934 matches
-
el un buștean cu care se apropie de casă de pe celălalt mal al lacului. O pisică neagră îl întâmpină înainte să atingă treptele care coborau în apă. O alungă și se ridică pe pasarela care înconjura casa în spirală. O bufniță cu ochi uriași strigă ascuțit și atunci regele o zări pe fata misterioasă intrând printr-o fereastră deschisă. Era o fată curajoasă. Mai rămânea să vadă ce urma să se întâmple cu ea când aveau să o prindă vrăjitoarele. Parcă
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
fereastră deschisă. Era o fată curajoasă. Mai rămânea să vadă ce urma să se întâmple cu ea când aveau să o prindă vrăjitoarele. Parcă îi părea rău că o fată atât de frumoasă avea să fie preschimbată în broască sau bufniță. Ar fi vrut ca înainte să afle de ce se înverșuna să le caute pe vrăjitoare, sau, mă rog, pe cea mai bătrână dintre ele. - Cine e acolo? Țipătul ascuțit aproape că îl năuci pe Regele Pădurilor. O mătură vâjâi prin
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
respirația condensată pe geamul sub care, pe plăcuța cât o așchie de fildeș vechi, cineva ... cândva ... scrijelise cuvântul ,,..sporgenssis”. Acum, silabele acelea nu mai avea nici o semnificație. Dacia se dovedi a fi curajoasă, în timp ce, Chiva țipă de trei ori, ca bufnița speriată, și dispăru, fusese poate extrasă prin vrajă. Pe locul ei, pe lavița încă încercănată de presiunea cărnurilor osânzoase, o monedă subțire și cu circumferința inelarului, mărturisea, fără cuvinte, că ființa aceea nu fusese chiar o fantasmă. Dacia nu rezistă
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
Brâncuși dând din aripi. Nici acum nu înțeleg cum s-a prăbușit totul cum s-a estompat lumina și s-au amestecat culorile în această bulboană a timpului e prea mult de atunci, mă gândesc, și număr pe degete anii bufnițele din nuc berzele cocoțate în vârful cerului asfințiturile însângerate dac-aș putea să-mi storc sufletul ca pe-o batistă și să-mi culeg lacrimile înapoi tot n-ar fi destul ca să te adun la un loc într-o singură
EURIDICE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369997_a_371326]
-
această ediție critică a Rubaiatelor îl posteză pe profesorul doctor filolog băcăuan Gheorghe Iorga în categoria academică a literaților români. Pasionat de literatura persană ( în tinerețe a beneficiat de o bursă la Teheran) Gheorghe Iorga a lucrat și alte traduceri: Bufnița oarbă de Sădegh Hedăyat (1996); Teama (antologii de proză scurtă iraniană modernă și contemporană); Călătorii cu limba tăiată (o antologie a poeziei mistice persane); Un arian în umbra moscheii; Omar Kayyam Rubaiate; Aida în oglindă (poezii), de Ahmad Samlu. A
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
6, 1960; Anii tineri, 1961; Un vals pentru Maricica, 1963; Orașul cu o mie de blesteme, 1965; Nu trageți în caii de lemn, 1967; Durerile altora, 1969; Drumul spinos al întoarcerii, 1971; Navetiștii, 1974; Patima urșilor albi, 1975; Suplinitorii, 1982; Bufnița albă, 1992; Evanghelia după Satan, 1993 etc.). În legătură cu foarte interesantul volum al lui Nicolae Țic, Doi oameni răi (Deva, Editura Călăuza V. B. - ISBN 978-606-517-064-3 -, 2016, titlul cărții, după ccum se observă cu ușurință, fiind preluat de la povestirea considerată în
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
material fulminant a apărut și în revista SINGUR, pe vremea când se tipărea pe hârtie, semnat de Fabian Anton) ori slugile sistemului - au murit. De la Timișoara lui 1989 au trecut peste 20 de ani (mai mulți decât cei prognozați de bufnița cotrocenistă a PRO-TV-ului, Silviu Brucan, Dumnezeu să-l ierte, că de odihnit - cine știe ... Cui să cer, azi, cele 8 luni de mină subteran, executate la Motru, în 1989? Am fost un tânăr care voia libertate. Peste mine a trecut
