1,311 matches
-
să îi prețuiască și să îi îndrăgească. Au ținut dizertații pe marginea acestui minunat volum nu mai puțin de zece personalități, iar cel care a dat startul în cursa prezentărilor nu a fost nimeni altul decât domnul Cornel Napău. primarul Buciumului. Nici o încheiere a unui astfel de eveniment n-ar fi fost mai potrivită decât programul artistic susținut cu înflăcărare de tineri mândri în costumele populare buciumănești care au cântat și au jucat până s-a încins scena și publicul odată cu
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
strălucire și un nou nimb de nemurire. Acțiuni diverse, originale și complexe s-au desfășurat timp de o săptămână în marile instituții prahovene, focalizând aproape întreaga viață culturală a județului și îndeosebi a orașului Ploiești. La Casa Memorială din strada Buciumului din Ploiești, Nichita s-a bucurat din nou de prezența prietenilor și a colaboratorilor, a multora din cei împătimiți de opera sa, veniți să îi mai aducă încă un gând de dragoste și aducere-aminte, să îi simtă sufletul cald și
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
213 din 01 august 2011 Toate Articolele Autorului AȘTEPT Aștept să vină zorile, Să văd cerul limpede senin, Să-ți ofer toate florile, Să știm mereu că ne iubim. Mă voi pierde în amurg, Să revăd cerul înstelat, Să aud buciumul prelung, Să stau cu tine îmbrățișat. Te înconjur toată în privire, Îți trimit gânduri curate, Îți dăruiesc a mea iubire, Dar tu esti așa departe! Referință Bibliografica: Aștept...autor Mihai LEONTE / Mihai Leonte : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 213
AŞTEPT...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370938_a_372267]
-
sfârșiți. Spre alte lumi îți voi cuprinde în suflet cărarea, Și-am să te leg cu fiori peste ființa-mi în zbucium, Spre fericire calea plângă-ne-o în hohote marea, Iar liniștea noastră se-așeze... pe-o jale de bucium. Referință Bibliografică: UMPLE-MĂ CU GUSTUL DE CODRU / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2038, Anul VI, 30 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
UMPLE-MĂ CU GUSTUL DE CODRU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370051_a_371380]
-
marginea Dorului, până pe creste, În zi de dulce și în zi de post Prin țara aceasta, durută cum este, Toate potecile îl știu pe de rost, Din amontele gândului, până-n aval, Setea pe care-o astâmpără izvoarele, În sunet de bucium, sara pe deal Când adorm fericite fecioarele, Spre tine-și înalță ruga fierbinte Ca pe-o minune să te atingă, Mihai Eminescu-două cuvinte, Toate apele mării nu pot se le stingă; Ce simplu e numele tău de tradus Pe pământul
EMINESCU de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370058_a_371387]
-
dorit, În versuri am să-ți scriu cu drag, Iubirea mea... la infinit. În gând pune-mi cutezanță Și lumină-n cuvântul scris, Pe a iubirii speranță Să-mi urc dorul în Paradis. LUCEAFĂRUL DIN ,,GENIU PUSTIU" În glas de bucium trist răsună zarea, Iar doinele îngână o poveste, La judecată să cheme uitarea, Că a lăsat ,,Luceafărul..." pe creste. Să-l readucă în ,,Vatra Românească", Cu ecou de trâmbițe și cavale, „Timpul" din tipar va ști să grăiască Eternitatea gândurilor
OMAGIERE EMINESCIANĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370065_a_371394]
-
ROMÂNIA MARE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Răsare Soare din noapte luminată, spre fala țării în istorii păstrată. Cu Drapel național înveșmântată, țara la Unire e aniversată. În Capitala Moldavă, bucium sună, din Principate, compatrioți adună. Pentru Unire își dau mână cu mână, uniți de-a fi în neam și limbă română. Mândru spre Soare se-nalță Tricolorul, să-l aplaude Măria Sa, Poporul. În pace să își stăpâneasca ogorul, vlăstarelor să
MICA UNIRE PENTRU ROMÂNIA MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370408_a_371737]
-
smerit-evlavios L-a redat urmașilor, pe-Apărătorul lui CHRISTOS ! Dar și literatura cultă și Istoriografia Au spus că a apărat : Biserica și Patria ! Poporul nostru prin viu grai, pe Ștefan Vodă l-a Cinstit Prin cântece și balade, sau la bucium, i-au doinit ! Prin opere literare : "Romane" și "Povestiri", "Legende culte" și "Scenete, pentru copii", "Istorisiri..." An-de-an și veac-de-veac, poporul l-a Venerat ! Așa că Biserica, poporului ca Sfânt l-a dat ! Biserica cea străbună, prin Forul său : Sfântul Sinod, A
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
