736 matches
-
migrațiuni periodice din mare în apele dulci (pești anadromi) și invers (pești catadromi). Pe litoralul românesc al Mării Negre au fost identificate 131 specii de pești (fauna piscicolă de la litoralul românesc cuprinde, potențial, peste 140 de specii și subspecii ), pe litoralul bulgăresc 187, turcesc 167, ucrainean 155, rusesc 112 și pe cel georgian 110 specii. După starea de conservare după criteriile IUCN, 9 specii sunt critic amenințate cu dispariția, o specie amenințată cu dispariția, 11 specii sunt vulnerabile, 4 sunt aproape amenințate
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
Vasile I) dincolo de Dunăre. În ciuda apropierii iernii, Krum a profitat de starea favorabilă a vremii pentru a trimite 30.000 de oșteni în Tracia, unde aceștia au cucerit Arkadioupolis (Lüleburgaz) și au dus circa 50.000 de captivi în ținuturile bulgărești de-a lungul Dunării. Prada din Tracia a fost folosită pentru îmbogățire, iar unii prizonieri bizantini, fiind meseriași, au fost folosiți la reconstrucția cetății Pliska. Krum a pregătit în timpul iernii un atac major asupra Constantinopolului. Dar acest atac n-a
Krum () [Corola-website/Science/320223_a_321552]
-
Română. Lup a trăit la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea, fiind contemporan retragerii administrației romane din Dacia. Era originar din Novae, o cetate romană din provincia Moesia Inferior (aflată în sudul Dunării), astăzi orașul bulgăresc Sviștov. A ajuns mai târziu la Tesalonic, unde a fost sclavul credincios al militarului creștin Dimitrie (viitor martir) și a devenit la rândul său creștin. Atunci când a aflat că noul împărat Galerius, prigonitor al creștinilor, va trece în toamna anului
Lup din Novae () [Corola-website/Science/335096_a_336425]
-
informații și în urma săpăturilor arheologice. Se crede că, la început, teritoriile Bulgariei de pe Volga au fost ocupate de popoarele fino-ugrice. Vechii bulgari au migrat în zonă cam pe la anul 660, fiind conduși de hanul Kotrag, fiul lui Kubrat. Anumite triburi bulgărești au continuat înaintarea către vest și, după multe aventuri, s-au stabilit în zona cursului inferior al fluviului Dunărea, în zona Bulgariei de azi, unde s-au amestecat și au fost asimilați de triburile de slavi care erau deja pe
Bulgaria de pe Volga () [Corola-website/Science/302200_a_303529]
-
oameni de știința consideră că statul bulgar nu a fost capabil să iasă din sfera de dominație a hazarilor până când statul acestora din urmă nu a fost distrus în 965 de Sviatoslav, principele Rusiei Kievene. Pentru a unifica triburile războinice bulgărești și pentru a câștiga un aliat puternic în lupta cu hazarii, hanul Almas Khan i-a scris o scrisoare califului Bagdadului, în care-i cerea ajutorul pentru trimiterea unor învățați care să cunoască și să predea Coranul, dar și sprijin
Bulgaria de pe Volga () [Corola-website/Science/302200_a_303529]
-
La sfârșitul secolului al XII-lea și începutul celui de-al XIII-lea. Cnezii Vladimirului, (în special Andrei cel Pios și Vsevolod al III-lea), nerăbdători să-și extindă granițele către est, au atacat și prădat în mod constant orașele bulgărești. Ca urmare a presiunilor crescânde ale rușilor, bulgarii au fost obligați să-și mute capitala la Bilär. În septembrie 1223, lângă Samara, avangarda armatelor lui Ginghis Han, de sub comanda lui Uran, fiul lui Subutai Bagatur, a intrat în Bulgaria de pe
Bulgaria de pe Volga () [Corola-website/Science/302200_a_303529]
-
Severinului a trecut din nou sub stapânire ungară în 1365, când Bulgaria, condusă de cumnatul lui Vladislav, țarul de Vidin Ivan Strațimir (sau Sracimir), a fost învinsă într-un nou război în urma căruia în anul 1365 a fost înființat Banatul bulgăresc. Vladislav, între timp iertat de Ludovic I, a primit în 1368 din nou titlul de ban al Severinului. În timpul stăpânirii muntene a ființat temporar Mitropolia ortodoxă a Severinului, avându-l mitropolit pe Antim Critopoulos (1370). Mitropolia a fost mutată în
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
293. Astfel, Sfânta Muceniță Filofteia este reprezentată ca "adolescentă purtând ie, ilic și catrință lungă cu dungi verticale, cu capul gol și părul pe spate strâns la ceafă, ținând în mâini cruce și ramură de finic", deci în costum popular (bulgăresc) și cu însemnele muceniciei. Sfânta muceniță Filofteia, devenind ocrotitoarea Țării Românești, moaștele ei au fost cinstite în întreaga țară, mulți credincioși venind în pelerinaj la Curtea de Argeș. În situații de calamitate, mai ales pe timp de secetă, s-au făcut procesiuni
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
un sat în comuna Dudeștii Vechi din județul Timiș, Banat, România. Se situează în extremitatea vestică a României, aproape de granița cu Ungaria și Serbia. Colonia Bulgară a fost întemeiată la începutul anului 1845, cu bulgari bănățeni romano-catolici, veniți din satul bulgăresc Beșenova Veche (Dudeștii Vechi). La început s-a numit "Telepa". Motivele pentru care s-au stabilit aici au fost două: pe de-o parte, proprietarii de terenuri maghairi aveau nevoie de forță de muncă pentru plantațiile de tutun și ca
Colonia Bulgară, Timiș () [Corola-website/Science/301351_a_302680]
-
