976 matches
-
concentrată asupra serbării sfântului Vasile ajunul anului-nou. Ș-acuma la sate, e acelaș spectacol; orașele au început a se diferenția. Îndată ce asfințește soarele, prind a umbla cu uratul copiii. După ce se face noapte, pornesc flăcăii, cu mare spectacol de clopot, buhai, dobe, fluier și căpitenia urătorilor rostește orația consacrată recoltei grâului. Odată cu urătorii umblă "nunta", ursul, capra, căluțul, Vicleimul, stelele cu luceafăr, și din nou melancolicele tânguiri ale colindelor Țiganilor. În toată Moldova, Basarabia, Bucovina și nordul Ardealului aceste datine sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de la Râșca a venit Bădia Grigorița fratele soacrei mele cu soția sa Țața și cumnatul meu Toader V.Porcariu. Iar de la Văratic a venit, Țața Melania cea frumoasă, singură, că bărbatul ei Bădia Ionescu n-a putut veni că era buhaiul maicilor de la Mănăstirea Varatic. Bădia Grigoriță a venit și cu domnișoara Popescu o cumnata a sa. Ne-am cununat religios în biserica din Boboiești de către nașii noștri scumpi și dragi Maria și Neculai Stoleriu atunci învățători în Comuna Baea, județul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
furtunoase și mai ales valsuri celebre de Johan Straus, nu fâțâituri ca acum, de parcă-s bolnavi de ducăsă pe pustii. De la Boboești a venit soacră mea preuteasa Aglaia. De la Văratic Țața Melania singură, el Ionescu n-a venit că era buhaiul Mănăstirii Văratic. De la Boboești a venit Costică Tacu cu Maria, Vespasian, Cuța. De la Târgu Neamț, Țața Eugenia cu bădia Petru Anton, foarte bun gospodar, dar foarte răutăcios față de țața Eugenia. Lui Dtru Savinescu învățător, coleg de clasă cu mine și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
tipicitate necesita intrunirea mai multor exigențe: autoritate, invulnerabilitate, forță, noblețe, spiritualitate înaltă, puritate și tenacitate. Care putea fi semnificantul potrivit? Dar sursa care l-a inspirat? Din păcate, răspunsurile categorice nu se pot formula aici... Bovideu, deci bour, zimbru, taur, buhai, bou, cine știe? Cervideu cerb, căprioară ori țap? Ori poate făpturi fabuloase ca inorogul, țapricornul sau capricornul, în care se pot îngemăna atâtea calități? Zestrea de semnificație e fiecăruia este impresionantă. Bourul(Bos taurus primigenius L), zimbrul (Bison bonasus L.
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
căprioară ori țap? Ori poate făpturi fabuloase ca inorogul, țapricornul sau capricornul, în care se pot îngemăna atâtea calități? Zestrea de semnificație e fiecăruia este impresionantă. Bourul(Bos taurus primigenius L), zimbrul (Bison bonasus L.), niște bovidee sălbatice și taurul, buhaiul și boul nu pot fi confundate în plan zoologic, însă în plan mitologic pot implica travestiuri mitologice si contaminări. Taurolatria a dominat sudestul Europei încă din preistorie. Considerând bourul un animal sacru, dacii au atribuit imaginii acestuia valoare sacră, totemică
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
mi-am cumpărat primul meu ceas de mână, Pobeda. Doamne ajută. Badea Gheorghe Iarna În principal, iarna era formată din frig, zăpadă, zile scurte, colinde, brazi împodobiți, sarmale cu mămăligă, cu țuică și cu vin, sănii cu zurgălăi, plugușor cu buhai, luminițe pe la toate ferestrele și pe toate străzile, sate-târguri de Crăciun apărute peste noapte în toate orășelele, cu multe prăvălioare împodobite și luminate festiv, unde miroase a vin fiert, cârnați și cozonaci. În anii copilăriei mele, iarna, în ajun de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a muncii Școala Normală „Al. Vlahuță” de la Șendriceni este situată la aproximativ 4 kilometri de orașul Dorohoi, în partea de nord-vest a acestuia, pe un platou, un fel de terasă tăiată, parcă, în dealul care străjuiește valea aluvionară a pârâului Buhai. Împreună cu celălalt deal, dinspre soare-răsare, de peste râul Buhai, adăpostesc așezământul împotriva vânturilor și furtunilor, și alcătuiesc un cadru natural de o rară frumusețe. Impunătoarea clădire a școlii, construită pe fosta moșie a Obștii agricole „Cănănău” din Șendriceni, cumpărată de Ministerul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
este situată la aproximativ 4 kilometri de orașul Dorohoi, în partea de nord-vest a acestuia, pe un platou, un fel de terasă tăiată, parcă, în dealul care străjuiește valea aluvionară a pârâului Buhai. Împreună cu celălalt deal, dinspre soare-răsare, de peste râul Buhai, adăpostesc așezământul împotriva vânturilor și furtunilor, și alcătuiesc un cadru natural de o rară frumusețe. Impunătoarea clădire a școlii, construită pe fosta moșie a Obștii agricole „Cănănău” din Șendriceni, cumpărată de Ministerul Învă țământului și destinată acestei școli, avea sălile
