458 matches
-
2); credincios (2); fermă (2); ied (2); iepure (2); Miorița (2); moale (2); muncă (2); pastramă (2); tunsă (2); țap (2); -; alb-creț; amuzament; Andreea; animal, brînză; animal blînd; bani; băiat; be; beee; biserică; blană creață; blăniță; bleagă; blestem; blînd; bovină; brumărie; bufnoasă; bună; căldură; căpușe; cerb; Cimpoeșu; ciobănaș; cîinele; cîmpie; cîrlan; cîrlionți; coarne; cojoc; compliment; cornută; crețoasă; crețos; crețuri; cumințenie; de țară; dezgust; dificil; Dobrogea; energică; fermier; frunză; Gigi Becali; grasă; greață; groază; gustos; haine; hrană; hrănitor; iarba; incult; inocență; Iisus
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
producători vechi europeni, la noi în țară este în sud, la câmpie. c. hibrizii direct producători înnobilați (soiuri cu rezistență biologică complexă). Dintre creațiile care s-au impus, alături de cele din colecția SeyveVillard, din Franța, sunt cele obținute în România (Brumăriu, Purpuriu, Radames etc), în Ungaria (Perlă de Zala, Muscat de Pölöskey), în Republica Moldova (Moldova, Frumoasa albă, Strașanski etc.). Această grupă de hibrizi are cei mai mulți reprezentanți și ca urmare și destinațiile de producție sunt diverse: pentru struguri de vin, mare parte
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
aceia goi și alunecoși, care va fi înțelesul acelor șoapte, a căror discuțiune e păzită de însăși piepturile lor două sânuri care ar face din orice ascet un nou sfânt Antoniu o spune de la început artistul prin acea discretă armonizare brumărie. (...) Aman-Jean e un artist care vorbește de-a dreptul sufletului"368. Nudurile lui Pallady cunosc două perioade delimitate net nu numai prin compoziție, dar și ca modalitate de a descifra corpul feminin. În prima perioadă, pictorul se află încă sub
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Fața, mereu rasă proaspăt, Începuse să-i fie brăzdată de două cute, iar la tâmple Îi răsăreau deja fire albe. Era Încălțat cu cizme bürgher și În loc de suman purta un căput din stofă, cusut de un croitor priceput. O căciulă brumărie de astrahan Înclinată pe o parte Îi dădea un aer de haiduc. Când mergea pe Părăul Gălăuțașului femeile ieșeau În filigore și Îl salutau cu respect. Bună ziua, domnule Învățător! Ziua bună, dragelor! așa le spunea. Doar iarna, când era frig
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de legat la gât trebuia să aibă cănaci. Șerparul și papucii (ghetele) și-i tomnea (dădea comandă) din timp la cizmarul din Toplița, că pe urmă erau foarte aglomerați. Sumanul Îl făcea croitorul din Toplița, iar pentru cușmă veneau mieii brumării care erau sacrificați din timp. Ițarii erau făcuți, pentru fiecare câte două perechi, din pânza țesută În patru ițe cu urzeală de bumbac și băteală de horoampă. Altfel, cum va ieși el la horă când va fi flăcăiandru? Dacă Îl
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Țurca. Casele erau acum curate, iar pe masa Întinsă erau toate bunătățile: preparate din porc și cozonaci frumoși rumeniții. Fetele cu prigitorile În brâu, nevestele cu năframele cele noi și cu sumanul de sărbătoare, iar bărbații purtând sumane și cușme brumării Înclinate pe o ureche, mergeau la biserică, neîncăpătoare În această perioadă a Sfintelor Sărbători. Acasă rămâneau doar bătrânii care Îngrijeau de animale și primeau colindătorii. Toți purtau straie noi și aveau obrajii Îmbujorați de ger. Puțini din ei purtau ciubote
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
îs paralele lui. -A cui? Ea răspunse tot din lăuntru, fără vorbe: «A lui Lipan, a mortului», dar răspunse numai pentru sine”. Punea întrebări numai la nevoie, cu intenția de a reconstitui drumul pe unde a trecut „cel cu căciula brumărie” și pentru a descoperi locul unde s-a săvîrșit fapta rea. Altceva nu-i mai făcea trebuință pe lumea asta. Se dovedește încet, dar sigur, că Vitoria Lipan deținea un meșteșug excelent de prelucrare a informației culeasă din dreapta și din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
iubită, și ea aleargă zbuciumată pe căi „necunoscute” și uneori pustii, și ea rostește în stînga și-n dreapta cuvinte întrebătoare: „... dacă mi-ați văzut,/ De mi-ați cunoscut”, trecînd prin sate un oier falnic și ortoman, „cel cu căciula brumărie”. Vitoria tinde spre starea de arhetip, de ființă chtoniană. Numai aceasta, în chip de Mutter Erde, se arată neîntrecută acaparatoare, nu ostenește să-și apere cu strășnicie și să-și recupereze inventarul bărbătesc, drept proprietate absolută. Ea posedă nesecate resurse
