324 matches
-
ochii. Simți o tăcere curgătoare, ca și cum și-ar fi lipit urechea de un trunchi gros. Ședea cocoțat în spatele cavalerului de bronz și îi era bine. Răsăritul, ca o aureolă în jurul creștetului statuii, începu să coboare și să curgă, umed, în broboane, pe fruntea lui Petrache. Atunci își aminti, se aplecă și luă de pe vârful scării cununa de sârmă. O mai rotunji, încercă, unul câte unul, cuiele, să vadă dacă sunt bine strânse. Apoi se întinse până ce încheieturile îi plesniră și o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pulverizează, cum face pereții să vibreze ca o casă dezghiocată și ritmurile să se întretaie și să se întețească, se chirci. Se descoperi, pentru prima oară, lipsit de apărare, nu știa să se ferească și nici nu avea unde fugi. Broboane se adunară pe pereți, de parcă ei nădușeau, apoi apa se uscă dintr-odată, foșnea ca un așternut, până ce deveni tăioasă. Lumea lui se zgâlțâia din temelii, cineva o lovea, pereții, deschiși până atunci și primitori ca două palme lipite căuș
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
gură de șarpe. — Așa că vezi, zise Pârnaie, lăsându-și palma jos și evaluând grohotișurile. Chisăliță întoarse pe verticală ceva ce odinioară fusese un sertar și nu era acum decât un chenar desfundat. Își șterse cu mâneca zdrențuită fruntea plină de broboane. — Și nici măcar nu e așa cald, vorbi către sine. — Lângă mormanele astea e întotdeauna mai cald, spuse Iadeș, care se întinsese pe jos, sprijinindu-și capul pe traista colțuroasă. Dacă te uiți așa, într-o dungă, vezi cum ies aburii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de carne. Se proptiră amândouă, îmbrățișate, stâlpul, ușor înclinat, se înfipse în molozul proaspăt din vârful dealului. Magdalena îl cuprinse, plângând, cu ochii la cer, și rămase așa, până ce lacrimile îi secătuiră. Părea că murise, doar lemnul trăia, acoperit de broboanele plânsului ei. Calu apucă de pe jos un capăt de țeavă și o împunse, dar Magdalena nu dădu niciun semn. Umerii îi săltau totuși când și când, arătând că înlăuntrul ei câteva rotițe, chiar și cu zimții tociți, se învârteau încă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
afurisenii ai încercat ? Popa ezită. — Sigur nu bei vinul ăla ? întrebă, ca să câștige ceva timp. Maca dădu din cap, atunci popa întinse mâna după pahar și luă o sorbitură. — Pe cine să afurisesc ? întrebă, scoțându-și potcapul și ștergându-și broboanele care se înmulțiseră. Pe cine să cadă afuriseniile mele ? — Pe mine, de pildă. Și tu, fiule, ce să faci cu ele ? — Nimica, le dau și eu mai departe. — Cui ? — Cui s-o nimeri. Cum își dau muncitorii cărămizile din mână
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Voi trei, unde erați ? — Luați-o mai ușor, interveni bătrânul Coropciuc. Dar nu reuși nici cu o parte, nici cu cealaltă. Ce treabă ai dumneata ? întrebă, la rândul lui, Maca, privind cu dojană la Jenică, pe fruntea căruia se adunaseră broboane de sudoare. Omul în haină de piele făcu un semn scurt. Polițistul se aplecă peste masă și îl înșfăcă pe Maca de guler. Celălalt se apropie până la o palmă de el, privindu-l cu dispreț : — Crezi că e destul să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
privi mirată spre el și apoi speriată spre ceilalți. — Spune-le povestea, zise bătrânul. Ei sunt prietenii noștri. Ne leagă și alte taine. Fetița privi atentă în flăcăruia lumânării, apoi rămase cu ochii neclintiți către luminița în jurul căreia se adunau broboane de ceară. Când termină, fetița continua să țină, între degete, căpețelul de lumânare. Cum flacăra i se apropia de degete și ceara topită îi acoperise mâna până la încheietură, Maca luă lumânarea și o puse pe masă. Fetița se trezi, își
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
roșu, roșu ca sângele proaspăt, în care e încadrat un comentator de telejurnal. Tipul tremură ca frunza, vorbește repede, foarte precipitat, cu ochii bulbucați, privind mereu într- o parte și alta de parcă s-ar teme de vreo lovitură, și cu broboane de transpirație rece pe frunte, spune: “Stimați telespectatori, întrerupem știrile noastre din această seară pentru a vă comunica o știre extrem de importantă”. Imediat apare pe întregul ecran scris cu roșu, mare și fosforescent, “BREAKING NEWS” (ca să înțeleagă tot americanu’, nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și au dus-o la triaj. Nu era nici un cadru medical și vedeam cum mama se pierde iar eu mă simțeam neputincioasă, nu puteam să o ajut cu nimic. Ea nu spunea nimic, era vânătă și din tot corpul ieșeau broboane de transpirație. Soții Eugenia și Costache Buraga Educația patriotică nu este o noțiune abstractă, ci însemnă dragoste față de satul, locul, comuna, casa unde omul s-a născut, față de tot ceea ce îl înconjoară. Pentru ca trecutul unei țări să fie cunoscut, el
