924 matches
-
două luni. Figurează pe lista de hrană a tuturor răpitoarelor de zi și de noapte. Este vânat de mamifere mici carnivore (dihori, nevăstuici, hermine, bursuc, jderii, pisica sălbatică), apoi de vulpe, bursuc, mistreț, ursu, șerpi și păsări răpitoare: ciufii, huhurezii, bufnițele, striga Esze gazda a numeroși ectoparaziți (acarieni, purici) și endoparaziți (cestodele cu localizări în intestinul subțire și ficat; trematodele în duoden și pancreas; nematodele în stomac, intestinul subțire, cec, lichidul orbital; protozoare parazite). Au fost identificate infecții cu bacteriile spirochete
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
(franceză "La Chouette & Cie", engleză "The Owl & Co") este un serial de animație francez de televiziune produs de Studio Hari. Acesta se bazează pe episoadele scurte cu "Bufnița" din 2006. Premiera serialului în România a fost pe 22 iunie 2015 pe canalul Boomerang O bufniță roz foarte haioasă care plutește deasupra picioarelor, trebuie să fie cea mai ghinionistă ființă din lume. Dorința lui cea mai mare este să
Bufniță și prietenii lui () [Corola-website/Science/334425_a_335754]
-
engleză "The Owl & Co") este un serial de animație francez de televiziune produs de Studio Hari. Acesta se bazează pe episoadele scurte cu "Bufnița" din 2006. Premiera serialului în România a fost pe 22 iunie 2015 pe canalul Boomerang O bufniță roz foarte haioasă care plutește deasupra picioarelor, trebuie să fie cea mai ghinionistă ființă din lume. Dorința lui cea mai mare este să se odihnească pe crenga lui din copac, însă locuitorii din pădure au alte planuri și îi deranjează
Bufniță și prietenii lui () [Corola-website/Science/334425_a_335754]
-
să fie cea mai ghinionistă ființă din lume. Dorința lui cea mai mare este să se odihnească pe crenga lui din copac, însă locuitorii din pădure au alte planuri și îi deranjează de fiecare dată cu problemele lor. Pentru morăcănoasa bufniță, nimic nu este mai greu decât să fie deranjat de zgomot și de vecini. Oare bufnița atrage problemele? Oricum, el are darul de a face cele mai neinspirate alegeri, iar dorința lui de a sta în liniște și pace este
Bufniță și prietenii lui () [Corola-website/Science/334425_a_335754]
-
odihnească pe crenga lui din copac, însă locuitorii din pădure au alte planuri și îi deranjează de fiecare dată cu problemele lor. Pentru morăcănoasa bufniță, nimic nu este mai greu decât să fie deranjat de zgomot și de vecini. Oare bufnița atrage problemele? Oricum, el are darul de a face cele mai neinspirate alegeri, iar dorința lui de a sta în liniște și pace este sortită eșecului. Dublajul a fost realizat în studiourile Fast Production Film. Au dublat actorii:
Bufniță și prietenii lui () [Corola-website/Science/334425_a_335754]
-
stăruitoare și tradițiile "totemice", aduse din fondul aric comun sau împrumutate de la populațiile locale: Hera era uneori simbolizată de o vacă (Homer o numea "cea cu ochi de vacă"); Zeus era uneori taur, doica sa Amaltheia era capră, Athena era bufniță, iar Apollon lup; tribul mirmidonilor avea ca strămoș totemic furnics (myrmex), iar imaginile culturale cretene trădează și ele o amplă zoolatrie, provenită din totemuri. Lumea mitologiei grecești este complexă: monștrii, războaie, intrigi și zei indiscreți sunt numeroși, iar genealogia lor
Mitologia greacă () [Corola-website/Science/297482_a_298811]
-
porumbar ("Accipiter gentilis"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), drepneaua neagră ("Apus apus"), drepneaua mare ("Apus melba"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), bufniță ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
interpretat de Daws Butler), „Șiretul” (interpretat de John Stephenson), „Hipopotamul Hippy” (interpretat de John Stephenson), „Hipopotamul Hercules” (interpretat de Don Messick), „Girafa George”, „Pelicanul Beaks”, „Tiptilici” (interpretate de Paul Winchell), „Papagalul Gabby”, „Maimuța Melvyn”, „Cangurul Hoppy”, „Zebra Zedd”, „Caracatița Ollie” , „Bufnița Einstein”, gorilele „Arnie” și „Gloria”, „Cârtița Ochelaristu'” (interpretate de Paul Winchell), ”Șoarecele Princhindel” (interpretat de Janet Waldo). În grădina cu minuni, "Sunt câțiva urși bruni, Noi pe-acasă stăm , Și nu ne certăm, Nici măcar nu mușcăm! Nu,nu țipați: "Ajutor