ceea ce se reliefează în poezia Atingerea de Unu,( pagina 41): „Doamne, odihnește-Te în mine,/ Ocrotește-mi lacrima - să fiu! / Și-n ochii Tăi - cerești sulfine/ Fă-mi zidire de monah târziu/... Ce demult mi-o fi licăru-n sfeșnic/ Și-atingându-l, bucium înspre bolți/ Că nimic nu-i veșnic. Tu ești veșnic,/ Unu invincibil peste toți”, Unu fiind principiul activ - Creatorul dar având și semnificația omului în picioare, pe care o deține el, poetul, „monah târziu”, el, cel vertical, dintotdeauna, care cere
SFESNIC IN RUGACIUNE AUTOR TRAIAN VASILCAU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370276_a_371605]
-
fiecăruia, dacă e ușor sa pătrunzi în domeniu, sau dacă trebuie s-o iei de la început. Cred că există și niște praguri sentimentale. De dor. Legate de amintirile pe care le ai din vremea copilăriei. Este dorul de muzica de bucium, cum spun unii... Este dorul de societatea tradițională care probabil că nu mai e intactă nici acasă, ea trăind acum mai mult în amintirile noastre. Nicolae BĂCIUȚ: E diferit modul de asumare și manifestare a exilului românesc, comparat cu exilanții
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
nevoie de fraze ca să-i spun că Biserica lucrează, ci de cifre. Am început să-i postez căminul de bătrâni din județul Sălaj, faptul că Episcopia Devei a lucrat la îmbunătățirea calității vieții într-un spital, au fost copiii din Bucium de la noi din Făgăraș care au adoptat bunici, până când a apărut inclusiv raportul Patriarhiei Române, unde 19,5 milioane de euro au fost date pentru asistență socială. Și atunci, într-adevăr omul a răspuns cu respect. Avem nevoie să le
INTERVIU INEDIT DESPRE UMANITATE ŞI ONG-URI CU PREOTUL CONSTANTIN NECULA de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352795_a_354124]
-
Acasa > Literatura > Carti > PERSONALITĂȚI LITERARE - MIHAI EMINESCU, POEME Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Iubire de Luceafăr Răsună bucium în poezia mamă, s-audă și Dunărea de Ipotești că, a dat țării, un poet de seamă. Pe plaiuri mioritice, românești. De-un veac străbate pe cărări divine, cu identitate de neam românesc. Pe astrul nopții trimite suspine, când ne
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
plaiuri mioritice, românești. De-un veac străbate pe cărări divine, cu identitate de neam românesc. Pe astrul nopții trimite suspine, când ne veghează din univers ceresc. Vibrează pădurea-n valuri de ape, când vântul prin codru îi doinește lin. Un bucium răsună singur în noapte, când Luceafăr coboară din cer senin. De dor pământean, raza lui tresare în cercuri de ape să-și stingă amor. Când iubirea lui se pierde-n visare, cu raze pe lac plutește rătăcitor. Doar în zorii
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
cu motive populare zonale sunt pictate cu o mare finețe și mult simt artistic pe o coaja subțire de ou. Aceste opere măiestre sunt intradevar o adevarată desfătare pentru ochiul privitorului! Programul artistic a fost deschis de sunetul profund al buciumelor, mânuite de buciumașii aparținând grupului de fluierași „Bistrița Aurie" din Ciocănești, a urmat apoi ansamblul de cântece și dansuri „Brădulețul” din Botos, în minunatul port bucovinean, care sub baghetă părintelui Mihai Țehanciuc, duhovnicul spiritual al Botoșenilor și Ciocăneștenilor, cu un
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
Stihuri > Cugetare > DRAMĂ Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului În codrii sufletului - mare zbucium, Se joacă-o dramă-n verde luminiș, Iar gândurile cântă, pe furiș, O melodie, din al minții bucium. Ideile-actori își joacă rolul, În funcție de scenariu plâng sau râd Cu chip controversat - frumos ori hâd Și muzei Thalia îi dau obolul. Neliniștile toate - spectatorii Trăind, visând și suferind ca luna Când inima,-n extaz, se-agită-ntruna; Subiectul piesei i-a-nmulțit fiorii. O
DRAMĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354531_a_355860]
-
a îndreptat înspre „Curtea de la Viena” și-n anul 1779, în fruntea noilor deputați s-au aflat: Ursul din Nicole sau Horia din Albac, reprezentând comuna din Râul Mare, precum și Ion Oargă sau Cloșca din Cărpeniș, reprezentând comunele: Cărpeniș, Abrud, Bucium. Această nouă iluzie că vor găsi dreptate a însemnat Drumul pe jos, 4 săptămâni la ducere și 4 săptămâni la întoarcere. Dar, și de această dată dezamăgirea i-au pătruns, că în anul 1780 noii fruntași ai Deputaților au luat
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
se întinde și în locul autorităților din ținutul Zarandului, ia locul autoritatea lui Horia și Cloșca. Aceștia au plecat în fruntea cetei de la Câmpeni spre Abrud. La Abrud și Roșia, răscoala a ținut 3 zile. Din Roșia, Horia a pornit spre Bucium. Trădat. A fost salvat de Căpitanul său, Ionuț Dandea și cei 800 de iobagi ai săi. În acea zi, Cloșca a pornit cu o ceată înspre Arieș la vale iar o altă ceată în frunte cu Ion, fiul lui Horia
