2,036 matches
-
că anii Marelui Război au reprezentat o perioadă dificilă în istoria popoarelor din statele beligerante, de aceasta nu au scăpat nici românii din Vechiul Regat și evident nici românii din teritoriile aflate în componența imperiilor țarist și austro-ungar. Deputatul român bucovinean în Parlamentul austriac Constantin Isopescu-Grecul vorbea într-o interpelare din toamna anului 1916 de circa 6.000 de persoane de origine română din Transilvania care au fost internate în lagăre și închisori de către autoritățile maghiare după intrarea României în război
DESPRE COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINENI DIN DIETA DE LA VIENA ?' INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. IOAN BOLOVAN SĂPTĂMÂNA ACEASTA A AVUT LOC LA PARLAMENTUL AUSTRIAC COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINE de AL [Corola-blog/BlogPost/367496_a_368825]
-
o reală bucurie să transmitem românilor din comunitatea românească din Austria gânduri bune și urarea de a avea Sărbători Pascale cu sănătate și bucurii și să privească cu încredere la universitatea noastră. Dr.Ionuț ȚENE Referință Bibliografică: Despre comemorarea deputaților bucovineni din Dieta de la Viena �' Interviu cu prof. univ. dr. Ioan Bolovan Săptămâna aceasta a avut loc la Parlamentul austriac comemorarea deputaților bucovine / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017. Drepturi de Autor
DESPRE COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINENI DIN DIETA DE LA VIENA ?' INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. IOAN BOLOVAN SĂPTĂMÂNA ACEASTA A AVUT LOC LA PARLAMENTUL AUSTRIAC COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINE de AL [Corola-blog/BlogPost/367496_a_368825]
-
Că într-o parapanta imaginara, veți călători cu noi prin munții Baiului și Neamțului, Basarab, Retezat, Rodnei, Iezer-Papusa, Persani, Cernei, Mehedinți, Maramureșului, prin împrejurimile Cheilor Bicazului, prin Alpii francezi și elvețieni, prin Fagarasii, măi altfel, prin munții Lotrului, Ceahlău, Obcine bucovinene. Prin unii vom trece de mai multe ori, în mai multe anotimpuri. Mai ales prin „munții de lângă noi"- Apusenii- atât de dragi nouă, clujenilor, munți mai mici, dar încarcați de Frumos, de Istorie și de Nostalgie, munți în care de
ANOTIMPURILE MUNTELUI LA... CLUJ-NAPOCA de MARLENE MITITEANU în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367038_a_368367]
-
201 - „Urme(le) de dragoste, (ale lui) Marian Malciu” - cronică, scriitor Viorel Ploeșteanu, în „club de Cultură”, 201 - „Marian Malciu „Urme de dragoste” - cronică, poet, scriitor, eseist, Emilian Marcu (USR), în Revistă Convorbiri Literare nr 9, 2011 - „La curțile dorului bucovinean”, prefață la „Dor de Bucovina”, Emilian Marcu, 2012 - „Filigrama DOR DE BUCOVONA” - recenzie la romanul-reportaj „Dor de Bucovina”, publicist N. N. Negulescu (LSR), 2012 - „Zidind în suflet dorul iubirii” - cronică la „Dor de Bucovina”, prof. Petronela Angheluță, 2013 - „Celei ce nu
MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364613_a_365942]
-
Portret > ELEONORA SCHIPOR - MARIANA GURZA - POETA CU SUFLET DE ÎNGER Autor: Eleonora Schipor Publicat în: Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Anume așa este numită de conaționalii săi harnica și mereu neobosita poetă bănățeană, cu rădăcini bucovinene. Ambii părinți sunt născuți în Bucovina, iar mama este originară din satul Cupca. Anume Cupca, cu vechile și frumoasele ei tradiții, ne-a și apropiat sufletește pe amândouă, necătând la faptul că o mare distanță (în kilometri doar) ne desparte
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
credință» semnat de George Anca, iar la «Postfață» avem un «Index» de nume. Cum spuneam mai sus în primul capitol autoarea a adunat zeci de articole dedicate multor oameni de vază mai mult sau mai puțin cunoscuți în spațiul nostru bucovinean. Despre fiecare a găsit cuvinte de laudă, aprecieri juste, note, argumente, citate chiar din opera lor proprie (fie în versuri, fie în proză). La unii ne aduce ceva date biografice, la alții crâmpeie din analiza operelor publicate, găsind pentru fiecare
