889 matches
-
care nu avea un nume, după cum nici partea Moldovei anexată de Austria la 1774 și botezată Bucovina nu avusese vreun nume. Curînd administrația țaristă a extins asupra Întregului teritoriu anexat de la Moldova numele Basarabia, care la Dimitrie Cantemir cuprindea numai Bugeacul, Akermanul, Chilia și Ismailul. În schimb locuitorilor li se păstra numele moldoveni, iar limba lor - limba moldovenească, termeni care vor fi folosiți și de populația băștinașă, ca semn al apartenenței la neamul moldovenesc, de care fuseseră rupți. Suprapunerea cu Țara
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ambiguităților unor pasaje narative, nu exclude o prezență a sarmaților în unele puncte de pe linia Nistrului încă din secolele III - II î.Hr., dar este de presupus că ecourile acesteia sunt încă slabe pentru această etapă, resimțindu-se, probabil, numai în Bugeac, zona mai nordică a silvostepei pruto-nistrene fiind ocupată atunci de purtătorii culturii Poienești-Lukașevka, identificați în general cu bastarnii. O accentuare a prezenței sarmate în Basarabia nu se atestă decât la nivelul secolelor I î.Hr.-I d.Hr., când acest spațiu
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
doctorat, Univ. Mihăileană Iași, Fac. de Științe 51. Simionescu I., 1903 - Contribuții la geologia Moldovei dintre Siret și Prut, Acad. Rom. Publ. Fond. „V. Adamachi”, Iași 52. Strugariu A., Zamfirescu Ș.R., Nicoară A., Gherghel I., Sas I., Pușcașu C.M., Bugeac T., 2008 Preliminary data regarding the distribution and status of the herpetofauna in Iași County (Romania), North-Western Journal of Zoology, Vol. 4, Suppl. 1: S1-S23 53. Teșu C., 1964 Contribuții la studiul vegetației din lunca Jijiei, Lucr. șt. Inst. Agron.
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Marta Timofeev - Suceava (ruși și ucraineni), I. Seleanu (evrei), C. Doca - Galați (greci), M. Isar - Constanța (turci și tătari), V. Popa (lipoveni). Au mai vorbit despre situația românilordin afara țării: I. Grămadă (Bucovina), I. Soroceanu (Hotin), F. Nenov, N. Păruș (Bugeac), C. Guja (Basarabia), T. Tabușnic și N. Pogolșa (Transnistria), N. Serdaru (Transnistria Ucraineană), Ștefania Isac (transcarpatia), Zamfira Mihail (Siberia), V. Macarie (Letonia), O. Căpățână (Ungaria), Al. Andronic (Slovacia), T. Cantemir și Doina Azoicăi (istroromâni), V. Diaconu (Albania), C. S. Timoc
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Aspecte din viața Culturală a Bucovinei, Înv. Claudia Hotineanu: Pentru dreptul la învățătură a românilor din nordul Bucovinei (Cernăuți), D. J. Soroceanu (Suceava). Românitatea Ținutului Hotin, F. Nenov: Liceul „Central” din orașul Bolgrad promotor al culturii și armoniei interetnice în Bugeac; Prof. C. Guja (Iași): Stabilitatea elementului etnic românesc într-o zonă nistriană a Basarabiei; Prof. N. Pogolșa (Chișinău - Tiraspol): Învățământul în limba română în Transnistria, E. Serdaru (Suceava): Transnistria de Nord; Prof. Ștefania Isac (Muncacs - Ujgorod): Românii din Transcarpatia; Dr.