Ajutor! Vine trupa ursului Chică! () [Corola-website/Science/326755_a_328084]
-
bătând rapid din membrele posterioare producând astfel vibrarea aerului. În cazul unui pericol iminent, sar la înălțimi mari (peste un metru) sau sapă repede galerii, unde se adăpostesc. Organele de simț (văzul și auzul) ajută gerbilii să-și depisteze dușmanii (bufnițe, șerpi, vulpi) de la distanță. Gerbilul este un animal poliestric. În mediul natural, perioada de reproducere este legată de anotimpul cald dar, în captivitate, se poate reproduce tot timpul anului. Reproducerea în mediul natural se realizează prin împerecherea masculului cu o
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumătate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege : uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnița, ursul și cerbul carpatin. Agricultura s-a practicat încă de la întemeierea satelor comunei, pe suprafețe variabile în timp, dar în condiții grele datorită reliefului. În 1750 de pildă se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
cum se construiește), fiind uitată și înlocuită cu mașini cu levitație și cu o rețea de tuburi pneumatice de transport. Încă mai există animale din ziua de astăzi, dar împreună cu alte animale extraterestre, mutante, mixte (uneori chiar corcite cu oameni). Bufnițele sunt principalul animal dăunător de pe lângă casa omului, în locul șobolanului, deși șobolanii nu au dispărut complet. Pământul suferă de pe urma emisiei de gaze de seră, efectele fiind însă atenuate prin plasarea în ocean a unui uriaș cub de gheață, adus de pe cometa
Futurama () [Corola-website/Science/310033_a_311362]
-
necurate: animale acvatice fără solzi și înotătoare. Păsări necurate : vulturul (după soiul lui) , zăganul (după soiul lui), acvila (după soiul ei), gaia (în general neagră, după soiul ei), șoimul (după soiul ei), corbul (după soiul lui)," struțul (după soiul lui), bufnița țipătoare (după soiul ei), pescărușul (după soiul lui) , ibisul (după soiul lui), vulturul egiptean (după soiul lui), barza (după soiul ei), bâtlanul (după soiul lui), pupăza (după soiul ei). Alte zburătoare necurate: liliacul, toate zburătoarele care se târăsc (exceptând lăcusta
Animale necurate () [Corola-website/Science/334713_a_336042]
-
de amfibii) și 1178 de specii nevertebrate. Dintre cele vertebrate, 55 de tipuri sînt rare, iar 43 foarte rare. În păduri se întîlnesc: cerbul comun, cerbul lopătar, cerbul roșu, căprioara, mistrețul, bursucul, pisica sălbatică, jderul, acvila de munte, uliul, turtureaua, bufnița, vipera, nemaivorbind de vulpe sau iepure, etc. Până în prezent suprafața masivului s-a redus în mod semnificativ, fiind înclocuit cu culturi de viță de vie, livezi de măr sau câmpuri de floarea soarelui. Cu referire la Codrii Moldovei la începutul
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
număr de locuitori fiind în județul Bacău aproximativ 6‰ din totalul populației. - viiturile de primăvară; - viscolele iernii; - frecvente alunecări de teren; - degradarea solurilor; - seceta; Caracteristică pădurilor sunt mamiferele precum:căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele. Între păsări se pot remarca: cucul, bufnița, fazanul, ciocănitoarea, prepelița, iar între pești bibanul și mreana. Aparține în mare parte silvostepei,fiind puternic transformată de culturile agricole.Creste in mare parte paiușul si diferete ierburi de protostepa
Podișul Central Moldovenesc () [Corola-website/Science/320853_a_322182]
-
Ciuful de câmp ("Asio flammeus") este o specie de pasăre din genul bufniței (Asio) din familia bufnițelor Strigidae. Bufnițele din genul "Asio" sunt numite bufnițe cu urechi, datorită ciufurilor de pene deasupra ochilor care amintesc de urechile unor mamifere. La "Asio flammeus", aceste „urechi” nu se remarcă de obicei; ei le ridică doar
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
Ciuful de câmp ("Asio flammeus") este o specie de pasăre din genul bufniței (Asio) din familia bufnițelor Strigidae. Bufnițele din genul "Asio" sunt numite bufnițe cu urechi, datorită ciufurilor de pene deasupra ochilor care amintesc de urechile unor mamifere. La "Asio flammeus", aceste „urechi” nu se remarcă de obicei; ei le ridică doar în situații de apărare
