306 matches
-
și am stat un timp, încercând să citesc Aripile porumbiței, dar minunatul, magistralul său început nu a reușit să-mi capteze atenția. Lumina zilei zăbovea încă și puteam citi fără ajutorul lămpii. Am zăcut un timp, cu ochii înghețați, ascultând bubuitul mării și bătăile inimii mele. Începuse să mă cuprindă acea somnolență vecină cu coma. În mod cert, înotul schimbase ceva în mine. M-am gândit la Titus. Pe urmă am început să mă gândesc la mine ca la un înecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o convenție originală, fiindcă nu se ghidează doar după datele naturale percepute de oamenii care nu fac parte din societatea muzicienilor. Deși este atît de pătrunsă de convenții, muzica se inspiră adesea din natură. Foșnetul vîntului printre frunze, murmurul apei, bubuitul tunetelor, zgomotul făcut de marșul unei armate sau de rumoarea unei mulțimi, accentele pe care le poate lua vocea umană, cîntecele populare și exotice, toate zguduiturile sonore produse de lucruri sau de oameni au trecut în compozițiile muzicale. Dar muzica
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Indiferent dacă aceștia se întorc de pe cîmpul de luptă ori se îndreaptă într-acolo sau pur și simplu fac manevre, nu-l impresionează nici mai mult, nici mai puțin. Ce erau din depărtare tunurile bătăliei de la Waterloo dacă nu un bubuit confuz de tunet? Un copil mic, redus la percepțiile sale, nu va păstra despre astfel de spectacole decît o amintire fragilă și puțin durabilă. Pentru ca, dincolo de imagine, să surprindă realitatea istorică, trebuie așadar să iasă din sine, adoptînd punctul de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Și-ntr-un clondir, așa, de seamă, Să scoți din vinul cel mai bun, Să-l bei cu mine sus, pe tun". La o primă lectură, s-ar putea crede că feciorul își îndeamnă tatăl la un gest sinucigaș. Dar, bubuitul katiușei este un soi de bună vestire, de semn al întoarcerii fiului acasă. Acesta îi propune tatălui o mică petrecere pe tun, dacă tatăl va supraviețui gestului de a primi bubuitul katiușei cu ușa deschisă; dacă nu, vinul va fi
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
feciorul își îndeamnă tatăl la un gest sinucigaș. Dar, bubuitul katiușei este un soi de bună vestire, de semn al întoarcerii fiului acasă. Acesta îi propune tatălui o mică petrecere pe tun, dacă tatăl va supraviețui gestului de a primi bubuitul katiușei cu ușa deschisă; dacă nu, vinul va fi consumat pentru un eveniment mai trist. Cam aceștia au fost primii muncitori intelectuali cu producțiile lor. Bineînțeles, ei nu aveau cum să se înscrie în canonul lui Stalin, pentru că se născuseră
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a urmat a fost un coșmar. Adagio a fost învins de răpăitul tobelor din exterior, cele 5 piese de Webern au pălit în fața rafalelor trase de chitarele bas, orga și sintetizatoarele au alterat poezia variațiunilor opusului 127 al lui Beethoven, bubuitul de pedală a contrapunctat Maestoso, iar șirul de răcnete fioroase a anihilat orice vibrato sau tremolo al coardelor din Ateneu. Totul, bine amplificat prin coloane uriașe de difuzoare de sute, poate chiar mii de watti. N-a lipsit (cum altfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
culorile care zboară pe cer. Mă lupt un pic cu dopul sticlei, apoi torn în pahare. La mulți ani. O iau în brațe și-o pup. Reportaj Îmi iau bicicleta și ies din cameră. Afară e soare. Se aude un bubuit îndepărtat. Ritmic. Trei bătăi pe secundă. Zona în care stau e împrejmuită de un gard viu înalt. Mă sui pe bicicletă. Peste un minut ies din incintă și mă îndrept spre plajă. Trec pe lângă hotelul în care am stat acum
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
afară, hotelul arată exact la fel ca atunci. Ajung pe o potecă asfaltată, paralelă cu faleza. Poteca e strâmtă și plină de piei roșii. Mă strecor cu atenție printre indieni, încetinesc, mai pun piciorul jos ca să nu-mi pierd echilibrul. Bubuitul se aude din ce în ce mai tare. Poteca se lărgește. Pe dreapta apare marea. Câteva mii de oameni și omuleți s-au înghesuit pe toată plaja. Bubuitul e deja asurzitor. Parfumul care se simte în aer e foarte complex. E alcătuit din mai
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Mă strecor cu atenție printre indieni, încetinesc, mai pun piciorul jos ca să nu-mi pierd echilibrul. Bubuitul se aude din ce în ce mai tare. Poteca se lărgește. Pe dreapta apare marea. Câteva mii de oameni și omuleți s-au înghesuit pe toată plaja. Bubuitul e deja asurzitor. Parfumul care se simte în aer e foarte complex. E alcătuit din mai multe miresme îmbietoare. Mici sfârâind pe grătar, cremă autobronzantă cu cocos, șaorma cu de toate, scoici mucegăite, cola cu vodcă, alge în putrefacție. Și