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
pagina 71 în articolul «Ilie Motrescu - Cântarea Carpaților». Este de fapt o prezentare a volumului bilingv a poeziilor din perioada adolescenției lui Ilie Motrescu. Cum spuneam adineauri sunt citate din versurile poetului. A doua oară ne întâlnim cu regretatul poet bucovinean deja la p. 175 întru-n alt material intitulat «Ilie Motrescu - Cântarea Carpaților, volum de poezii, ediție bilingvă română-ucraineană, îngrijit de Eleonora Schipor». Mai întâi articolul dat a văzut lumina tiparului în revista «Melidonium». Sincere mulțumiri vrednicei doamne Mariana Gurza
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
valoare scrierile în versuri și proză a doamnei Mariana. Iată doar câteva titluri și autori - «Frumoasa doamnă întru Dumnezeu și umbră» (autor-George Anca), «Frumoasa mea Bucovină» (autoare-Aspazia Oțel Petrescu, «Mariana Gurza - Vasile Plăvan, un Slavici al Bucovinei», (autoare-Veronica Balaj), «Intelectuali bucovineni, Vasile Plăvan» (autoare-Vasilica Grigoraș), «Destine umbrite» (autor-Adrian Dinu Rachieru), «Poeta cu suflet de înger» (autoare-Vasilica Grigoraș), « Un Slavici de Bucovina» (autor-Artur Silvestri) și mulți mulți alții. Aș vrea să menționez aici că mulți dintre cei ce i-au apreciat talentul
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
de unde își are rădăcinile scriitoarea pe care ne-am dori s-o revedem într-o zi la baștina părinților. Cărțile ei, ca de altfel și cele ale lui Vasile Plăvan, Petre Ciobanu, cât și cele scrise despre ei, prin ziarele bucovinene, își ocupă și vor mai ocupa locul în biblioteca muzeului istoric al satului Cupca, aflat în incinta CIE Cupca. Muzeu deschis prin strădania unor intelectuali din acest sat bucovinean, la care și-a adus contribuția nemijlocită și autoarea acestor rânduri
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
Plăvan, Petre Ciobanu, cât și cele scrise despre ei, prin ziarele bucovinene, își ocupă și vor mai ocupa locul în biblioteca muzeului istoric al satului Cupca, aflat în incinta CIE Cupca. Muzeu deschis prin strădania unor intelectuali din acest sat bucovinean, la care și-a adus contribuția nemijlocită și autoarea acestor rânduri, fiind chiar directoarea lui pe principii obștești. Felicitări minunatei doamne Mariana Gurza, această ostenitoare pe altarul cuvântului scris, această neobosită iubitoare de neam, baștină, grai și credință. Succese, scrieri
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
lemnul era tăiat și dus să fie folosit pentru construirea de saivane mari în atâtea CAP-uri de la șes, sau lemn de construcție pentru industrializarea la scară largă a țării. Dar, cu siguranță, cea mai mare parte din cheresteaua pădurilor bucovinene se îndrepta, în garnituri nesfârșite de vagoane, spre Uniunea Sovietică, știm noi pentru ce! Cum-necum, statul socialist încă avea grijă ca toate tăierile masive de pădure să fie însoțite imediat de împăduriri pe măsură. Din lipsa de forță de muncă
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
Acasa > Cultural > Traditii > GRAVURĂ LASER - ICOANE PE PIELE Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 82 din 23 martie 2011 Toate Articolele Autorului Cătălin Golea, din Gura Humorului, realizează, în premieră în perimetrul bucovinean, icoane pe suport din piele. Piele prelucrată pentru produse de marochinărie, pe suprafața poroasă a căreia imprimă, prin gravare laser, chipul lui Iisus Hristos, al Maicii Domnului sau chipuri ale Arhanghelilor. De la gravura pe marmură și granit, la gravura pe
ICOANE PE PIELE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349565_a_350894]
-
