687 matches
-
Vrăjitor la vrăjitor trage. - Mi-e milă de prințesă! - Bucătăreasa se poartă bine cu ea, dar o paște pericolul la orice pas cât trăiește în palat. Trandafira se întoarse la bucătărie fără ouă, cu gândurile încâlcite și pline de întrebări. Bucătăreasa o aștepta în prag. - Ce-ai pățit? - Nu ești mama mea, așa-i? Eu sunt prințesa acestui ținut, așa-i? Tatăl meu a dispărut și mama mea s-a înecat, așa-i? Privirea îngrozită a bucătăresei fu suficientă pentru ca fata
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
și pline de întrebări. Bucătăreasa o aștepta în prag. - Ce-ai pățit? - Nu ești mama mea, așa-i? Eu sunt prințesa acestui ținut, așa-i? Tatăl meu a dispărut și mama mea s-a înecat, așa-i? Privirea îngrozită a bucătăresei fu suficientă pentru ca fata să înțeleagă adevărul. Părăsi bucătăria și se îndreptă spre lacul în care își găsise mama ei sfârșitul. Începuse să bată vântul, iar salcia își flutura crengile parcă vorbind cu ele. Ca atrasă de magie, Prințesa Trandafira
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
le pășteam pe Valea Târgului , unde uneori printre prunii ce creșteau pe acolo găseam bureți atât de gingași și de buni , pe care îi culegeam îndată în farmecul acela de primăvară însorită , și-i duceam acasă unde mama ca o bucătăreasă de elită , făcea o tocăniță cu lapte din ei , o tocăniță ce nu se uită niciodată ; gustul și aroma aceea de bureți proaspeți parcă îți sfâșie privirea și limba într-un farmec ciudat ce nu-l uiți niciodată . Ciripitul păsărelelor
MOȘUȚU ȘI MUROII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378916_a_380245]
-
gărzi, iar coridoarele lungi, desenau un adevărat labirint, greu de descifrat de către cei care nu cunoșteau locul. În timp ce se gândea în ce direcție să o apuce, se trezi în mijlocul unui banc de pești care păreau mânați de furtună. - A venit bucătăreasa, strigă o rândunică de mare, care o trase brusc pe Stela după ea și nu se mai opri decât într-o încăpere uriașă, mobilată cu mii de dulapuri străvezii. Momeala recuperată e în partea dreaptă, captura e în partea stângă
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
tronului platourile pregătite! Fetei îi dădură lacrimile de supărare, dar nu scoase un cuvânt. Acum era în palat și trebuia doar să facă care să atragă atenția regelui. Norocul îi surâse căci, încântat de masa servită, regele o chemă pe bucătăreasă pentru a o lăuda. - Ai grijă să nu scoți o vorbă, îi atrase atenția rândunica de mare, regele nu stă de povești cu servitoarele! Dădu din cap supusă și înotă în urma peștilor care purtau desertul. Pătrunse într-o sală imensă
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
se remarcau în mod clar printr-o o notă de originalitate. Erau cele cunoscute de ei și totuși... aveau ceva ce le distingea de cele cunoscute de ei. În general erau foarte apreciate și lăsând deoparte modestia, sunt considerată o bucătăreasă bună și apreciată. În aceste condiții e firesc că odată ajunsă acasă în anotimpul acesta propice pusului conservelor de iarnă, să-mi suflec mânecile și să mă pun pe treabă, alături de mama. Zis și făcut: În următoarele săptămâni de la sosirea
INGRID (5) FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373294_a_374623]
-
împăratului nu mai zise nimic, înțelegând că își mâniase tatăl. Cu toate acestea, gândul îi fugea mereu la zmeul cel cu zece capete. Într-o zi, reuși să se strecoare la bucătăriile palatului și să stea de vorbă cu bătrâna bucătăreasă. Așa află cum începuse gâlceava dintre zmei și oameni și ce rol avusese tatăl ei în toată tărășenia. - Și atunci, gândi Voichița cu voce tare, zmeii nu sunt răi? - Orice răufăcător trebuie pedepsit negreșit, iar zmeii au făcut fărădelegi cu
ZMEUL CEL CU ZECE CAPETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375408_a_376737]
-
zile, până ce se termină probele mele nu ai să fugi. Apoi te scot chiar eu din palat. - Așșșa sssă fie! Cora se întoarse în palat și ceru un pocal de argint cu apă fiartă și un pumn de sare. Până ce bucătăreasa fierse apa, ea se strecură în grădina palatului, culese câteva flori mici și albe care creșteau vraiște pe lângă zid, după care se întoarse cu toate cele trebuincioase în pivniță. Amestecă în pocalul de argint apa cu florile și cu sarea
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