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și ordonare a gândurilor, de făurire a proiectelor, de libertate deplină a fanteziei, stimulată de corul alterat de falseturi al broaștelor și de cântecele melodioase ale păsărelelor adăpostite în sălciile plângătoare. *** Terenul nostru de sport era situat pe șesul pârâului Buhai, având pe el iarbă cât păr în barba spânului, în schimb, existau spini, bălării și denivelări din belșug. Acolo ne dezbârnam unghiile de la picioare alergând după o minge roasă și mereu dezumflată. La meciurile oficiale, cu arbitru dotat cu fluier
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fi naiv suprarealiste, iar în final doar 10% sunt tablouri urbane. Dacă vom intra în detaliu la diversele teme legate de arta naivă rurală, o mare parte dintre tablouri reprezintă obiceiuri de iarnă, cum ar fi: Capra, La colindat, Cu buhaiul, Cu steaua, etc. „Colindători cu Steaua”, autor: Vasile Popovici Tematica din tabloul de mai sus al lui Vasile Popovici, reprezintă obiceiul cunoscut de toată lumea, la colindat cu steaua. Este o temă foarte des abordată și cred eu că nu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
În activitatea de propagandă legionară în Dorohoi s-au remarcat profesorul Al.Isăceanu, învățătorul Petre Isăceanu din comuna Ezer, fratele acestuia. Aceștia aveau și uniforme de legionari și, sub influența lor s-a format un cuib de legionari în satul Buhai, condus de Dumitrache Alexa. În întrunirile pe care le făceau, aceștia lansau zvonul că organizația legionară intenționează să facă o adunare în Dorohoi cu manifestări de stradă și dezordini împotriva evreilor din localitate. În rapoartele agenților de poliție se consemnează
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Ce-i cu tine, Săndel, ce-ai pățit? îl întreabă mamă-sa pe Săndel, care mâna vitele de la poarta ogrăzii spre șura ce rămăsese deschisă încă de dimineață, când scosese vitele să le ducă la păscut; Ia, afurisitul ista de buhai , a trebuit să fug din pricina lui prin grâul lui Bastachi. S-a luat după o goniță care umbla după buhai și ca să-i ies înainte ca să-l mân spre imaș, am luat-o prin grâu și n-am văzut o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
spre șura ce rămăsese deschisă încă de dimineață, când scosese vitele să le ducă la păscut; Ia, afurisitul ista de buhai , a trebuit să fug din pricina lui prin grâul lui Bastachi. S-a luat după o goniță care umbla după buhai și ca să-i ies înainte ca să-l mân spre imaș, am luat-o prin grâu și n-am văzut o groapă mică; am căzut și mi-am scrântit chiciorul...Deghe am putut să adun vitele, noroc că m-a agiutat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la încălzit într-un vas mare, îi spală rănile și le unge cu niște alifie peste care pune frunze de ciumăfaie și-l bandajează cum poate mai bine . Maricica vine și ea în casă, mamă-sa îi povestește întâmplarea cu buhaiul dar fata se uită mirată, cum poate să capete așa răni de la o căzătură într-o groapă, chiar dacă fugea după buhai. Văzând-o pe maică-sa atât de supărată, nu spune nimic, însă parcă nu credea în povestea spusă de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și-l bandajează cum poate mai bine . Maricica vine și ea în casă, mamă-sa îi povestește întâmplarea cu buhaiul dar fata se uită mirată, cum poate să capete așa răni de la o căzătură într-o groapă, chiar dacă fugea după buhai. Văzând-o pe maică-sa atât de supărată, nu spune nimic, însă parcă nu credea în povestea spusă de Săndel. Veni și mătușa Profira a lui Ghiță Nașcu să-l vadă pe cel care îi spusese când era mai mic
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a putut el spune. Stătea pe pat cu piciorul drept agățat de o grindă, ca să stea în sus, și asculta ce povestea maică-sa celor care veneau să-l vadă. Costache și Maria au hotărât, după o săptămână, să vândă buhaiul care îi făcuse pocinogul lui Săndel și în prima zi de joi Maria, însoțită de Dumitru au plecat cu buhaiul la târg la Ivănești, să-l vândă. Odată cu ei a mers și Cuțurică, un câine frumos și devotat care se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ce povestea maică-sa celor care veneau să-l vadă. Costache și Maria au hotărât, după o săptămână, să vândă buhaiul care îi făcuse pocinogul lui Săndel și în prima zi de joi Maria, însoțită de Dumitru au plecat cu buhaiul la târg la Ivănești, să-l vândă. Odată cu ei a mers și Cuțurică, un câine frumos și devotat care se înțelegea bine cu animalele din curte dar în mod deosebit cu Joian, buhaiul. La târg ca la târg. Un bărbat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Maria, însoțită de Dumitru au plecat cu buhaiul la târg la Ivănești, să-l vândă. Odată cu ei a mers și Cuțurică, un câine frumos și devotat care se înțelegea bine cu animalele din curte dar în mod deosebit cu Joian, buhaiul. La târg ca la târg. Un bărbat de vârstă mijlocie se oprește, privește animalul și intră în vorbă: − Cât ceri pe buhai? întreabă pe Maria; − Cât dai? spune Maria și începu târguiala: Mai lasă! Mai pune! Dacă ți-e de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