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Redefinirea de către omul neolitic a propriilor coordonate existențiale a avut loc prin sedentarizarea lui. S-au dezvoltat tipuri revoluționare de viață socială și economică. Din munca pământului 17 a rodit lumea satului cu credințele ei și cu speranțe adunate în broboane stoarse din frunți îngândurate. Din brazde, sub dezmierdarea razelor de soare, s-au născut ogoare. Lanuri îmbelșugate, udate de ploi și sudoare, au împânzit ținuturile noastre. Omul avea să reușească nu doar grație sârguinței sale, ci și naturii care își
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe o altă direcție decît cea crezută de urmăritor, care s-a dezechilibrat, și a ascuns pumnalul la spate, în timp ce mîinile lui Alin îl înlănțuiau, căutînd febril cuțitul. Obrazul i s-a apropiat primejdios de cel al lui Marcu, lăsîndu-i broboane de sudoare pe față, și Marcu a ridicat cuțitul cît mai sus, la o înălțime la care Alin nu putea ajunge. Brațele lui Alin s-au încleștat mai puternic de corpul lui Marcu, în efortul de a ajunge pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
220) În curînd, trăsura ajunse în plin cîmp. Să fi fost ora nouă. Era una din acele dimineți aspre de iarnă, cînd toată natura sclipește dur și tăios ca un bloc de cristal. Pomii plini de chiciură parcă au transpirat broboane de gheață; pămîntul răsună sub picioare; aerul uscat poartă pînă departe cel mai mic zgomot, cerul albastru scînteiază ca o oglindă, iar soarele, rece, strălucitor, străbate văzduhul, aruncînd asupra universului înghețat raze care nu încălzesc. (p. 174) Comentariu: Existența acestor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu senzația de amețeală. Ochii arși de febră îi căzură asupra lui Trask. Savantul se străduia să își desfacă cătușele. Mușchii gâtului și ai maxilarului inferior erau încordați la maximum, întregul corp îi era crispat, iar pe față îi curgeau broboane de sudoare. Ochii lui sticloși, aparent lipsiți de vedere, se rostogoliră în orbite până când întâlniră privirea lui Marin. Trask șopti răgușit: ― David, ceva a încercat să pună stăpânire pe mintea mea în ultimele câteva minute. În jurul lui Marin umbrele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
spre a cerne și a arunca la o parte toate ispitele și deșertăciunile lumești. Când își veni în fire și ridică fruntea, Apostol avea fața albă ca hârtia, și ochii mari, roșii, cu cearcăne negre, cu sclipiri potolite. Văzu o broboană de sudori pe tâmplele lui Boteanu care se așeză pe scăunel lângă masă. Pierduse nădejdea în minunea de adineaori și, de frică să nu se ivească iarăși stafiile cu care s-a luptat atâtea ceasuri, se tîrî în genunchi la
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de vânt, iar Gore Își șterge fața cu nelipsitele șervețele parfumate. Că i-a și zis Sandu bă, umbli cu șervețele aromatizate, ca muierile, zici că ești o demoazelă de-aia prețioasă, ruptă-n figuri, care nu vrea să aibă broboane de transpirație pe nas... Te-ai prostit la bătrânețe. De cum l-au văzut pe Șpriț, Gore și Gicu s-au repezit amândoi, mai să se calce În picioare, ca să dea muzichia mai tare, fiindcă au sesizat o oarecare doză de
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cîștigat-o în pat? Nu vrei să știi. Când a apărut goală în cadrul ușii, din întunericului din holul obosit și a luminii care se străduia să din camera mizerabilă de hotel cu orice preț, corpul ei părea aureolat, sclipind ireal din cauza broboanelor de transpirație care se transformau în picături și apoi se uneau câte patru-cinci ca să o ia la vale pe corp, mângâind sânii ăia superbi, apoi mijlocul, ca în final să-și dea drumul pe săniușul coapselor perfect ondulate. Unele, mai
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
un bun și îngăduidor prieten... Deodată, ca scuturat de frigurile copilăriei, tresări. De afară se auzi un urlet prelung și cutremurător de jalnic. - E Suru! murmură el cu glas tremurat și cu răsuflarea tot mai grea... pe frunte îi răsăriră broboane reci de sudoare. O frică dureroasă îi îngălbeni obrajii. I se păru că toată napasta lumii are să se abată asupra lui. - Acuș mă duc... mă duc după baba mea!.. Și, gândul îl purta cu ani mulți în urmă, când a