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Nechifor și prof. Ion Raducea au reprezentat societatea noastră la simpozionul organizat la Timișoara de Societatea Culturală "Astra Română pentru Banat și Porțile de Fier" . Au susținut comunicări - prof. Ion Nechifor "Românii din Istria" și prof. Ion Raducea "Românii din Bugeac" . Excursie la Sarmisegetuza . 11 octombrie - Dr. Vlad Bejan , Cecilia Oescu și Agnezia Lazar au fost prezenți la ședința inaugurală a jubileului de 75 de ani a bibliotecii județene "Gh. Asachi" din Iași, Director distinsul om de cultură N. Busuioc. 13
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
vreun nume<footnote Suprapunerea cu Țara de Sus e o confuzie, iar teritoriul Arboroasei este mai mult legendar decît istorico-geografic. footnote> . Curînd administrația țaristă a extins asupra întregului teritoriu anexat de la Moldova numele Basarabia, care la Dimitrie Cantemir cuprindea numai Bugeacul, Akermanul, Chilia și Ismailul <footnote Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, ET, București, 1967, p. 90: „Țara, împărțită în patru părți și anume: Bugeac, Akerman, Chilia și Ismail, este locuită o parte de tătari și altă parte de turci”. footnote> . In schimb
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
administrația țaristă a extins asupra întregului teritoriu anexat de la Moldova numele Basarabia, care la Dimitrie Cantemir cuprindea numai Bugeacul, Akermanul, Chilia și Ismailul <footnote Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, ET, București, 1967, p. 90: „Țara, împărțită în patru părți și anume: Bugeac, Akerman, Chilia și Ismail, este locuită o parte de tătari și altă parte de turci”. footnote> . In schimb locuitorilor li se păstra numele moldoveni, iar limba lor - limba moldovenească, termeni care vor fi folosiți și de populația băștinașă, ca semn
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
CFR Copertă și ilustrații: Cătălin MOISA (c) IOAN RĂDUCEA (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA IOAN RĂDUCEA CFR Ediția a IIa, revăzută și adăugită EDITURA JUNIMEA IAȘI 2008 DE ACELAȘI AUTOR: Călătorii via Roman Adjud, Iași, Editura Junimea, 2004; Românii din Bugeac. Monografie, în Cartea "Revistei române", vol. II, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2005; Cătălin Anuța. Monografie, Iași, Editura Vasiliana '98, 2006; Fantasticul în proza românească actuală, Iași, Editura Pan Europe, 2006. Cine vorbește în altă limbă, se zidește pe sine însuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
adaptării la sens, puseul călătorie experiență a destrămării, stații, voiaj, inevitabil ritualul în empiric, intelectualul este fariseul, biserica Budăi, Podu Iloaiei doar paznicul de noapte, cînd înțelegi psihologia feminină înțelegi psihologia, numai psihologia. XIV. SĂ SE PREFACĂ-N PÎINE PE BUGEAC! Iași Pașcani Suceava Vatra Dornei Salva Sighetu Marmației Satu Mare Tășnad Jibou Deda Tîrgu Mureș Războieni Vințu de Jos Deva Petroșani Craiova Mihăești Roșiori București Nord Buzău Făurei Barboși Tecuci Iași Duminică, 14 august 2005, ora 12,50, în personalul Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rămîne cu putință numai iluzia așezărilor în adevăr, aici cu priveliște de țară de-nceput Andrei Ciurunga, Ajută-i, Doamne, îndîrjirii sfinte /să se prefacă-n plopii din Cahul! Ajută-i, Doamne, bunătății mele /să se prefacă-n pîine pe Bugeac! Ajută-i, Doamne, bucuriei mele /să se prefacă-n țară de-nceput! Cipău braț gravitațional cu turnurile termocentralei Iernut, oraș din turle la biserici fluturele lor alb, precoce tîrît printre oameni la cerșit, se plătește greu în mine, spun lecția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