DESPRE LEGEA LUSTRAŢIEI, DE LA SILVIU BRUCAN LA ANDREI CORNEA de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354336_a_355665]
-
prezintă chipuri de păpuși rusești, matroșca, broșele au formă de mac, ciupercuțe, buburuze, panseluțe, floricele fantezii (pasiflora). Lopez Sofia (București), artist plastic, sculptor în lână de toate sortimentele, în culori naturale. Expune mărțișoare reprezentând ghiocei, albinuțe, cununi de flori (cordeluțe), bufnițe, spiriduși. Popescu Rodica și Ioan Bianca (București) expun broșe, cercei, coliere croșetate. Enache Mădălina (București), artist plastic, profesor de educație plastică, confecționează mărțișoare din pastă ceramică pictate cu acrilice și vernisate cu ecolac, având ca modele: flori, copaci înfloriți, căsuțe
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
și pictată, coș din nuiele, libelule din foițe de aluminiu. Gheorghescu Oana (București) a absolvit Liceul de Arte Plastice și Facultatea de Ecologie, participă la expoziții de opt ani cu mărțișoare din vinilin, reprezentând: broșe, buburuze, albinuțe, oițe, pinguini, pisicuțe, bufnițe, văcuțe, hipopotami, maci, ghiocei, ciupercuțe, balerine. Câmpeanu Andreea (București), artist plastic, confecționează și expune mărțișoare reprezentând oițe din lână naturală, de diverse culori, predominând mov și alb. Capul de oaie este făcut din lână, fața din coajă de fistic vopsit
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Idei cusute.” Mărțișoarele sunt lucrate din material textil de bumbac, cu aplicații de dantelă, macrame, fire, mărgele. Laura Alecu (București), este artist plastic, specialist grafician pe calculator, face tapiserie, textile, imprimeuri. Expune broșe din fetru brodate manual cu motive florale, bufnițe, ghiocei, inimioare, cu mărgele pe margini, pești din pânză brodată manual, cercei din lemn cu aplicații de mărgele și flori ceramice, coliere din bumbac cu mărgele. Dumitrescu Mihai și Niculina (București), economiști, pensionari din 1981, lucrează zaruri, podoabe și mărțișoare
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
aplicate. Sălăgean Liana (Cluj), artist plastic, designer, confecționează mărțișoare din argint, aur, cupru pe care aplică pietre prețioase și semiprețioase, cu modele abstracte, care se pretează la obiecte vestimentare. De asemenea creează din porțelan produse unicat sub formă de căsuțe, bufnițe, fluturași, pisicuțe, buburuze, copăcei, crenguțe și câmpuri înflorite, toate în culori vii. Tărcatu Veronica (Brașov), studentă la Arhitectură în București, expune mărțișoare din ceramică pictată, pe fond alb, realizate după procedeul ceramicii din pastă turnată, reușind să îmbine tradiționalul cu
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
normalitate tu îți desenezi diminețile pe ferestre aburite eu îmi adun cioburile din prăpăstii tu descifrezi necunoscutele eu privesc la o nălucă în oglindă tu rostogolești senin o bilă cu ghimpi iar eu mă visez zeița morții goală între două bufnițe scap printre degete înțelepciunea și viața doar oceanul acesta care-mi cântă la picioare pare să înțeleagă rostul nerostului meu privește tu nu răpești nopțile și insula ta îți admiră cifrele eu am insultat armăsarul cu opt picioare Odin iubea
BLESTEMUL ZEILOR de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354671_a_356000]
-
oare, peste tot până astăzi? În deșert se reculeg cei asupriți de propriile gânduri, dar ceilalți unde se vor duce? Există uși tainice prin care mai degrabă ajungi la capăt, dar, oare, cine și-l dorește? Întrebările- trei ochi de bufniță. Orgoliul are colții cei mai însângerați din lume, fugi, Prometeu, din calea orgoliului. Din iarbă, lut și sânge ne naștem strigând după ajutor. Cuvintele așteaptă cuminți să le culegem. Le vom găsi vreodată? BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Să ne închipuim