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-i scapă nici prilejul de a schimba partitura, în ton de maică bătrînă: „Mie numai să-mi spuneți, dacă puteți, cine-a văzut un om de la noi călare pe-un cal negru țintat în frunte și-n cap cu căciulă brumărie”. Ce urmează, în serie etnografică, după botez și nuntă? Moartea. Spre întîlnirea cu ea se îndrepta Vitoria Lipan; mai precis, cu una dintre ele. Traseul străbătut pînă aici, marcat de cele două rituri fundamentale „de trecere” și așezate iscusit de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
portretului, de data aceasta de natură vestimentară. Nechifor Lipan se oprise aici cu cei doi adversari ai săi, Bogza și Cuțui. Cîrciumarul nu reținuse numele niciunuia dintre ei, în schimb putea să-l identifice pe omul din Tarcău după căciula brumărie, semn al distincției și mîndriei gospodărești. Pasajul respectiv, așa cum l-a conceput Mihail Sadoveanu, interesează și pentru a se urmări cum, în mediile etnografice, numele se transformă în renume, prin selectarea comportamentelor și aplicarea anumitor semne de identitate la care
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mai la vale, pe toloacă, asemenea turmă cum o prubuluia nevasta. Cînd ciobanii s-au mișcat spre crîșmă, au sosit din urmă și stăpînii, în număr de trei. Da - da! Unul era pe un cal negru țintat și purta căciulă brumărie. Acela a dat poruncă pentru rachiu ș-a cinstit pe ciobani. A cerut o litră deosebită și pentru ceilalți doi tovarăși. Aflîndu-se de față și părintele Vasile, l-a poftit și pe sfinția sa să guste un păhărel. Părintele Vasile nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe sfinția sa să guste un păhărel. Părintele Vasile nu s-a pus împotrivă, văzîndu-i oameni cumsecade, și crîșmarul i-a pus scaun la masa drumeților. Nu mult după asta, după ce-au mai cinstit o litră, omul cel cu căciula brumărie a avut gust să-i facă părintele o cetanie ș-o aghiazmă și să-i stropească oile. Asta mi-a plăcut. Și părintele Vasile a trimes să-i aducă basmaua cea roșă cu patrafirul, cartea și celelalte scule ale sfinției sale
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mi-a plăcut. Și părintele Vasile a trimes să-i aducă basmaua cea roșă cu patrafirul, cartea și celelalte scule ale sfinției sale. A binecuvîntat turma frumos s-ajungă cu bine la iernatic și-n primavară să sporească. Cel cu căciula brumărie a scos din chimir ș-a plătit, rămînînd părintele Vasile tare mulțumit. După aceea, într-un tîrziu, s-au sculat ș-au dat poruncă de plecare. -Cine a dat porunca? -Tot acel cu căciula brumărie. Acela avea două părți din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să sporească. Cel cu căciula brumărie a scos din chimir ș-a plătit, rămînînd părintele Vasile tare mulțumit. După aceea, într-un tîrziu, s-au sculat ș-au dat poruncă de plecare. -Cine a dat porunca? -Tot acel cu căciula brumărie. Acela avea două părți din oi, și ceilalți numai a treia parte. I-am auzit grăind și făcînd socotelile iernaticului. Spuneau ceilalți că au să trăiască bine oile. Dar am uitat să vă spun că înainte de a încălica, cel cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
avea două părți din oi, și ceilalți numai a treia parte. I-am auzit grăind și făcînd socotelile iernaticului. Spuneau ceilalți că au să trăiască bine oile. Dar am uitat să vă spun că înainte de a încălica, cel cu căciula brumărie și-a mai adus aminte de o datorie. Mi-a mai cerut o bucată de pîne ș-a hrănit el cu mîna lui un cîne pe care-l avea. Mi-a plăcut și asta”. Trecerea numelui în renume are la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ale hangiilor, chiar dacă sunt reevaluate din perspectiva subiectivizată a Vitoriei, rămîn, multe dintre ele, la nivelul accesibilității comune. Ele se fac înțelese de largi grupuri de destinatari, respectiv lectori, neintegrați obligatoriu în contextele speciale ale comunicării. Formula „cel cu căciula brumărie” deschide seria de aspecte portretistice cu funcție specializată și conotativă. Personajul intră într-o „rețea socială închisă” în ce privește sistemul de semnificații, adică ermetic pentru alte colective, dar perfect identificabil în sfera restrînsă a oierilor de munte. Ca fapt etnografic, trebuie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de aspecte portretistice cu funcție specializată și conotativă. Personajul intră într-o „rețea socială închisă” în ce privește sistemul de semnificații, adică ermetic pentru alte colective, dar perfect identificabil în sfera restrînsă a oierilor de munte. Ca fapt etnografic, trebuie relevat că „brumăriul” în cojocărie aparține prin excelență zonei nemțene. Este o reevaluare locală a tradiționalului „triptic de culoare”. Mihail Sadoveanu l-a extins și în părțile Sucevei, dar nu s-a hazardat să-l scoată din sfera păstorilor și a transhumanței. După