Paltinu, Ulma, Dorna Candreni, Rădăuți, Vama, Gura Humorului...) și Botoșani (Rogojești). Organizat de Primăria Orașului Gura Humorului, Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina și Tipografia Terra Design târgul vizează stimularea creatorilor populari autentici, promovarea valorilor culturale durabile (cu precădere din perimetrul bucovinean) și promovarea în spațiul european a stațiunii turistice Gura Humorului. De la ouă închistrite sau decorate cu mărgele, la pălării de vânătoare cu ornamente meșteșugite Ouălor închistrite sau decorate cu mărgele (ouă de găină - cu prețuri cuprinse între 5 și 20
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA GURA HUMORULUI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349570_a_350899]
-
nr. 111 din 21 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului La Muzeul de Istorie Suceava s-a deschis, cu câteva zile în urmă, circumscriindu-se amplului program de manifestări cu genericul „Paștele în Bucovina” (program care vizează multietnicitatea și multiculturalitatea spațiului bucovinean), expoziția de pictură și grafică a artistei plastice Alma Redlinger. Sinteza unui stil inconfundabil cu care artista s-a impus în arta plastică românească Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din anul 1951, Alma Redlinger, care l-a avut
„VITRALII DINTR-UN CASTEL PRINCIAR” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349572_a_350901]
-
un pretext pentru o stare de spirit Expoziția, în care fiecare peisaj în alb-negru este un pretext pentru o stare de spirit, expoziție care stârnește un puternic sentiment de identitate regională (toate lucrările, de dimensiuni mari, decupează secvențe din peisajul bucovinean), conturează profilul unui creator pe care Valentin Ciucă îl apreciază ca fiind „una dintre marile promisiuni și așteptări ale artei contemporane din spațiul Moldovei”, un artist pe care „Dumnezeu l-a dăruit cu toate atributele unui om destinat să reușească
DIMENSIUNEA PITORESCULUI, ÎN ALB ŞI NEGRU de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349575_a_350904]
-
Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 89 din 30 martie 2011 Toate Articolele Autorului Lansarea volumului de epigrame și rondeluri „Fața nevăzută a lumii”, semnat de Sorin Cotlarciuc, a constituit evenimentul care a scos, cu puțin timp în urmă, localitatea bucovineană Vama din moțăiala provincială. O veritabilă competiție de spirit, în care s-au confruntat amical umoriști suceveni și ieșeni Anunțat și pregătit din timp de către organizatori (Asociația Pentru Turism Vama-Bucovina, Academia Liberă „Păstorel” Iași și Primăria Comunei Vama), evenimentul a
„FAŢA NEVĂZUTĂ A LUMII”, LA VAMA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349567_a_350896]
-
în care s-au confruntat amical, într-o emisiune transmisă în direct de studioul Radio Iași, două echipe alcătuite din umoriști suceveni și ieșeni. Provocatorul acestei competiții cu temă sportivă, Sorin Cotlarciuc, care a tras deopotrivă la...două porți (pentru că, bucovinean fiind la obârșie și vămean prin locul în care-și desfășoară activitatea de medic stomatolog, este recunoscător Iașului pentru formarea profesională, pentru adopția citadină și pentru calitatea de membru al Academiei Libere „Păstorel”), a reunit în perimetrul de confruntare al
„FAŢA NEVĂZUTĂ A LUMII”, LA VAMA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349567_a_350896]
-
având ca locație Primăria Comunei Vama, lansarea de carte. Lansare care s-a transformat într-un veritabil simpozion, întrucât invitaților- combatanți li s-au alăturat, odată cu numeroșii vămeni în frunte cu primarul Nicolae Baltag, alte prezențe din domeniul vieții culturale bucovinene, precum graficianul satiric Doru Ghiocel Olaș (ilustratorul volumului lui Sorin Cotlarciuc) și scriitorul câmpulungean Mihai Burduja. „La Vama s-au adunat așii umorului într-un careu” În aceste context în care, așa cum a remarcat epigramistul ieșean Eugen Deutsch (redactorul șef
„FAŢA NEVĂZUTĂ A LUMII”, LA VAMA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349567_a_350896]