SĂ NE ÎNCHIPUIM CUVINTELE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357345_a_358674]
-
copiat; veranda conacului, din care intri într-un antreu cu miros de istorie; acoperișul în stil brâncovenesc, cu lucarne mari, prin care ziua de afară pătrunde în podul imens, luminând păianjenii veacurilor, lăcașurile cenușii muncite cu greu de viespile veninoase, bufnițele orbecăinde aciuate de-a lungul anilor, care ies noaptea, înghețând împrejurul cu luminile reci ale ochilor imenși; iar din când în când o cucuvea cântă a reîntoarcere din moarte a vreunui apropiat al conacului, locatar al cimitirului din apropiere, care
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
nu mai putem împărtăși lumea, că s-au înmulțit ca puricii verzi. Vorba aceea: mulți, mulți, da’ prosti! Și se violează între ei. Și n-au nici o credință. Aici domnește Zeul Fricii cu dinți de șobolani roșii și aripi de bufniță oarbă. - Ai dreptate! - zice cea cu plete lungi către cea blondă - “Aici treburile de pe pământ nu mai sunt ca cele din cer. Iată! Aici împărtășania începe cu un rât orgiastic și se termină cu un ospăț canibalic. Liturghia nu mai
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
Portiței păsări de jad își culeg aripile cu gesturi obosite de zbor. În chilia mea, disperat, mătur în grabă cuvintele de pe covor. Și apuc să tac!”; „Și eu voi auzi din groapă cântul, cel gângurit de păsări și culoare, țipătul bufniței mâna-mpietrește, rana din sânge, ah, cum mă doare!” Și în Evanghelia Tăcerii, ca, de fapt, în toate volumele poetului, sunt prezente animalele ca simboluri ale principiilor și forțelor cosmice, materiale sau spirituale, având legătură cu nivelurile Universului: pământ, văzduh
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
câteva zile, rămas să rezolve ceva neânțelegeri cauzate de un buhai de baltă. Doctorul pădurii, ciocănitoarea, și-a început consultația gratuită a copacilor, iar singura ei plată era câte un viermișor, ce-l găsea ici colo ascuns sub coaja lor. Bufnița cea înțeleaptă privea cu mulțumire și înțelegere, de pe o cracă groasă de stejar, la sosirea păsărilor călătoare și zarva iscată de acestea. Chirele, ciocârlanii, egretele, nagâții, cormoranii, stârcii, cocorii și bâtlanii stăteau la sfatul de obște, să-și împartă cum
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
de la nord, acul busolei însă mai oscilează, iar poetul e trist și vesel în toate cele patru vânturi. Pare o cruce pe care își răstignește viața și moartea, iubindu-le în felul său, covârșitor fiind travaliul, drumul.” Volumul în proză „Bufnița roșie” cu o Prefață de Virginia Paraschiv este o culegere de articole publicate de autor în ziarele „Opinia” și „Glasul Maramureșului” între anii 1997-2000. În aprecierile făcute la adresa cărții Virginia Paraschiv o consideră „o provocare de toată frumusețea, un bestiar
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
și adânc. Apa nu se putea scurge, căci stâncile, numite Pietrele Buhii, erau împreunate pe atunci, iar în acel iaz sălășluia un balaur... Totul în jur era pădure deasă ca peria. Era liniște și pace. Numai noaptea se auzea cântecul bufnițelor... și sforăitul balaurului... Acesta înghițea toate vi9etățile și pe toți oamenii care se apropiau de iaz. Domnitorul, ce stăpânea pe atunci aceste ținuturi, avea nevoie ca alături de râul Moldova să facă un drum spre Ardeal, iar din pricina balaurului nu se
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