XII. PĂMÎNTUL NEGRU FACE PÎINEA BUNĂ (Iași Bacău Adjud Onești Saline Iași) 79 XIII. BALAURUL DE PRIMĂVARĂ (Iași Bacău Adjud Ciceu Tîrgu Mureș Războieni Cluj-Napoca Dej Ilva Mică Vatra Dornei Suceava Iași) 84 XIV. SĂ SE PREFACĂ-N PÎINE PE BUGEAC! (Iași Pașcani Suceava Vatra Dornei Salva Sighetu Marmației Satu Mare Tășnad Jibou Deda Tîrgu Mureș Războieni Vințu de Jos Deva Petroșani Craiova Mihăești Roșiori București Nord Buzău Făurei Barboși Tecuci Iași) 101 XV. EMBRIOLOGIE (Iași Suceava Putna Suceava Iași) 126 XVI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
doi ani, Voievodul să se prezinte personal la Istambul, pentru reconfirmare. 3). Garda Domnului formată din ieniceri, rămânea la cetatea de Scaun a Țării, pentru apărarea Voievodului. 4). Răpirea părții de sud a Moldovei, acea parte care purta numele de Bugeac, cu Cetatea Tighinei care avea să fie numită Bender și transformarea ei în raia. 5). Instituirea firmanului de investitură pentru voievozii Moldovei. Prin aceste măsuri, Sultanul asigura controlul Înaltei Porți Otomane asupra Voievozilor Moldovei. Întoarcerea Voievodului Petru Rareș în Domnia
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
pe cheltuiala Porții Otomane. Sultanul scutise Moldova de plata haraciului pentru zece ani, haraciul rămânând cel din timpul primei Domnii a Voievodului, făgăduise întoarcerea Tezaurului Țării, care fusese luat de Soliman în anul 1538, atunci când năvălise în Moldova și retrocedarea Bugeacului cu Cetatea Tighinei, din care turcii aveau să se retragă întorcând-o Țării Moldovei. Ca dar de investitură, Petru Rareș a primit de la Soliman Magnificul un cal alb de cea mai pură rasă arabă și o sumă de bani. Îi
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
a dat Țării o perioadă de pace și liniște în care Voievodul a înfrumusețat Țara cu biserici și mănăstiri, precum făcuse și părintele său, Ștefan Voievod cel Mare și Sfânt și dacă Sultanul nu a mai înapoiat Moldovei Tezaurul și Bugeacul, nici Petru Rareș nu s-a mai prezentat vreodată la Istambul. Garda de cinci sute de ieniceri pe care Sultanul i-o dăduse a fost refuzată de Voievod încă de la plecarea sa de la Istambul, zicându-i Sultanului că nu cădea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
juridic al Principatelor Române sau chiar separat. Includerea în tratatul de pace de la Kuciuk Kainargi a articolului al XVI-lea, un articol special introdus de partea rusă, prin care se preciza că „Imperiul Rusiei restituie Sublimei Porți întreaga „Basarabie”, adică Bugeacul, (pentru că numai această porțiunea de pământ se numea Basarabia și nu tot teritoriul cuprins între Prut și Nistru), precum și cele două Principate Române, Moldova și Țara Românească”. Acest articol introducea pentru prima dată în istoria actelor internaționale semnate de Rusia
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Această intenție a Rusiei a fost sesizată încă din anul 1770, de către Voievodul Țării Moldovei, care a încercat din răsputeri s-o contracareze, solicitând Țarinei Ecaterina a II-a, prin memoriul din 16 aprilie 1770, ca în cazul în care Bugeacul, acel teritoriu românesc va fi eliberat, să fie restituit Țării Moldovei așa cum era de drept. Primul pas către statornicirea ideii că la Dunărea de Jos existau trei provincii distincte, din care una se numea „Basarabia”, (în realitate numai Bugeacul, adică
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
care Bugeacul, acel teritoriu românesc va fi eliberat, să fie restituit Țării Moldovei așa cum era de drept. Primul pas către statornicirea ideii că la Dunărea de Jos existau trei provincii distincte, din care una se numea „Basarabia”, (în realitate numai Bugeacul, adică o parte din Basarabia de astăzi), aflate sub suzeranitate otomană, fusese făcut. Acest demers avea următoarea motivație: în cazul în care Rusia nu-și putea adjudeca tot teritoriul Principatelor Române sau măcar al unuia dintre ele, pentru a-și
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