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de la bun început. Să se răzbune pe ea, care fusese o soție paranoică și îl umilise nu o dată, ci de două ori în fața colegilor lui. Ideea aceasta o făcuse să o treacă sudorile de spaimă, iar acum simțea din nou broboane pe frunte. Se șterse cu vârful degetelor. —Așadar, spuse ea după ce Neil o prezentase tuturor și se afla acum în fața unei adunări de oameni îmbrăcați la patru ace. Baza de clienți din Europa a Global Finance, mai nou InvestorCorp. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
zece dimineața, într-unul din multele turnuri de sticlă care străpungeau văzduhul prin aerul încărcat. Darcey se îmbrăcase cu costumul crem pe care și-l cumpărase și cu una din cămășile albe scrobite. Totuși, ieșind în aerul umed și simțind broboanele inevitabile de sudoare pe frunte, se întrebă cât timp avea să-i rămână cămașa țeapănă. Dar, așa cum se și așteptase, clădirile cu birouri erau puternic răcorite de aerul condiționat. Și reuși să-și păstreze calmul cu toate că birourile unde trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
sau fericita iluzie a nemuririi noastre am așezat anii pe sânii tăi așa se văd cel mai bine pot să îi număr fără să greșesc uneori stau cu ei la taifas lăsându-te uimită după ce ne întoarcem din dragoste cu broboane de apă vie la tâmple sunt zile în care te împotrivești legi orele faci un nod strâns le păstrezi în inimă captive acum suntem veșnici (îmi spui) numai atunci simt cum tresaltă timpul împreună cu tine iar secundele se răzvrătesc sub
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
devenise extrem de monoton. Asta se întâmpla de ceva timp, de fapt. A încercat să își amintească de când începuse chestia asta și, când și-a dat seama că nu reușește, i s-a făcut o frică teribilă, ce se manifesta prin broboane de sudoare care îi ieșeau prin porii pielii. Gândul că această stare poate deveni permanentă era înfricoșător. Ea era din fire o persoană fericită și împlinită - și asta concluzionase comparându-se cu biata Ashling, care se îngrijora pentru cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
scaun, trimițând o ploaie albă pe covorul albastru și uzat. — Domnule Nicholson, spuse Logan În timp ce se trântea pe scaunul cafeniu de plastic de lângă Watson. Îmi pare rău că v-am făcut să așteptați atâta. Nicholson se foi În scaun, mici broboane de sudoare lucindu-i pe buza de sus. Nu avea mai mult de 32 de ani, dar părea de 45. Vârful capului era tuns zero, câteva fire albastre-cenușii ivindu-se din loc În loc printre porțiuni lucioase de piele. Fiecare ureche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cu Darren Caldwell privind În gol pe geam străzile unde. Logan Îl predă sergentului de serviciu, privind cum conținutul buzunarelor lui Darren este pus Într-o mică tavă albastră, totul marcat și Înregistrat, Împreună cu șireturile de la pantofi și cureaua. Avea broboane de sudoare pe față, iar ochii Îi erau roșii apoși. Logan Încercă să nu se simtă vinovat. Străbătu clădirea tăcută spre holul principal. Gary cel Mare era la recepție, cu un telefon la ureche și o expresie Încântată pe față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
aș putea chiar să îl șterg. Auzisem că existau doctori care făceau asta. Am continuat să mă uit la documentele mânjite din mâna ofițerului. Nu credeam în Dumnezeu. Cum aș fi putut, după ce fusesem unde fusesem și după ceea ce văzusem? Broboane de sudoare mi se adunaseră pe buza de sus, îmi picurau de la subsuoară și mi se prelingeau pe corp. Cămașa îmi era udă. Lenjeria era o cârpă umedă care mi se lipise de abdomen, de fese și de adevărata mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
căsnicie ce a durat mai mult de două decenii, dar toate astea le-ar fi spus în zadar atunci și, prin urmare, le-a ținut în ea. Trăgând fumul țigării adânc în piept, ștergându-și la răstimpuri cu dosul palmei broboanele de transpirație de pe frunte, în noaptea înfiorător de fierbinte în care până și cămașa subțire i se părea prea mult pe ea, asculta respirația gravă a nopții, dar și respirația mamei sale amestecată cu rare gemete, pe care le auzea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]