639 matches
-
vânt în lungul poienii. Înghiți de două ori, frânse pușca cu mânile tremurătoare, și o încărcă iar. Dar prin fumul care se trăgea lin la o parte, pădurarul sta cu arma la ochi. —Trage! strigă cuconu Grigoriță. Pușca lui Vasile bubui. Clocotul ei ajunse bubuiturile celor dintăi două împușcături. Sălbătăciunea, printre copaci, făcu o săritură, o zăriră amândoi după aceea ca o nălucă printre trunchiurile cafenii și o pierdură din vedere. Pădurarul începu să-și încarce pușca. Zise cu liniște: —A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
codrului, zvâcnea cu vârtejuri, cu frunze spulberate, cu găteje, mânia furtunii. Un zvon greu creștea între nourii negri și poiana frământată ca de spaimă - creștea ca o buciumărie prelungă chemând spaima din zarea mohorâtă, înăbușită de pulberi răsculate. Așa crescu bubuind buciumăria pădurii, învăluiri dese de stropi se abătură, duruiră ușurel și la geamurile mici, se depărtară - și deodată, ca o mânie care ostenește, cu oftări de ușurare, se alinară adâncurile, și soarele străluci deodată orbitor în toată poiana. Ieșii afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și de acolo și ea, și ovreica lungă și osoasă, pândeau scoțând în fiecare clipă capetele și cercetând casa de peste drum... IVtc "IV" Sara, după o zi înăbușitoare, începu a bate un vânt răsunător, șuierând prin podurile goale ale caselor, bubuind în tablele acoperișurilor: parcă umbla cineva cu cizme grele pe deasupra lor. Haia lui Sanis, de cum căzuse amurgul și văzduhul prinsese a suna, sta toropită într-un ungher, grămădită în perinele de puf. Parcă nu vedea pe nimeni; ochii îi încremeniseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
le înșele, n-ai grijă! Are să mai înșele multe de-acum înainte, n-ai grijă!... El se duce! tu rămâi cu noi! Dar Haia avea o privire cumplită. Fără nici un cuvânt, intră în casă. Se auzeau trântiturile capacelor de la sipete, bubuiau păreții, pe când femei de-ale mahalalei se grămădeau la cerdac cu aceeași veste. Și ușa se deschise smuncită; Rifca își holbă privirile, iar fata cu șalu-n cap, ținându-și fustele cu stânga, se zvârli în uliță, prin noroi, și porni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
este o taină... n-o mai ști și dumneata, moșule... Pân-atunci poate-a cânta Gheorghe Barbă la o nuntă... Tăcură. Nimeni nu mai întrebă nimic. Numai moș Irimia oftă încet în barbă: —Ei, apoi a da Dumnezeu!... În horn bubui vântul. — Are să vremuiască... zise Mihalache Prescurie. Tăcură iar. Apoi Sandu vătaful murmură cu glasu-i aspru: Hm! acuma unde-or fi boierii noștri?... Cine știe unde-s! Zice că țara ceea a talienilor e pe unde-i Marea caldă. Acolo nu ninge, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se stingea precum o lampă peste care ar fi suflat un djinn. Era beznă la ceasul amiezii și, fără ca sultanul să fi dat poruncă, jocul se opri, căci fiecare simțea pe umeri povara bolții cerești. Un fulger brăzdă cerul, tunetul bubui, apoi un alt fulger se văzu, iarăși se auzi un tunet surd, apoi trombe de apă se abătură peste noi. Știind că era vorba de o furtună mai curând decât de un blestem, eram mai puțin înfricoșată și, luându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
împovărat de aceleași lanțuri, de aceleași ghiulele, Abbad din Sousa stătea culcat de-a dreptul în colb, precum cea de pe urmă dintre slugi. L-am privit îndelung, ca pe o oglindă a propriei mele decăderi. Nu mai departe decât ieri, bubuia mândru pe puntea caravelei sale, împărțind râsete și lovituri cu piciorul, și marea întreagă părea că nu-i ajunge, iar hula părea că nu e destul de dezlănțuită pentru el. Am oftat zgomotos. Tovarășul meu de nenoroc, pe care-l credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
se uită spre cei doi. Tot aici sunteți? Ieșiți afară. Vreau să rămân singur cu el. Proculus rămase în cortul Pretoriului, alături de Antonius, trei zile și trei nopți. În toată vremea asta nu lăsă pe nimeni să intre. Ovațiile soldaților bubuiră ca un tunet. Vestea că Antonius Primus era salvat trecuse din gură în gură. Generalul se ivi la intrarea cortului. Stătea drept, privind mândru în jur. Obrajii lui palizi erau bărbieriți. Când ieși din cort, mulți îl zăriră în spatele său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Se prăbuși pe pardoseală și muri fără să scoată un geamăt. O furtună cumplită se abătu asupra Romei, deși era iarnă. O asemenea furtună în vreme de iarnă era un semn funest. Ploaia se mai domoli, dar tunetele continuau să bubuie, iar fulgerele brăzdau cerul plumburiu; Vitellius privea din palatul său în jos, spre poporul Romei care înțesa străduțele și piețele, sărbătorind Saturnaliile. Potrivit obiceiului, oamenii își dăruiau unul altuia lumânări aprinse și statuete de lut; peste tot mirosea a carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