tot teritoriul Principatelor Române sau măcar al unuia dintre ele, pentru a-și asigura controlul asupra Gurilor Dunării, atunci să obțină măcar acea porțiune de pământ din trupul Țării Moldovei, de la nord de Dunăre, în partea stângă a Prutului, numit Bugeac, aflat în stăpânirea Sublimei Porți Otomane încă din vremea Domniei Măritului Petru Rareș Voievod. Anexarea Crimeii la Rusia Țaristă nu putea satisface decât parțial aspirațiile acesteia în Europa Orientală, de aceea ea trebuia completată cât mai curând posibil cu anexarea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Otomană, în anul 1787. Planul de campanie prezentat de feldmareșalul Piotr Aleksandrovici Rumianțev a fost aprobat de Țarina Ecaterina a II-a în iunie 1788, plan în care se afla, printre altele, „pătrunderea imediată în provinciile otomane din Basarabia (adică Bugeacul), pentru a le ocupa și a putea obliga Poarta Otomană să accepte pacea în orice condiții”. Iată pentru ce anexarea Bugeacului a figurat și printre condițiile prealabile formulate de ruși pentru încheierea păcii cu turcii. Izbucnirea Revoluției franceze, redeschiderea crizei
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
-a în iunie 1788, plan în care se afla, printre altele, „pătrunderea imediată în provinciile otomane din Basarabia (adică Bugeacul), pentru a le ocupa și a putea obliga Poarta Otomană să accepte pacea în orice condiții”. Iată pentru ce anexarea Bugeacului a figurat și printre condițiile prealabile formulate de ruși pentru încheierea păcii cu turcii. Izbucnirea Revoluției franceze, redeschiderea crizei poloneze și acutizarea acesteia, care a culminat cu proclamarea la Varșovia a Constituției din 3 mai 1791, au împiedicat Rusia în
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Rusia în realizarea planului privind Gurile Dunării. Eșecul nu a fost total, deoarece obținând fluviul Nistru ca frontieră cu Împărăția Otomană, Rusia mai făcea un pas decisiv către Gurile Dunării și anexarea totală a Basarabiei. Mai înainte de toate, ideea că Bugeacul pe care rușii îl numeau Basarabia, era o provincie separată de Țara Moldovei și nu făcea parte integrantă din aceasta, trebuia reconfirmată. Prin aceasta Rusia își luase dreptul de a menționa expres în articolul IV al tratatului ruso-turc, încheiat la
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
înainte de începerea războiului și a ocupării lor de către trupele rusești, ci și „Basarabia” cu cetățile Tighina (Bender), Cetatea Albă (Akkerman), Chilia, Izmail, precum și toate celelalte așezări existente în acea „provincie”. Teritoriul menționat în acest articol nu era altul decât întregul Bugeac, numit de ruși „Basarabia”. Complicarea situației internaționale a Rusiei, ca urmare a implicării sale în desființarea statului polonez, concretizată prin participarea Rusiei la cele două împărțiri ale acestui stat, din 1792 și cea din 1795, precum și asaltul Franței Republicane asupra
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
secrete în acordul cu Imperiul Habsburgic, încheiat la Sankt Petersburg, la 3 ianuarie 1795, care consacra cea de-a treia împărțire a Poloniei. Potrivit acestei clauze, împăratul austriac se angaja să sprijine desprinderea Principatelor Române și a „Basarabiei”, adică a Bugeacului care se afla sub stăpânire otomană, de Imperiul Otoman și unirea acestora întrun singur stat „independent”, ceea ce însemna, o reactualizare a vechiului „plan dacic”, elaborat de Ecaterina a II-a. Pentru a le „feri” de pericolul contaminării lor cu ideile
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
prăbușirii Imperiului Otoman, Rusia nu trebuia să permită nici unei puteri europene să pericliteze planurile sale asupra Mării Negre și asupra Gurilor Dunării. Printre măsurile imediate ce trebuia luate în acest scop, se afla și ocuparea militară a Principatelor Române, precum și ocuparea Bugeacului. La rândul său, Împărăția Otomană căuta să scoată Principatele Române de sub influența rusă, schimbându-i pe Constantin Ipsilanti, Domnul Țării Românești, un rusofil notoriu și pe Alexandru Moruzi, Domnul Țării Moldovei, pe care i-a înlocuit cu Scarlat Callimachi, în
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]