căruia i-a venit de hac un voinic, pe nume Nițucă Hălăuceanu, care, la rândul lui, ar fi întâiul locuitor al acestui câmp lung. Piatra-cheie a Izvorului Alb a rămas, până azi, cu numele de Piatra Buhii. În idiomul local, bufniței i se spune buhă. Atunci, demult,în vârful stâncii și-ar fi avut cuib o astfel de pasăre, căreia nu-i tăcea niciodată gura. Îi scotea din sărite pe toți... ... A fost la noi o vreme când anumite bunuri sau
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
Sciurus vulgaris - veveriță ... – Meles meles - viezure, bursuc ... – Sus scrofa - mistreț ... – Cervus elaphus - cerb carpatin ... – Capreolus capreolus - căprior ... – Specii de păsări ... – A074 Milvus milvus - gaia roșie ... – A087 Buteo buteo - șorecar comun ... – A089 Aquila pomarina - acvilă țipătoare mică ... – A215 Bubo bubo - buha, bufniță ... – A221 Asio otus - ciuf de pădure ... – A659 Tetrao urogallus - cocoș de munte ... – A656 Parus ater - pițigoi de brădet ... – A327 Parus cristatus - pițigoi moțat ... – A330 Parus major - pițigoi mare ... – A376 Emberiza citrinella - presură galbenă 108 ... – A287 Turdus viscivorus - sturz de vâsc
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
deosebit de important în conturarea și evoluția peisajelor geografice. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad, fauna este strâns legată de climă și de vegetație. Fauna se caracterizează prin: pești, reptile și mamifere. Dintre răpitoarele de noapte menționăm: cucuveaua, bufnița, hurezul de pădure, alături de mamifere și păsări trăiesc numeroși fluturi și multe specii de insecte; in silvostepă se întâlnesc animale mari (vulpea, lupul, mistrețul), iepurele și numeroase rozătoare (șobolanul, hârciogul, șoarecele) precum și reptile (șopârle, șerpi). Dintre păsări, se
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
pelin și a rumoare albastră. Gândurile mele, aidoma cărnii ultimului somon de pe planetă, sunt curierii lichefiați ai outside-ului teluric. Imortalizez divinitatea ce face flotări cu încetinitorul ceas. Stop-cadrele mușcă din celulele actorilor. Văd, levitând sarcofagele mesteceniilor muți. Pădurile, deghizate-n bufnițe, conduc mârâielile „șamanilor urbani” spre purgatoriu. Uneori, mi-e sete de revisantele foiletoane ale întunericului. Rostogolesc cu flash-uri fragede, florile de lotus ale secolului. Acestea sunt momițele hadesiene, clătinate evaziv spre a respinge catharsisul, flori de lotus ce ascund
UMANU-I UN ORBIT MIȘTO de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340237_a_341566]
-
publicat, alături de fratele său, Matei Florian, romanul „Băiuțeii”. Următorul său roman, „Zilele regelui” (2008), a fost distins cu Premiul „Manuscriptum” acordat de Muzeul Național al Literaturii Române și a fost desemnat Cartea anului 2008 la Colocviul romanului românesc contemporan. „Toate bufnițele” (2012), cel mai recent roman al său, a primit Premiul pentru cea mai bună carte a anului, secțiunea Beletristică, la Gala Bun de Tipar.
Am primit în dar de la familia mea libertatea. Lucrul ăsta nu are preț pe lume () [Corola-blog/BlogPost/338341_a_339670]
-
precizarea timpului acțiunii: „iulie 1909“, a locului acțiunii: „casa Giurgiuveanu din strada Sfinții Apostoli din București“, și în primul rând, a portretului bătrânului Giurgiuveanu, „a cărui vârstă rămâne incertă, zâmbind cu cei doi dinți, clipind rar și moale, întocmai ca bufnițele supărate“, o apariție stranie, care la întrebarea nepotului: „Aici șade d-l Constantin Giurgiuveanu?“, răspunde: „nu-nu-nu știu... nu stă nimeni aici, nu cunosc“. La un joc de table și apoi la un joc de cărți, autorul face portretul și celorlalte
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]