiar broboade și fuste. în comuna noastră lâna era atotputernică până la apariția bumbacului, dar în momentul de față ea a fost înlocuită cu firele sintetice care au detronat și cânepa și inul. Lâna tunsă în cursul verii de pe oile din satele comunei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unui proprietar, unei gospodării. Testator - persoană care a făcut un testament (transmiterea unor bunuri materiale). Tindă - încăpere la intrarea în casele țărănești sau la edificiile publice, la biserici. Toloacă - teren liber, neîngrădit între case în mijlocul sau la marginea satului. Tulpan - broboadă din pânză de bumbac, de lână sau de mătase cu țesătura foarte subțire. ținut - subdiviziune teritorial-administrativă pusă sub conducerea unui prefect (județ). țurca - bețișor ascuțit la ambele capete cu care se joacă copii și încearcă să-l arunce cât mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
un infern de umbre vlăguite și fără memorie 322: Descoperea la răstimpuri obiecte pe care îi era greu să le identifice, unele semănau la început cu o lădiță, dar se dovedeau a fi, pipăite mai bine, dovleci uriași înveliți în broboade, altele, care păreau la început perne cu suluri de divan, deveneau, corect pipăite, mingi, umbrele vechi umplute cu tărâțe, coșuri de rufe umplute cu jurnale, dar nu apuca să hotărască ce-ar fi putut fi, pentru că descoperea necontenit alte obiecte
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
expertă în cusături cu diferite modele în culori). Tot ea ne-a aranjat și perdelele de la geamuri. Pe cuier erau trăistuțele, cojoacele, pieptarele, bundițele. Hambarul cu pânzeturi, marame, valuri de trăisti și de sumani, de țoale vărgate, cuverturi de lână, broboade, cămăși, ițari, catrințe, fote, era așezat în fundul tinzii (după scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era de obicei 24 noiembrie. Atunci treburile pe câmp erau terminate și părinții se puteau ocupa și de ale casei: Mama
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
zisă "industrială", se vindeau și se cumpărau produse lucrate în casă (pânzeturi, cămăși frumos cusute, ițari, bundițe, brâie, cojoace, chingi, catrințe, valuri de sumani, de țoale de lână, chiuate la Satu Mare, valuri de lăicere, cuverturi, ștergare, (de toate felurile), marame, broboade, căciuli etc.) Mama era nelipsită vinerea de la piață. Ori avea treabă, ori nu, dânsa, cu alte gospodine pregăteau de cu seară coșarca cu ce produse îi prisoseau și dis-de-dimineață, se pornea la târg. După ce trecea Suceava pe punte, numaidecât un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de rânduiala comunistă. Tot ce-i trebuie va avea. Iată aftomobil pentru drum, șofer cuminte și trei mii de ruble pentru cumpărături. Veseli, bătrânii se duc la târg. Intră în magazine; cumpără o păreche de cisme pentru moș; cumpără două broboade pentru bătrână. Mai una, mai alta iar se întorc și mai cumpără din ce cumpăraseră întăi, ca să nu mai umble în fiecare lună cu aftomobilul la târg. Au cheltuit o mie de ruble. La întoarcere bătrânul s-a prezentat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ascultat patru ceasuri cu răceală. Apletin mi-a povestit o anecdotă interesantă. Însoțea pe un scriitor bulgar spre coloniile acestui neam în sudul Rusiei. Din fuga automobilului tovarășul lui Apletin strigă: Oprește! Ce este? Am văzut o femeie cu o broboadă cum purta maică-mea. Treceam într-adevăr printr-un sat bulgăresc... Am văzut asta îndată ce s-a coborât, după primele vorbe, când scriitorul bulgar s-a închinat broboadei și am observat răsadurile de ardei. 17. Am citit câteva capitole dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Apletin strigă: Oprește! Ce este? Am văzut o femeie cu o broboadă cum purta maică-mea. Treceam într-adevăr printr-un sat bulgăresc... Am văzut asta îndată ce s-a coborât, după primele vorbe, când scriitorul bulgar s-a închinat broboadei și am observat răsadurile de ardei. 17. Am citit câteva capitole dintr-o carte despre Michel-Angelo a unui istoric german Herman Grimm, documentată și serioasă. În privința misiunii poetului și în general a artistului, mi-au bâzâit prin minte câteva versuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
