893 matches
-
la data de 15 februarie 1954, a fost anexată regiunii Odesa. Între 1941 și 1944 teritoriul reintră în componența României, dar în 1944 este reocupat de trupele sovietice. Tratatul de pace din 1947 confirmă stăpînirea sovietică asupra Basarabiei, inclusiv a Bugeacului. În 1991, ca urmare a destrămării Uniunii Sovietice, Bugeacul devine parte a Ucrainei. După 1940 - când U.R.S.S. a reorganizat teritoriile ocupate, încălcând însăși Constituția sovietică, Bugeacul s-a suprapus administrativ regiunii („oblast”)Akkerman (redenumită ulterior Ismail), aflată în cadrul RSS
Bugeac () [Corola-website/Science/298551_a_299880]
-
regiunii Odesa. Între 1941 și 1944 teritoriul reintră în componența României, dar în 1944 este reocupat de trupele sovietice. Tratatul de pace din 1947 confirmă stăpînirea sovietică asupra Basarabiei, inclusiv a Bugeacului. În 1991, ca urmare a destrămării Uniunii Sovietice, Bugeacul devine parte a Ucrainei. După 1940 - când U.R.S.S. a reorganizat teritoriile ocupate, încălcând însăși Constituția sovietică, Bugeacul s-a suprapus administrativ regiunii („oblast”)Akkerman (redenumită ulterior Ismail), aflată în cadrul RSS Ucrainene. Din 1954 aceasta a fost inclusă în regiunea
Bugeac () [Corola-website/Science/298551_a_299880]
-
sovietice. Tratatul de pace din 1947 confirmă stăpînirea sovietică asupra Basarabiei, inclusiv a Bugeacului. În 1991, ca urmare a destrămării Uniunii Sovietice, Bugeacul devine parte a Ucrainei. După 1940 - când U.R.S.S. a reorganizat teritoriile ocupate, încălcând însăși Constituția sovietică, Bugeacul s-a suprapus administrativ regiunii („oblast”)Akkerman (redenumită ulterior Ismail), aflată în cadrul RSS Ucrainene. Din 1954 aceasta a fost inclusă în regiunea Odesa, în care se află și astăzi. Administrativ, pe teritoriul Bugeacului funcționează azi 9 raioane vestice ale reg.
Bugeac () [Corola-website/Science/298551_a_299880]
-
reorganizat teritoriile ocupate, încălcând însăși Constituția sovietică, Bugeacul s-a suprapus administrativ regiunii („oblast”)Akkerman (redenumită ulterior Ismail), aflată în cadrul RSS Ucrainene. Din 1954 aceasta a fost inclusă în regiunea Odesa, în care se află și astăzi. Administrativ, pe teritoriul Bugeacului funcționează azi 9 raioane vestice ale reg. Odesa: Conform recensământului ucrainean din 2001, populație totală a Bugeacului este de 617.200 de persoane. În această regiune istorică, alături de o majoritate relativă ucraineană de 246.900 persoane (40%), locuiesc 129.000
Bugeac () [Corola-website/Science/298551_a_299880]
-
Ismail), aflată în cadrul RSS Ucrainene. Din 1954 aceasta a fost inclusă în regiunea Odesa, în care se află și astăzi. Administrativ, pe teritoriul Bugeacului funcționează azi 9 raioane vestice ale reg. Odesa: Conform recensământului ucrainean din 2001, populație totală a Bugeacului este de 617.200 de persoane. În această regiune istorică, alături de o majoritate relativă ucraineană de 246.900 persoane (40%), locuiesc 129.000 de bulgari (21%), 124.500 ruși (20%) și 78.300 de români/moldoveni (13%). Bulgarii sunt cel
Bugeac () [Corola-website/Science/298551_a_299880]
-
și 26% bulgară. Este de notat faptul că în raionul Ismail, populația românofonă a crescut cu 1% din 1989, în timp ce procentajul ucrainenilor și bulgarilor se află în scădere. În restul raionanelor, ucrainenii sunt majoritari. Importante comunități de români/moldoveni în Bugeac, recunoscute ca atare de autoritățile ucrainene, se mai află în raioanele Sărata (19%, în creștere), Tarutino (17%, în scădere), Chilia Nouă (16%, în creștere), Tatarbunar (9%, în scădere), Cetatea Albă (6%, în scădere), Arciz (6%, în scădere), precum și în orașele
Bugeac () [Corola-website/Science/298551_a_299880]
-
Tarutino (17%, în scădere), Chilia Nouă (16%, în creștere), Tatarbunar (9%, în scădere), Cetatea Albă (6%, în scădere), Arciz (6%, în scădere), precum și în orașele Ismail (4%, în creștere), Bolgrad (2%, în creștere) și Cetatea Albă (2%, în scădere). În Bugeac se află în prezent cca 25 localități cu populație majoritar românească, răspândite în 8 din cele 9 raioane (excepție face doar raionul Bolgrad). Populația românească (moldovenească) la recensământul ucrainean din 2001 după raion și oraș regional: Conform recensământului din 1930
Bugeac () [Corola-website/Science/298551_a_299880]
-
majoritar românească, răspândite în 8 din cele 9 raioane (excepție face doar raionul Bolgrad). Populația românească (moldovenească) la recensământul ucrainean din 2001 după raion și oraș regional: Conform recensământului din 1930, compoziția etnică a zonelor din jurul gurilor Dunării (incluzând desigur Bugeacul) era aceasta:
Bugeac () [Corola-website/Science/298551_a_299880]
-