-
s-a ostenit vreme de câteva decenii, urmăresc, așa cum aflăm din „Cuprins”, câteva capitole cu ilustrațiile aferente: „Viața corală în Bucovina”, „Coruri școlare și studențești”, „Coruri ale românilor și societățile muzicale”, „Coruri țărănești și meșteșugărești” - și, ca extensie, în afara perimetrului bucovinean - „Coruri din zonele Fălticeni, Botoșani și Dorohoi”. „Vie amintire și recunoștință compozitorilor, dirijorilor și coriștilor formați pe plaiurile Bucovinei” Primul album al seriei este datat în anul 1977. Scrisul artistic pe filele de carton negru (scriere realizată cu „tuș alb
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
nou laborator modern, colectivul de restauratori, cu tot echipamentul și tehnica din dotare, precum și cu întreg inventarul de piese aflat în diverse etape de restaurare, s-a instalat și-și continuă activitatea în Laboratorul de conservare etnografică de la Muzeul Satului Bucovinean. În încăperile laboratorului am putut vedea piesele aflate în tratament pentru restaurare, precum și piese în stadiul post-tratament aflate în „procesul de consolidare pe suport nou”. Textilele arheologice sunt așezate pe un stelaj etajat, pe care se află, în cutii de
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
a plecat dintre noi, răpus de o boală necruțătoare după o lungă și grea suferință. „Profesorul de frumusețe”, așa cum l-a numit criticul de artă Valentin Ciucă, artistul plastic cu origini ieșene care a înnobilat arealul cultural humorean și spiritualitatea bucovineană, vreme de câteva decenii, cu aerul său de boem parizian, s-a retras poate ostenit de zborul său spre orizontul luminos și auroral al lumii pe care o visa. O lume spiritualizată și generoasă, în total contratimp istoric cu contemporaneitatea
„ZBORUL COLORAT” AL MAESTRULUI CORNELIU TINCU S-A ÎNTRERUPT de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349040_a_350369]
-
Craiova (1942-1943) și a desfășurat o bogată activitate la teatrele „Lucia Sturdza Bulandra” și „Constantin Tănase” din capitală. A fost profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București și s-a remarcat ca un cronicar vizual al spațiului bucovinean fiind un peisagist și portretist de excepție. A avut mulți prieteni în lumea artistică, scriitori și actori de renume între care Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, Camil Petrescu, George Mihail Zamfirescu, Ionel Jianu, Grigore Vasiliu Birlic, Sică Alexandrescu, Radu Beligan
BARONUL DIN GANG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349044_a_350373]
-
documente în manuscris din perioada Bucovinei habsburgice) a făcut parte din colecția lui Toader Hrib, muzeograful autodidact care a adunat, cu multă osârdie și cheltuială, un valoros fond arheologic, etnografic și documentar, punând bazele unui muzeu privat unic în perimetrul bucovinean, muzeu care, din păcate, nu a rezistat după moartea lui (1991). Arborean ca și Toader Hrib și la fel de preocupat de păstrarea memoriei locurilor natale, dar și a memoriei culturale a Bucovinei, Marius Mirăuță a făcut efortul de a recupera și
MUZEUL DIN SUFRAGERIE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349045_a_350374]
-
atunci când se discută despre acest fenomen, și anume componenta creștină manifestată în cazul tuturor acestor grupări. Fiecare partizan în ranița în care își purta arma avea Sfânta Scriptură sau cartea de rugăciuni. În jurnalul lui Vasile Motrescu, unul dintre partizanii bucovineni sau în mărturiile celor ce și-au scris memoriile apar episoade în care ei povestesc cum se rugau și posteau. Multe dintre grupuri se formează și activează cu binecuvântarea și ajutorul material și spiritual al unui preot din satul apropiat
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii” din Ciocănești au interpretat alternativ muzică instrumentală la pian
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]