țeapăn ca un englez, îmi deschide cu un gest afectat portiera de la mașină. - Bine ați venit, sir ! Vreau să-i întind mâna, dar Voquin mă oprește. - Nu se dă niciodată mâna cu un majordom ! Acesta îmi prezintă și restul personalului : bucătăreasa, ospătăresele, șoferul, grădinarul și intendentul, apoi mă invită să intru. Livingul imens, cu pereți de 4-5 metri înălțime și tavanul din grinzi, degajă o senzație ciudată de monumentalitate, de solemnitate, ferestrele decorate cu draperii duble, în diverse culori, sunt de-
DRUMUL APELOR, 43 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372495_a_373824]
-
să devină șoseaua cea mai importantă pentru frontul de sud - est). Unii dintre ei, cei cu care stăturăm de vorbă, fiind bolnavi, fuseseră lăsați în lagăr, alții erau folosiți ca meseriași, sau la bucătărie. Meseriașii lucrau pentru nemți, în sat. Bucătăreasa sta în fața unui cazan cu aburi, în care fierbea mazăre. Am fost sfătuiți să nu ne declarăm exact vârsta, când vom fi întrebați. Cei sub paisprezece ani și cei peste patruzeci și cinci sunt trecuți pe o listă specială, laolaltă
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
mai mult decât până atunci. Fata se atașase de băiat și în modul cel mai cert cei din familie știau mult mai bine ceea ce nu știa Suman. Ori de câte ori mergea la cantină să ia masa, era servit cu multă familiaritate de bucătăreasa tanti Florica. Ziua plecării se apropia cu repeziciune, astfel că pregătirile de împachetare în valiză începuseră. În afară de hainele bune, Suman nu prea avea prea multe alte haine. Toți se sfătuiau cum să se îmbrace pe timpul călătoriei. Au căzut de acord
ÎNCHEIERE DE SEZON de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348817_a_350146]
-
ia mireasa și să o ducă în țara lui. Nușika, fiica cea mai mică, care abia a împlinit optsprezece ani nu se dezlipește de mama sa. Este și ea foarte frumoasă, a făcut cursuri particulare de limbă engleză, este o bucătăreasă desăvârșită, taie legumele atât de subțiri și atât de repede încât nu ar întrece-o nici cel mai performant robot de bucătărie. În fiecare seară o vezi culegând flori” pentru Buddha”, cum îmi spune în engleză, pentru că, spre necazul tatălui
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
mică abia învăța să meargă iar cea mare se ținea încă de fusta mamei. Femeia își jelise cât își jelise bărbatul, după care, de dragul fetelor, își luase inima în dinți și pornise să caute de lucru. Cum era o bună bucătăreasă, nu trecu mult și își câștigă un loc în bucătăria celui mai înstărit și temut om din zonă, pe numele lui Zarahon. Femeia nu se gândise de două ori înainte de a lucra în casa aceea mare ridicată chiar la gura
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
în lucrul cu foarfecele. Ieșeau din mâinile copilelor niște lucrușoare de li se dusese vestea până hăt departe, peste munți și văi, peste mări și țări. Nu trecu mult și de iscusința fetelor află și stăpânul mamei lor. Supărat că bucătăreasa ascunsese de el așa comori, acesta dădu poruncă să îi fie adusă femeia. - De cum se luminează de ziuă, să îmi aduci fetele să le văd, îi ceru acesteia, dacă sunt atât de pricepute după cum se spune, le voi lua în
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
clipi alături de tine! Își luă și Mioara rămas bun și cu ochii grei de lacrimi o lăsă pe femeie în prag urmărind-o și pe ea cu privirea. La gândul că fetele ei erau de-acum departe de orice pericol, bucătăreasa răsuflă mai ușurată. Nu apucă însă să se bucure destul că în fața casei se trezi cu stăpânul său: - Unde ți-s fetele, femeie? De ce nu mi-ai ascultat porunca? Oamenii care îl însoțeau răvășiră toată casa, dar nu găsiră urmă
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
nu scoase nici un cuvânt ca să poată afla stăpânul ei unde îi sunt fetele. În cele din urmă, Zarahon puse la cale un plan. Alese o femeie necăjită care pentru ceva de-ale gurii acceptă să fie închisă în temniță cu bucătăreasa și îi porunci să nu scape din ochi nici o mișcare pe care mama celor două surori ar fi făcut-o. Trecură așa zile, săptămâni și chiar luni fără ca stăpânul să primească vreo veste. Tocmai când era pe cale să-și piardă
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
încercat să intru cu ea în vorbă, se plânse femeia, dar nici nu m-a privit, darămite să îmi vorbească! - Atunci de ce ai vrut să mă vezi? Își pierdu răbdarea Zarahon. - Am văzut ceva! Într-un miez de noapte, pe când bucătăreasa credea că eu dorm, a scos din buzunar o batistă cu o pasăre roșie brodată pe ea și un șorț galben de mătase și le-a mângâiat de parcă erau copiii ei. - Ce prostii, țipă Zarahon, nu mă interesează niște cârpe
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