câine frumos și devotat care se înțelegea bine cu animalele din curte dar în mod deosebit cu Joian, buhaiul. La târg ca la târg. Un bărbat de vârstă mijlocie se oprește, privește animalul și intră în vorbă: − Cât ceri pe buhai? întreabă pe Maria; − Cât dai? spune Maria și începu târguiala: Mai lasă! Mai pune! Dacă ți-e de vânzare, ne-om înțelege...Ia să aud carei ultimul preț? Nu mă duci matale pe mine, asta-i marfă, nu glumă! − Hai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ce găsise și, poteră de nenorocire se pregăteau să deschidă un nou front antisovietic. Dar n-a fost cazul. Din șartul uliței, mândru și împăunat venea Petre. Uite mamă, a deschis pumnul, mi-au dat soldații fire de coadă pentru buhai. Stăteam cu mâna ridicată, palma deschisă a lovitură, numai bună însă de primit trofeul cabalin depus ca o ofrandă de către copil. Din nefericire pentru mine dar și pentru săteni, școala a fost ocupată de trupe, ceea ce însemna gândul unei staționări
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
țara noastră prin localitatea Suharău, satul Oroftiana, din județul Botoșani, iar Siretul intră prin localitatea Vășcăuți, din comuna Mușenița din județul Suceava, iar în județul Botoșaniprin satul Rogojești din comuna Mihăileni. Ca afluenți în județ îi are pe Moința și Buhaiul. Prutul are ca afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
țara noastră prin localitatea Suharău, satul Oroftiana, din județul Botoșani, iar Siretul intră prin localitatea Vășcăuți, din comuna Mușenița din județul Suceava, iar în județul Botoșaniprin satul Rogojești din comuna Mihăileni. Ca afluenți în județ îi are pe Moința și Buhaiul. Prutul are ca afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
iar la vest, de limita lacurilor Barbintii Mari și Barbintii Mici. b) Caracterizare ecologică ... Zona se caracterizează prin existența unei colonii mixte de stirci și țigănuși, egrete și cormorani mici. Constituie un loc de cuibărit pentru stircul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), rata pestrița (Anasstrepera), rata cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu git roșu (Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla) etc., precum și loc de hrănire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, stârc, egreta, rata lingurar, soim dunărean etc. Zona constituie
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
Bogdan V. Neculai 785. Cornescu P. ioniță 770. Boldeanu Ț. Radu 786. Cosor M. Guriță 771. Bontă Ț. Gheorghe 787. Costin C. Ghiorghe 772. Borcea D. Niculai 788. Costin D. Nicolae 773. Bratu I. Costică 789. Costin G. Niță 774. Buhai I. Constantin 790. Cristea I. Stan 775. Caloean E. Gheorghe 791. Cristia Gh. Toaderu 776. Cazan C. Ghiță 792. Cristian P. Dumitru 777. Cătăută I. Vasile 793. Cruceanu S. Ion 778. Chiracu I. Gheorghe 794. Cucu Gh. Ion 795. Curjos
DECRET nr. 825 din 25 octombrie 2004 privind conferirea "Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162253_a_163582]
-
Hoceni, sat Deleni, județul Vaslui 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 338 Arseni Costică Vaslui, str. Calugareni nr. 54, județul Vaslui 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 339 Ababei Olimpia Vaslui, str. Racova nr.60, județul Vaslui 9 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 340 Bărbulescu Viorica Vaslui, str. Calugareni nr. 58, județul Vaslui 9 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 341 Buhai Crenguța Suburbia Rediu, str. Mihai Sadoveanu nr.92, județul Vaslui 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 342 Porovu Costel Suburbia Rediu, str. Nisipăriei nr.15, județul Vaslui 9 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 343 Sava Mihaiela Vaslui, str. Bună Vestire nr.9, județul Vaslui 6 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 344 Știrbu Aurica Vaslui, str.
HOTĂRÂRE nr. 82 din 29 ianuarie 2004 privind acordarea unor ajutoare financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]