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
o mântuie și care o apără. De ea însăși, „scârbită de turmă”. E o „altă naștere, după moarte”, dar strigătul ei, „mai tare ca lupii”, devine urlet îmbrăcat estetic! ... ... ... ... ... ... ... ... ... Lui Răzvan Ducan. „Vestea s-a răspândit/ peste tot,/ au sunat buciumele,/ au foșnit codrii,/ au fremătat izvoarele,/ a venit dragul Ilie -/ știți voi,/ Sfântul bun de iubit,/ cu furtunile lui fierbinți/ biciuindu-mi carnea sub lacrima ploii./ Ți-am spus eu,/ ți-am spus că nu se moare așa ușor,/ nu
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
și la fel de departe.... El a tăcut, știind că ea are dreptate...petalele trandafirului se scuturaseră și privighetoarea cânta altfel, despre iubire și moarte, despre trisțete și singurătate, depre năzuința lui doi înspre unu. La scăpăratul stelelor, turmele suiau dealul și buciumul suna, anunțând despărțiri. Într-o zi, Sephora a plecat. În el, cuvintele au început să se așeze altfel, după rosturi numai de ele știute. Codrii albeau în depărtare și spinii trandafirului se adânceau în carnea privighetorii, țintindu-i inima. Steaua
INTOTDEAUNA, POETUL SE NUMESTE EMINESCU de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347083_a_348412]
-
răsfrânte în adânc. O! Fluviu despletit Care înconjori toată țara Havilla, Prin apele tale zglobii Înoată pești șăgalnici Care sar curcubeul Cel care arcuieste lumina. Fără număr erau turmele Ce coborau cu vuiet la vale Pe sub bolți săpate în cetini Buciumul cerbilor vestea Eterna dimineață. Pe nesfîrșita catifea a serilor Stelele țintuiau apusul Pe acolo vulcanii erupeau viță-de-vie Și în struguri răbufneau. Iar vinul curgea ca dintr-o coastă împunsă Aici ploile erau atât de fine Că le puteai da deoparte
VIŢA-DE-VIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357106_a_358435]
-
Pentapoli și au pustiit Schitul. * * * Tot avva Marcel ne povestea că despre alt bătrân care trăia în Schit - dar de el este vorba - ca odata s-a sculat noaptea să-și facă canonul. Cum a început canonul, a auzit un bucium că la război. Bătrânul s-a tulburat la auzul tunetului și se gândea intru sine: - De unde e suntetul acesta aici? Ostași nu sunt aici, nici nu este război prin părțile acestea. Cum se gândea așa, iată că a venit de
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
în 18 iunie 2012 de ROMEO TARHON http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/06/18/imnul-miscarii-culturale-na... Deșteaptă-te Țară, românii ți-i strânge Și mână-i în lupta cea sfântă și dreaptă! Trezește-ți eroii cu patria-n sânge, Semnalul din bucium și clopote bată! * La luptă prieteni cu cei neprieteni Ce aur și brazdă și munți ne râvnesc, Și râul și ramul și codrii cu cetini Și graiul și portul străbun românesc. * Iubirea de glie în noi se coboară Și patriei
IMNUL MECENA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357551_a_358880]
-
și moarte de țară, Cu Imnu-ți MECENA trezește Carpații Și-adu din exod toți robii de-afară! * Eroi, la lumină, ieșiți din morminte Când Țara vă cheamă pe glia străbună, Drept scut presărați ale voastre-oseminte Căci doina iar țipă și buciumul sună. * Iubirea ca stânca puterea-și adună Și lacrimi de sânge în vis și-n simțire Pământul-l inundă când goarnele sună Semnalul de luptă și de trezire. Când buciumul sună cu jale pe dealuri Poetul învie, se trezește și
IMNUL MECENA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357551_a_358880]
-
Drept scut presărați ale voastre-oseminte Căci doina iar țipă și buciumul sună. * Iubirea ca stânca puterea-și adună Și lacrimi de sânge în vis și-n simțire Pământul-l inundă când goarnele sună Semnalul de luptă și de trezire. Când buciumul sună cu jale pe dealuri Poetul învie, se trezește și cântă Cu glorie vechile mari idealuri Cu sînge din codrii cu inima frântă. * Pe lame de plug și-n fântâni de la țară Curg lacrimi de pâine săracă și neagră, Ce
IMNUL MECENA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357551_a_358880]
-
-s mereu la sânul ei, Mă mistuie un dor de Țară... Mi-i oare dorul cu temei? Suspină-o doină peste Prut Și doru-mi este tot mai tare, Suspină-o doină peste Prut... De ce mi-i doru-așa de mare?! Un bucium plânge-n Bucovina Și geme dorul meu în piept, Un bucium plânge-n Bucovina... De ce mi-e doru-așa strident?! *** E dorul meu ecou de dor Din pieptul fraților uitați, E dorul meu ecou de dor... De ce-am uitat că
ECOU DE DOR (FRAŢILOR BASARABENI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358667_a_359996]