atârnau fără vlagă pe lângă corp, ca niște frunze care cădeau din crengile încheieturii mâinii și, preț de o clipă îngrozitoare, am avut o senzație de déjà vu care m-a făcut să nu mai aud nimic în afară de sângele care îmi bubuia în vene. Apoi părul se dădu pe spate, corpul se îndreptă de parcă ar fi fost tras de o sfoară invizibilă din vârful capului și un chip năstrușnic precum al unui pui de drac se uită la noi, privirea răutăcioasă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
găsesc acasă. Nimeni nu simte atîta compasiune față de un mincinos precum cineva de aceeași condiție. CÎnd am ajuns pe palier, m-am oprit să-mi adun curajul și să urzesc un pretext prin care să-mi justific vizita. Radioul vecinei bubuia din partea cealaltă a palierului, transmițînd de astă dată un concurs de cunoștințe religioase intitulat „Sfîntul la Cer“, care menținea electrizată audiența din Întreaga Spanie În fiecare marți la prînz. Și acum, pentru cinci duros, spune-ne, Bartolomé, sub ce formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
cantona În orașul Dniepropetrovsk. Sfântul Ilie, oh, ce de mai sfinți militari au acceptat patriarhii din Constantinopol și cum i-au răspândit ei de-a lungul calendarului, Sfântul Ilie, deci, cel care În fiecare an Își sărbătorește ziua făcând să bubuie cerul de tunete și fulgere, ei bine, și de data aceasta, la Țarburestova, pe malul Donețului, unde ați avut mare poftă să vă scăldați, atât cerul cât și pământul au bubuit În 20 iulie ’42, dar nu neapărat carul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care În fiecare an Își sărbătorește ziua făcând să bubuie cerul de tunete și fulgere, ei bine, și de data aceasta, la Țarburestova, pe malul Donețului, unde ați avut mare poftă să vă scăldați, atât cerul cât și pământul au bubuit În 20 iulie ’42, dar nu neapărat carul de foc al bietului sfânt era la origine. Armata 6 germană, cu cele 18 divizii și cei circa 300.000 de oameni Începuse atacul disperat al Stalingradului. Voi Încă vă mai scăldați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
al bietului sfânt era la origine. Armata 6 germană, cu cele 18 divizii și cei circa 300.000 de oameni Începuse atacul disperat al Stalingradului. Voi Încă vă mai scăldați În apele Donețului și credeați că sfântul Ilie face să bubuie cerul. Sau preferați să credeți asta decât să vedeți și să auziți adevărul. Adevărul infanteriei marine deja nu mai exista. Pentru obuzul care vă putea transforma la orice oră În terci n-avea nici o importanță dacă erați Îmbrăcați În kaki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mare. și Rădița se făcea că murise și ajunsesem văduv, ferească Dumnezeu! În satul A. am sosit În ziua de 10 mai, după 50 de zile de mers, eram foarte aproape de ultima linie de artilerie și se auzea tot timpul bubuind tunurile de se cutremura pământul. dormeam În corturi și era un frig de ne Înghețau mâinile. Acum putem urmări mai cu metodă, pe ecran, În ce constă activitatea funcțională a unei brutării de campanie. Luni dimineața se execută un scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
că ar fi o mișcare deșteaptă să păstrez liniile de comunicare intacte. Am răspuns. —Pen, sunt atacată de cel mai mare gândac din Manhattan. Ce mă fac? am Întrebat chiar În secunda În care am ridicat telefonul. —Bette, am NOUTĂȚI! bubui ea ca răspuns, În mod evident nepăsătoare față de panica mea. —Noutăți mai presante decât invazia mea de gândaci? —Avery tocmai m-a cerut de nevastă! țipă Penelope. Ne-am logodit! Fir-ar să fie. Aceste două cuvinte foarte simple - ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