și le-a mângâiat de parcă erau copiii ei. - Ce prostii, țipă Zarahon, nu mă interesează niște cârpe! Vreau să aflu unde sunt cele două surori! Furios din cale-afară, începu să se gândească la alt plan care să o determine pe bucătăreasă să vorbească. În cele din urmă, o scoase din temniță și o lăsă liberă, punând pe urmele ei un vânător iscusit, un om de care se temeau nu numai animalele ci și oamenii, căci putea zdrobi o stâncă cu mâinile
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
Atunci, steagul se desprinse din legături și începu să fluture purtat de vânt, gata să vestească despre apropiata nuntă din Împărăția Neagră surorii celei mari și mamei aflate mult prea departe. În tot acest timp, Zarahon nu renunțase la urmărirea bucătăresei sale. Vânătorul îi trimitea vorbă în fiecare zi, dar veștile nu aveau cum să-l bucure pentru că nu erau cele pe care le aștepta el. Într-o zi, o veste care nu semăna cu celelalte îi atrase atenția stăpânului. Vânătorul
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
să își aplece privirea. Oamenii erau plini de pachete, veseli și gălăgioși. Cristina cântări din ochi sacoșele de la picioarele lor. Prin pânza învechită și decolorată se puteau distinge formele vaselor în care mama aduna mâncarea de la cantina unde lucra ca bucătăreasă. - Mami, crezi că anul acesta Moș Crăciun va găsi drumul spre casa noastră? Acasă le aștepta Cristian, care avea numai patru anișori. Ce bine ar fi fost ca moșul să nu se rătăcească ca anul trecut! Bunica spunea că nu
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
ea, până se întorcea tata de la fabrică. Era tocmai timpul potrivit: la cantina activiștilor de partid, se încheia prepararea prânzului. Stăteam sub geamul cantinei și adulmecam, încercând să mă dumiresc ce se pregătea și așteptând, nerăbdător, să mă vadă vreo bucătăreasă. „Minunea” se înfăptuia mereu: geamul se deschidea, iar o voce de femeie mă îndemna: „Vino și mănâncă!” Eu răspundeam, înghițind în sec: „Dacă v-o rămas ...” după care o zbugheam înăuntru, fără a mai aștepta o nouă invitație. Ioan CIORCA
CANTINA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374791_a_376120]
-
tradiția strămoșească pe acest colțișor din frontiera de vest a României Mari”, ne-a spus consilierul județean Ioan Sala. Tradiționalul concurs de gătit sarmale și-a dovedit excelența prin experiența și ingeniozitatea gastronomică exersate în ultimii șase ani. Bucătarii și bucătăresele din Salonta, Avram Iancu, Cefa, Mădăras, Tulca, Ghiorac, Micherechi (Ungaria), precum și maeștrii restaurantelor „Millenium” și „Slavia” au dus la extrem curcubeul de arome și savoare din tradiționalele sărmăluțe românești asortate din belșug cu slănină, cârnați tradiționali, șunculiță țărănească, legume de
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
acela de a Întări legătura femeilor cu mediul rural. Cu toate acestea, percepția promotorilor reformelor eugeniste despre migrația urbană era construită pornind doar de la imaginea femeilor care Într-adevăr aleseseră să se mute la oraș și lucrau mai ales ca bucătărese sau servitoare În casele burgheze și care erau, de altfel, singurele femei de la sate pe care eugeniștii le cunoșteau. Felul În care Subsecția Biopolitică Femenină a Astrei planificase școlile țărănești pentru femei aproape ignora problemele economice, probabil cel mai important
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dormi”; „Câinele, de este câine, și tot oprește pe mâine”.) „În orice Întreprinzi, gândește-te unde ajungi.” (Publilius Syrus) Unde sunt moașe multe rămâne copilul cu buricul netăiat. (Prea multe păreri compromit luarea unei decizii În timp util: „Cu două bucătărese iese ciorba prea sărată”.) Nu-i pentru cel ce se gătește, ci pentru cel ce se nimerește. Masa nu-i pentru cine se gătește, dar pentru cine se nimerește. (Întâmplarea răstoarnă, adesea, calculul făcut: „Unde dai și unde crapă”; „Când
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mediatizate. Conținuturi: Dreptul la identitate Dreptul la familie Dreptul la educație Dreptul la sănătate Dreptul la protejarea vieții Dreptul la credință Dreptul la odihnă - recreere Dreptul la opinie Dreptul la pace, libertate COLȚUL CĂSUȚEI/ JOC DE ROL -De-a familia -De-a bucătăresele Am grijă de păpușă mea! CONSTRUCȚII -Casă în care locuiesc -Mobilierul din camera mea ȘTIINȚĂ: -Cine este și ce face? -Fetițe și băieți, -Copilul politicos ARTĂ: -Modelaj-membrii familiei -Casă mea-desen Jocuri și activități recreative Aleargă la căsuța ta! -Fiecare pui
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]