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
viteză, fac stânga și ajung la linia ferată. Nu vine nici un tren. Trec peste șine, fac dreapta. Văd o fâșie lungă de asfalt. Pustie. Pedalez. O Dacie de pe vremea lui Ceaușescu trece încet, în sens invers, încărcată cu damigene. Liniște. Bubuitul se aude foarte încet, undeva departe, în spatele meu. Prind viteză. Îmi desprind ușor mâinile de pe ghidon. Trec vreo douăzeci de secunde. Vântul îmi bate ușor în față. Îmi amintesc de bancul pe care mi l-a spus fi-mea. (Ionuț
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
marea. Țin telefonul sus, deasupra capului, ca să mă văd și eu, și marea.) Îmi bag telefonul în buzunar. Mă așez pe o piatră. Cerul s-a înnorat, dar nu cred că vine ploaie. E liniște. Nu se mai aude nici un bubuit. Mă uit în stânga. Foarte departe, zăresc hotelul în care am stat acum douăzeci și două de veri. Pe afară, hotelul arată exact la fel ca atunci. Crash Boom Bang Mai am vreo cinci ore de pierdut până vine șoferul să
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Poate vă amintiți de acest tip de avion, construit în ultima perioadă a primului război, biplan, schelet de lemn, aripile din pânză cauciucată. Prima cedă aripa inferioară dreapta și imediat cea din stânga, apoi ambele aripi superioare și într-un vuiet, bubuit extraordinar, rămas numai cu fuselajul în imposibilitate de a reacționa, văd cum acesta, urmând una din crengile groase ale unui stejar bătrân, luă direcția spre pământ cu același zgomot asurzitor. Așteptam cu îngrijorare contactul cu solul gândindu-mă în special
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
completează una pe alta, fiecare venind cu subiectivitatea propriilor impresii și emoții, însă cu toții întregind, ca pe un mozaic, istoria acestei zile memorabile. Adj.av. Ilie Dumitru (Escadrila 61): "Fără să știu cum, mă găsesc cu degetul pe trăgaci, cutremurat de bubuitul tunurilor și mitralierelor mele... Strâng virajul, pilotul american vrea să scape. O nouă rafală, și proiectilele mele urcă spre motorul din dreapta, care ia foc. Îi ia foc și aripa și nu mai are scăpare. Cade în vrilă, prăbușindu-se la
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Poate vă amintiți de acest tip de avion, construit în ultima perioadă a primului război, biplan, schelet de lemn, aripile din pânză cauciucată. Prima cedă aripa inferioară dreapta și imediat cea din stânga, apoi ambele aripi superioare și într-un vuiet, bubuit extraordinar, rămas numai cu fuselajul în imposibilitate de a reacționa, văd cum acesta, urmând una din crengile groase ale unui stejar bătrân, luă direcția spre pământ cu același zgomot asurzitor. Așteptam cu îngrijorare contactul cu solul gândindu-mă în special
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
se găsesc destule (datate august-septembrie 1944) din care reiese că, de pildă, în Bistrița-Năsăud, trimisul Budapestei făcea revizuirea financiară (auditul), că la Cluj avea loc o operațiune de vânzare-cumpărare a lanțului de cooperative de consum, în timp ce dinspre Turda se auzea bubuitul tunurilor. După cum adevărat este și faptul că ordinele de mobilizare, respectiv salariile mici la nivelul treptelor de jos ale administrației comunale (notari, ajutor de notari), pe parcursul anului 1942, au constituit o mare bătaie de cap. Subprefectul de plasă din comitatul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
spunea Dragoș Vicol în a sa poezie „L-am întâlnit pe tata, pribeag....: Ce faci, tată bun, tată drag ca lumina? Îmi mut lângă Dumnezeu bătrânețea și Bucovina...” Revigorată, redacția spunea: „Revista Bucovinei este un făt al războiului. Născută sub bubuitul de tun în ianuarie 1942, ea își continua activitatea din refugiul de la Timișoara și cu nr.1-2 pe ianuarie și februarie 1945 „pentru că, spunea ea, sunt glasuri care ne îndeamnă cu stăruință să continuăm.” În revista, refugiată la Timișoara, în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
doi amici, îi privește în ochi cu un rânjet de invidiat pe concurenți. Le mai face cu ochiul, își mai țuguie buzele, mai scoate limba, se maimuțărește, încercând să-i irite. — Doi ! Unu ! Și deodată trage și se aude un bubuit teribil. Moment în care toți concurenții încep să țipe și să dea cu bicele în cai. — Aida, copii ! Aida ! țipă Fernic, care și ia un avans de câțiva metri. — Din stânga vin francezii, din stânga ! zbiară Pribeagu, iar Fernic o ia ușor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