din bumbac pe care-i comandasem recent dintr-un catalog VS și pe care o Învinovățisem În minte că mă indusese În eroare când i-am pus pe mine și m-am uitat În oglindă. Coloana sonoră de la „Hotel Costes“ bubuia din niște ecrane plate, ca niște plasme, care atârnau dintr-un perete exterior, În timp ce oamenii dansau, fumau, se drogau, molfăiau sushi și-și făceau ochi dulci unii altora, alternativ. Mă tot uitam spre ușă după Elisa, temându-mă că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cutie de pantofi plină cu tăieturi din ziare, umilitoare nu numai pentru mine, ci și pentru toți cei pe care-i iubeam. În timp ce stăteam acolo și mă uitam cum un fotograf poza schimonoselile lui Philip și ascultam cum din cască bubuie și mai multe probleme, de parcă ar fi fost crize internaționale majore, m-am gândit la Will și Penelope și fetele de la clubul literar și la părinții mei și, bineînțeles, la Sammy. Și, din nou, cu o senzație de liniște pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
glas sugrumat de emoția trăirii momentului... În acea clipă, s-a auzit comanda: ― Drepți! Pentru onor, prezentați arm’! Un singur țăcănit a adus armele în cea mai frumoasă poziție „pentru onor”. ― Drum bun, ostași! ― Să trăiți, domnule locotenent colonel!!! - a bubuit ca niciodată răspunsul celor concentrați... Comandantul a rămas pentru câteva clipe cu privirea asupra lor. Parcă n-ar fi vrut să plece pur și simplu... Îi deveniseră dragi acești oameni, care străbătuseră deja o bună parte din drumul vieții... Nu știu cum
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
față. Privi scaunul șoferului și nu văzu decât tapiseria frumoasă de diftină. Făcu un pas în spate și identifică un Pontiac Super Chief din 1948, abandonat pe o stradă doar pe jumătate construită, înconjurată de coline complet întunecate. Inima îi bubuia. Avea gâtul uscat. Picioarele îi erau de cârpă, iar mâna cu pistolul îi tremura. Ascultă atent, dar nu auzi nimic - doar pe sine. Examină strada, căutând posibile căi de scăpare, și văzu cam o duzină de intrări în curțile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
farurile stinse. Băiat Drăguț ieși din casă după douăzeci de minute și o porni spre pasarela care ducea la plajă. Danny îl lăsă să ajungă în dreptul treptelor, așteptă încă cinci secunde, după care alergă într-acolo. Cizmele lui de motociclist bubuiau pe ciment. Băiatul se întoarse și se opri. Danny încetini și se apropie de el la pas. Christopher zise: — Salut. Vrei să te bucuri de priveliște împreună cu... Danny îl pocni în abdomen, își umplu pumnul cu o mână de păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de atac a Întregii oștiri moldovene. Avangada se afunda În mlaștinile de la Trei Ape. Retragerea era imposibilă. Și atunci, Într-un moment În care nimeni nu se mai aștepta, izbucni artileria. Tunurile moldovene de pe dealuri, ascunse până atunci În păduri, bubuiră unul după altul. Ghiulelele căzură asupra regimentelor de ieniceri și spahii. În avangarda turcească se iscă panica. Ienicerii Își căutau ieșirea din noroaie. Dar nu mai exista nici o ieșire. Ienicerii fugari fură Întâmpinați de săbiile răzeșilor și spintecați. În spatele fugarilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
dominând ca înălțime bărbații Fotse, ca două steaguri albe. Ciclul dansului continuă, pereche după pereche fac pași în față spre tobă, pentru ca mai apoi să cedeze locul următoarei perechi. Ritmul continuă și mai îndrăcit, pașii se dublează, toba cea mare bubuind, zgomotul crescând vertiginos ca un gigant deranjat din somn. Una câte una, femeile se desprind din dans, răsucindu-se cu brațele întinse, cutremurându-se, trupurile lor lovind ușor pământul, înfiorându-se ca în transă. Atunci se oprește muzica. Se face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pe Tung Chih ca ostatici? Dacă ceva i-ar stârni suspiciunea lui Su Shun, el ar avea ocazia să ne facă rău. Cum aș putea să știu dacă un astfel de „accident“ nu se pune deja la cale? Inima îmi bubuie în piept atunci când vorbesc din nou: — Măsurile Marelui Cancelar par excelente. Mă preocupă un singur lucru. Parada Fericirii va fi însoțită de steaguri colorate, pocnitori, dansatori și muzică răsunătoare? — Da. — Iar Parada Mâhnirii dimpotrivă? — Întocmai. Spiritul împăratului Hsien Feng va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de spelci, își desfăcuse părul înfoiat. Cînd am cercat să mă apropii, ea se mlădie ușor, punînd între noi masa. Mînios, m-am întors la fereastra unde zăcea o carafă prăfuită. Jos, în curte, două babe se sfădeau. Tîmplele îmi bubuiau. Arătînd că-mi citește nerăbdarea, fata mi-a promis: - Schimb fusta și numaidecît plecăm. Luînd de pe divan obiectul numit, și-l trase peste cap obiectul numit și-i încheie copcile la spate. Cu o unduire din șolduri, făcu să-i
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]