Noua locație a Armatei a fost zona de frontieră a Nistrului. Armata a primit dreptul să-și completeze efectivele cu refugiați din Balcani. În timpul războiului ruso-turc din 1806-1812), cazacii de pe Bug au participat la luptele din Moldova, Țara Românească și Bugeac. Ca urmare a Păcii de la București, semnată la încheierea războiului, frontiera Imperiului Rus s-a mutat pe Prut și Dunăre. Odată cu stabilirea noii granițe s-au extins și zonele pe care trebuiau să le apere cazacii de pe Bug. Cazacii de pe
Cazaci de pe Bug () [Corola-website/Science/318595_a_319924]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al
Cubei, Bolgrad () [Corola-website/Science/318303_a_319632]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida
Divizia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318505_a_319834]
-
malul drept al râului Vrbas. Primește nume de pinuri în cartierul. Boric este situat pe malul stâng râului Vrbas. Boric este în Câmpie Banjalukei, partul Câmpiei Panonica. Se învecinează cu Centru la vest, Ada la est, la norf Lazarevo, ori Bugeac și la sud cu Starcevița. Râul Vrbas este graniță naturală cu cartierele Starcevița și Ada. Boric este legat cu Ada, cu podul de Incel (Ințel) și cu Starcevița cu poduri: Rebrovațului și studenților. Boric este s-a inceput cu construiește
Borik () [Corola-website/Science/332114_a_333443]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Dacă la început țarul
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
era parțial delimitată de Valul lui Traian, care pleca de la Leova pe Prut până la confluența Botnei cu Nistrul, la sud de Tighina. Această parte de sud a provinciei era caracterizată doar printr-o vegetație de stepă, regiunea respectivă fiind numită Bugeac. Din 1812 până în 1917 au existat 12 ținuturi, care au fost apoi unite în 6, apoi reîmpărțite în 9 ținuturi. Două dintre acestea din urmă, ținutul Cahul și ținutul Ismail au fost înapoiate Principatului Moldovei în 1856. Acolo au fost
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al
Berestea, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316032_a_317361]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al
Vășcăuți, Secureni () [Corola-website/Science/315973_a_317302]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al
Seliștea, Secureni () [Corola-website/Science/315980_a_317309]
-
de locuitori, 5 cetăți, 17 orașe și 695 de sate, (conform cu recensământul ordonat de autoritățile țariste în 1817). Au trecut în componența Imperiului Rus ținuturile: Hotin, Soroca, Orhei, Lăpușna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Fălciu, partea răsăriteană a ținutului Iașilor și Bugeacul. Autoritățile țariste au denumit în 1813 noua regiune ocupată "Bessarabia". O dată cu încheierea războiului ruso-turc din 1877-1878, victorios pentru armata rusă, după ce a fost salvată de la înfrângere de intervenția armatelor române conduse de Principele Carol (devenit ulterior Regele Carol I al
Rusofobie () [Corola-website/Science/328349_a_329678]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). În urma Tratatului de la Paris
Cosa-Mare, Bolgrad () [Corola-website/Science/318304_a_319633]
-
El se află la o distanță de 16 km est de centrul raional Ismail. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Doluchioi (în ), în acel an el fiind redenumit Bahate. Localitatea Doluchioi se află pe teritoriul regiunii istorice Bugeac (Basarabia de sud) a Principatului Moldovei. Satul este atestat pentru prima dată la sfârșitul secolului al XVIII-lea, fiind locuit de moldoveni și ucraineni . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și
Doluchioi, Ismail () [Corola-website/Science/318375_a_319704]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al
Doluchioi, Ismail () [Corola-website/Science/318375_a_319704]
-
alcătuit deja din 154 gospodării țărănești, altele 6 aparțineau clerului bisericii Sfântul Mihail. La 29 aprilie 1835 moșia trece în prorietatea lui Carp Osmolovcki, iar 20 din cele 187 familii țărănești, nemulțumite de exploatarea noului moșier, iau calea bejeniei spre Bugeac. Preotul Constantin Prepeliță încearcă să-i dojenească, dau nu i s-a dat ascultare. Sătenii Ion Nereuță, Tudor Bîrsan și Toader Stratan creșteau în familiile lor cîte 6-7 copii. Printre cele 13 sate mari din județele Soroca și Bălți, care
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida
Lichtental, Sărata () [Corola-website/Science/318592_a_319921]
-
aproape de adevăr este data de 5 iulie 1765. Denumirea satului are la bază mai multe legende, la fel ca și cronologia. Conform uneia, denumirea ar proveni de la conducătorul unui trib al tătarilor nogai care și-au menținut prezența în stepa Bugeacului pe parcursul multor decenii, jefuind o parte din pământurile Moldovei. Ocuparea de către tătarii nogai a unei părți din ținutul Tigheci a întâlnit o puternică rezistență din partea populației, dar numele "Borogani" s-ar fi lipit de acest loc. Din spusele bătrânilor, primii
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]