1937, p. 16.) Se stăpânise înaintea mamei ca să nu-i ghicească durerea și îi spusese că trebuie să vină în oraș. Dânsa protestă, dar cedă insistențelor lui și a doua zi sosiră două automobile ca s-o aducă. Se auzea bubuitul tunurilor pe valea Dâmboviței. Mama, convinsă că se va re întoarce, luă numai bagajul copiilor și foarte puține de-ale ei. Pe drum, la Ciocănești, se opriră și intrară într-o pădure până trecu o escadrilă de avioane germane care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de două zile după ai lui la Iași, curajos și în crezător, chiar prea încrezător în privința duratei războiului, dar sigur de viitor. Aceasta era și singura noastră mângâiere în acele tragice zile. Lucram ca la înmormântarea unei ființe iubite. Fiecare bubuit de tun ce răsuna parcă rupea ceva din noi. Ce durere poate fi comparată cu pierderea țării, fie chiar vremelnic? În acest caz, jalea nu e micșorată fiindcă este între toți, ci multiplicată cu a fiecăruia. Nu te mai gândești
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dânșii. Telefoanele ne fură ridicate din prima oră. Apa însă nu au oprit-o; lumina funcționa tot timpul. Piață se făcu în zilele dintâi. Astfel că, la început, nu am suferit materialmente, dar chinul moral era groaznic, căci auzeam încontinuu bubuitul tunurilor și acum nu mai știam ce însemna, nevoind să credem zvonurile răspândite de vrăjmaș. La spital am fost zilnic, ca să vorbesc cu fie care soldat, doamnele celelalte nu mai veneau. Am dus și pe părintele Negulescu de la Biserica Batiște
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
procure cu 6 lei perechea. Noi mâncam de mult din contrabandă vițel și pui cu 4 lei perechea! Această vizită ne înveseli mult, o interpretam ca o probă a stării lor proaste. Veselia noastră era însă trecătoare, noapte și zi bubuitul tunurilor nu înceta. Pe ce front? ne întrebam când le auzeam tunând în depărtare; răsunau parcă în noi. Ziarele ne umpleau de groază. Germanii, pentru prima oară, au rupt frontul rus. Comunicatul lui Kerenski 147, recunoscând trădarea armatei, revolta soldaților
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
spre a și popula staulele. Dar uitasem de aceste lucruri în fericirea ce ne pricinuia fuga lor. Seara au declarat din nou starea de asediu ca să fie mai libere străzile, și în tăcerea absolută a orașului nu se auzea decât bubuitul camioanelor și automobilelor pe străzi. armistițiul în așteptarea aliaților A doua zi nu au intrat aliații noștri, cum se zvonise, dar populația îi aștepta cu încăpățânare și manifestațiile se succedau. Școlile nu mai funcționau, elevii fiind prea preocupați să cutreiere
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-i asasineze ca pe Iorga și Madgearu. Ura în contra lor s-a răsfrânt și asupra lui Antonescu, care nu le-a cedat. Ieri, toată ziua, grupuri de legionari și lupte cu trupa; pe Bulevardul Pache, la Teatrul Național se aud bubuitul bombelor, mitralierelor, puștilor și detunături mai mari. În ziarele de dimineață s-a anunțat că radio[ul], telefoanele, poșta, telegraful se ocupă de armată. Ieri-seară n-a mai avut nimeni telefon, dar nu știm de a fost tăiat de guvern
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ocrotitor decât pre Dumnezeu și sabia sa!" Când Kogălniceanu își isprăvi discursul, toată lumea plângea în tribune, căci bucuria mare ca și durerea mare tot prin lacrimi se exprimă. Afară văzduhul clocotea de sunetul clopotelor tuturor bisericilor din oraș și de bubuitul a 101 lovituri de tun. Dacă astăzi, după 42 de ani de regim constituțional, punem un interes atât de arzător pentru o simplă alegere parțială de deputat, își poate cineva închipui ce a trebuit să fie atunci când era vorba de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și Puchner, comandantul austriacilor. Aceste strășnicii auzite din gura lor care le văzuseră aevea și spuse cum le spuneau ei într-un limbaj rustic, figurat, mă mișcau așa de puternic, încât multe nopți după aceea nu auzeam prin somn decât bubuitul tunurilor, iar chipul celor doi țărani transilvăneni e și astăzi fotografiat în memoria mea. Nu mulți ani după acela se stârni un război și mai cumplit care avu răsunet puternic în lumea întreagă și o influență mare asupra țărilor noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]