carte scrisă de un romancier Osetin Arsen Cațoev, tradusă din limba osetină în rusește. Multe expresii și cuvinte ale poporului oset ne-au deșteptat prespusuri asupra originii lui. Mamaliga nana (mamă) Slomie, Sofi (nume proprii de femei), opinca drept încălțăminte, broboada, torsul lânii (dovadă că sunt oieri); însuși numele autorului Arsene Cațoi, care a trăit la Tbilisi; și alte observații deocamdată puține și superficiale, ne-ar îndreptăți să cercetăm de unde au venit acești ciobani ai Caucazului. Izolați în pustietatea muntelui, necunoscând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu păstorii din Dacia din pricină că au venit și în Dacia ca legionari, după cum arată istoria și, mai ales, muzeul de la Hunedoara pe care l-am văzut (Memoriul lui cuconu Ilie Leu). Cultul soarelui, miturile mezo-persice sunt vădite. Așa că cușma, opincile, broboadele, torsul lânei, stăruința în munte, încât nici nu se coboară să vadă târgurile, comune păstorilor noștri și păstorilor oseți, se explică pe această cale. Mămăliga, pe care am găsit-o și la Abhazieni, și la alte triburi din Caucaz, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sau pe o hârtie specială; 32 a văcsui-a unge încălțămintea cu vacs și a o lustrui; 33 luntre rudimentară scobită dintr-un trunchi de salcie sau plop, utilizată de pescari; 34 rindea specială pentru piesele mari; 35 corect bariș, broboadă de lână foarte subțire și ușoară; 36 probabil bătăuș; 37 molcăuț fin; 38 ciucuri; 39 soi de ceapă cu cozi subțiri; 40 a tiohăi-a alunga un animal cu strigătul; 41 diminutiv, fluier scurt de lemn de paltin, trestie sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
avantajele extraordinare oferite de electricitate. La noi, la deportați, acoperișuri de paie și iluminatul cu lămpi sau lumânări. De ce, Doamne, de ce? Garduri de lemn cu porți de intrare în curte; vopsite, dichisite, aranjate după priceperea și gustul proprietarului. Femeile cu broboade negre legate după ceafă și bărbații cu căciuli cu garnitură, fără cupolă, plate, de parc-ar fi fost niște modele tătărești. Aici, în Niculești-Jianu, căile de circulație erau accesibile. Se umbla încoace și-colo: copii înfofoliți, femei, bărbați, sănii ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
susține pedagogul. Acest text-scenă al întâmplărilor vieții pus alături de cel referitor la plimbarea fiului universitar cu mama sa pe Bulevardul Copou, „gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu blană de jder, cu opinci în picioare, măiestrit lucrate și cu o broboadă bogată, viu colorată pe cap”, etalează tocmai mândria pentru obârșia țărănească, bucovineană, a intelectualului care merge alături de mama sa. Chemarea amintirilor, purtându-i pe Dumitru Dascălu sau pe Vasile Fetescu dintr-o ipostază în alta, prilejuiește autorului reiterarea unor texte
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
tânăr blond, înalt, zvelt, elegant îmbrăcat ducea la braț o femeie corpolentă, matură, de vârstă greu de identificat, cu obraji rumeni, gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu blană de jder, cu opinci măiestrit lucrate în picioare și cu o broboadă bogată, viu colorată pe cap. De umărul drept îi atârna o trăistuță artistic țesută, pe care o purta mândră, ca pe cea mai scumpă geantă. Mamă și fiu se plimbau degajați discutând cu glas domol aspecte familiale ale lor și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
stătea doamna Tamara: cizme negre, bine mulate pe picior, palton gri, guler mare, din vulpe argintie cu puf des, lucios și cu fire negre de păr țepos, al căror vîrf era alb-argintiu; părul ei brumat și-l strînsese sub o broboadă de cașmir gri, cu motive florale mici pe margini. Zăpada de pe broboadă și de pe umeri începuse să se topească, iar acum picăturile de apă reflectau razele luminii, lăsîndu-mi impresia unei pulberi de diamante. Ochii Tamarei, mari, cu albul imens, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]