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în părțile Sucevei, dar nu s-a hazardat să-l scoată din sfera păstorilor și a transhumanței. După Fărcașa, toate investigațiile eroinei pornind de la „cetirea semnelor” merg direct la țintă. De observat că funcția comunicativă a formulei „cel cu căciula brumărie” se realizează cu mijloace poetice, nu strict referențiale și matematizabile, ca într-o instanță anterioară a vorbirii (Călugăreni). Exprimarea epitetică și nu alta îl transferă pe Lipan în zonele eterate ale poeticului și mitului asigurîndu-i, totodată, autoritate deosebită printre semenii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ori senine, petrecute împreună cu vrednicul său bărbat, plin de mîndrie și de fală. Aceleași epitete emblematice, fizico-morale, îl distinge pe Nechifor îndeosebi față de Bogza și de Cuțui, ca într-o dramă de caractere. Peste tot, el este „cel cu căciula brumărie”, cum s-a întipărit în amintirea oamenilor din diverse locuri pe unde a trecut. În jurul individului se țese legenda. Memoria colectivă reține, firesc, trăsăturile esențiale, neapărat pozitive, fantezia le augmentează, ca și scriitorul însuși. Așa se naște portretul ideal de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a funcționat la fel și în privința păstorului mioritic. La un alt registru al portretizării, protagonistul este destinat să șocheze dacă judecăm lucrurile numai în schemă mioritică. Să ne amintim de o anume relatare a jupînului David despre „cel cu căciula brumărie”. Cînd Lipan poposea la Călugăreni și prindea „coraj”, ceea ce se întîmpla des, găsea momentul să se răfuiască cu Diavolul, sub pretext că ar fi aruncat piatra în Bistrița (Piatra Teiului) și că ar fi tulburat apele precum și liniștea oamenilor. Era
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
rezervată destinal păstorului mioritic. Avem de a face cu trei ipostaze posibile ale unuia și aceluiași personaj din mediul oieresc. După consumarea aventurii și pedepsirea asasinilor, Gheorghiță se putea alege cu formula epitetică „cel cu baltagul”, în loc de „cel cu căciula brumărie”. Ultima i s-a cuvenit lui Lipan, om „lumit” și în deplină putere. Din păcate, nu s-a bucurat nici de moarte vitejească de baladă, pe care ar fi întîmpinat-o fără discuție, după datele pe care le deținem, nici de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de către o ființă atoateștiutoare, ca eroul să „știe” pe ce cale să apuce și cum să procedeze: să pună mîna pe baltag ori să se gîndească „împăcat și tare” (Sadoveanu) la „mireasa lumii”. Cu siguranță, Nechifor Lipan, „cel cu căciula brumărie”, ar fi ascultat de povața „mioarei năzdrăvane”. Și invers: să ni-l imaginăm pe baciul moldovean în ipostaza lui Nechifor sau a lui Gheorghiță. D. Baltag pentru baltag Altfel spus, toți cei trei eroi de plai mioritic străbat, pînă la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
băiatului. Cu tîmplele vîjîind răzbi în frîntura de mal, în lătratul ascuțit și întărîtat al cîinelui. Gheorghiță svîcnea în plîns cu ochii acoperiți de cotul drept înălțat la frunte. Oase rupte, cu zvîrcurile umede, albeau țărîna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nechifor. Era el acolo, însă împuținat de dinții fiarelor. Scheletul calului, curățat de carne, sub tarniță și poclăzi, zăcea mai încolo. Femeia răcni aprig: -Gheorghiță! Flăcăul tresări și se întoarse. Dar ea striga pe celălalt, pe mort
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
I-auzi ia! Tăceau. Tăcere. Dar tăcerea nu spală nimic și nici nu șterge durerea. - Io-ti sara cum se lasă, zi una de dus acasă! Anica era cu părul cosiță. Bluză albă cusută în pui și boandă de mieluță brumărie. Avea catrință nouă și în picioare ghetuțe de piele de vițel. Stătea mândră la oglindă, zâmbea și aștepta să vină alaiul. Nunta fusese pregătită în grabă și nu trebuia să se vadă asta. Stătea mândră la oglindă, mândră în toate
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Ce face, coase acum hainele, de ce nu mai iese?” Își înghiți vorba Rarița, la urma urmei e mare, trebuie să aleagă și nu poate ieși oricum la horă. O să o mai lase un pic. Își trase o boandă de mieluță brumărie, țintită cu piele și ieși în ogradă. “Ei, să nu mă tragă la șale, că frig nu-i, d’apoi când s-o lăsa noaptea. Ei, ia să văd ce buruiană a lăsat fata asta la animale.” Varvara zăbovea în
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]