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
Ciuful de câmp ("Asio flammeus") este o specie de pasăre din genul bufniței (Asio) din familia bufnițelor Strigidae. Bufnițele din genul "Asio" sunt numite bufnițe cu urechi, datorită ciufurilor de pene deasupra ochilor care amintesc de urechile unor mamifere. La "Asio flammeus", aceste „urechi” nu se remarcă de obicei; ei le ridică doar în situații de apărare. Arealul speciei
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
Ciuful de câmp ("Asio flammeus") este o specie de pasăre din genul bufniței (Asio) din familia bufnițelor Strigidae. Bufnițele din genul "Asio" sunt numite bufnițe cu urechi, datorită ciufurilor de pene deasupra ochilor care amintesc de urechile unor mamifere. La "Asio flammeus", aceste „urechi” nu se remarcă de obicei; ei le ridică doar în situații de apărare. Arealul speciei cuprinde suprafețe deschise, cu verdeață. Cuvântul
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
Asio flammeus", aceste „urechi” nu se remarcă de obicei; ei le ridică doar în situații de apărare. Arealul speciei cuprinde suprafețe deschise, cu verdeață. Cuvântul "flammeus" se traduce din latină ca „arzător”, „de culoarea focului”. Ciuful de câmp este o bufniță de mărimi medii, cu o lungime de 34-43 cm și o greutate de 206-475 g. Are ochi mari, un cap relativ mare, gât scurt și aripi lungi. Ciocul este scurt, negru și în formă de cârlig. Penele sunt de culoare
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
că scrierea poemului a durat zece ani. Poe a recitat un poem ce se crede că a fost o versiune de început a „Corbul”-ui în 1843 în Saratoga, New York. Este posibil ca o variantă timpurie să fi conținut o bufniță. Poe i-a arătat pentru prima dată poemul prietenului și fost angajator, George Rex Graham de la "Graham's Magazine", în Philadelphia. Graham a refuzat creația, care e posibil să nu fi fost în varianta finală, cu toate că i-a dat 15
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), bufniță ("Bubo bubo"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar european ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), erete cenușiu ("Circus pygargus
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul, rândunica, graurul, vrabia, gaița, cioara, codobatura, uliul, bufnița, corbul și cucul. Dintre pești, pe lângă cei cunoscuți în râul Mureș, se întălnesc în apele mici din satele comunei cleanul, mreana, mureșanul, porcușorul și plătica. Insectele întâlnite în această zonă sunt: musca comună, viespele, albina țigănească, gaunele, dragoiașul, țânțarul, furnica
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
desen animat îi permitea să prezinte scene deosebit de violente, fără teamă de cenzură. S-au propus multe nume pentru spectacol înainte să rămână „Monty Python's Flying Circus”. Printre cele mai memorabile sunt „"Owl Stretching Time"” („Timpul de întindere a bufnițelor”), „"The Toad Elevating Moment"” („Momentul de elevare a broaștelor râioase”), „"Vaseline Review"” („Recenzia vaselinei”) și „"Bun, Wackett, Buzzard, Stubble and Boot"”. „"Flying Circus"” („Circul zburător”) a rămas după ce BBC a explicat grupului că deja imprimase acel nume în programele lor
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
crinul de pădure sau floarea de colț. Din punct de vedere al faunei sălbatice, pădurile sunt populate cu exemplare de cerb carpatin, mistreț, vulpe, veveriță, arici, bursuc sau iepure, precum și cu păsări diverse ca de exemplu rândunică, pițigoi, ciocănitoare, porumbel, bufniță sau botgros. Munții Carpați au aici culmi abrupte, străbătute de șuvoaie repezi de ape. Apele care străbat raionul sunt Ceremușul Alb, Ceremușul Negru, Putila, Siretul și Suceava. Printre munți, într-o vale pitorească, curge râul Putila (sau Putilka) - cel mai
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
Striga (Tyto alba) face parte din ordinul Strigiformes (al bufnițelor), familia "Tytonidae", și este considerată ca una dintre cele mai frumoase păsări nocturne de pradă din România. Ea este, de asemenea, și foarte folositoare datorită marelui număr de rozătoare pe care le consumă. Este o pasăre sedentară, destul de rar întâlnită
Strigă () [Corola-website/Science/330986_a_332315]