unirea bulgarilor și obținerea independenței la începutul secolului al XX-lea. Limba este un element definitoriu al naționalității. În Bulgaria, conducerea breslelor era în mâinile turcilor și grecilor, și numai spre începutul secolului al XIX-lea s-au alcătuit breslele bulgărești aparte, cu regulamente și condici scrise în bulgărește, dar cu litere grecești. Activitatea lui Paisie a fost continuată la începutul secolului al XIX-lea, de ucenicul lui, Sf. Sofronie de Vrața / Sfântul Sofronie Vraceanski, - canonizat de Biserica Bulgară la 24
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
mireni, care tipăresc primele cărți moderne : ""Alfabetul"" de la Brașov în 1824, după care se pun bazele școlii lancasteriene în Bulgaria, iar în 1835 negustorul Vasile Aprilov, înființează prima școală în Gabrovo. În această perioadă au început să se construiască școli bulgărești, urmând ca în 1845, să se constate existența a 45/53 de școli. Între anii 1844 -1860 au loc foarte multe publicări de ziare, broșuri, înființarea cercurilor literale și politice, iar în 1868 se înființează la noi în țară Academia
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
și Moldova. Este cunoscut faptul că în perioada 1817-1820, în cele două orașe bulgare activaseră agenți ereriști, între care și învățatul Gheorghe Parașenkov. Pentru a nu da de bănuit autorităților otomane, agenții eteriști se angajau învățători în orașele și satele bulgărești. Revoluționarii bulgari erau mai apropiați concepției de emancipare socială a lui Tudor Vladimirescu, care i-a determinat pe țărani să se răscoale împotriva abuzurilor boierilor, decât de panelenismul ( doctrină politică preconizând unirea tuturor populațiilor elenice într-un singur stat ) lui
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
Valea Gârbovei și drumul pietruit (actuala șosea Teiuș- Aiud), iar satul poate fi plasat în extremitatea nordică a domeniului, în locul numit astăzi Țifra de către localnici și introdus actualmente în localitatea Gârbova de Jos. În 1442, Iancu de Hunedoara dăruiește Cergăul Bulgăresc, Geomalul și Tinodul Capitlului din Alba Iulia. Într-un alt document, emis de către Ștefan, ducele Transilvaniei, aflând că acesta a dăruit comitelui Andrei de Geoagiu pământul, “numit kend”, (vechea denumire a satului Uifalău, încorporat în comuna Rădești) aflată lângă pământul
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
anului 1440, ultimul urmaș în line bărbătească al nobililor de Geoagiu, Mihail, fiul lui Ladislau de Geoagiu, moare, Vladislav regele Ungariei face donați lui Iancu de Hunedoara cetatea Diodului și domeniul acesteia, iar acesta donează ținutul Tinodului, Geomalul și Cergăul Bulgăresc. Donația s-a făcut din considerente legate de credință “pentru fericirea noastră și pentru mântuirea și odihna sufletului celui de odinioară Ioan cel Tânăr de Hunedoara, războinicul războinicilor, fratele iubit, mort pentru cauza patriei în părțile transilvane și înmormântat în
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
de vest, care se aseamănă cu ele, au făcut, până la o epocă relativ recentă, obiectul unor dispute de fapt extralingvistice între lingviști sârbi și bulgari, primii considerând toate aceste graiuri pur sârbești, iar ceilalți afirmând despre ele că sunt pur bulgărești. În realitate este vorba de un continuum dialectal, aceste graiuri fiind de tranziție între cele două limbi. 2. Există și o diviziune supradialectală după modul în care a evoluat sunetul "ĕ" din limba slavă veche notat cu litera ѣ, numită
Diasistemul slav de centru-sud () [Corola-website/Science/306100_a_307429]
-
în București. O altă comunitate cu vechi tradiții în București este cea grecească. Aceasta datează încă din timpul perioadei fanariote (1715-1821). În 1930 trăiau în București 4.293 de greci, reprezentând 0,67% din totalul populației orașului. Prezența unei populații bulgărești în București are o vechime de mai multe secole, existând încă din sec. XVII-lea, când niște călugări catolici franciscani bulgari ridicaseră pe locul actualei biserici Bărăția o biserică din lemn. Majoritatea bulgarilor din București sunt ortodocși, fiind reuniți din
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
București sunt ortodocși, fiind reuniți din 1954 până în aprilie 2009 în biserica ortodoxă bulgărească „Sf. prooroc Ilie” (actualmente „Sf. Ilie-Hanul Colței”, preluată de Biserica Ortodoxă Română, prin Arhiepiscopia Bucureștilor - protopopiatul III Capitală). Preluarea acestei biserici este considerată abuzivă de comunitatea bulgărească și de Biserica Ortodoxă Bulgară , pe când Biserica Ortodoxă Română privește acest gest ca fiind legitim. De asemenea, se întâlnesc și bulgari catolici, reprezentați de Biserica Sfânta Născătoare de Dumnezeu. Motivele pentru care bulgarii au sosit în București sunt diverse: fie
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
care bulgarii au sosit în București sunt diverse: fie politice (se refugiau din cale orpeliștii otomane înainte de 1878), fie socio-ecomonice (pentru a avea un trai mai bun—mai ales în prima jumătate a sec. XX). Autoritățile comuniste au închis Liceul bulgăresc, însă în toamna anului 1999, la București a fost redeschisă, in paralel cu Liceul român din Sofia, vechea Școala bulgară cu 3 clase și un număr de 84 de elevi, cu predare în limba bulgară. Unele cartiere din București continuă
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
forțat să numească acest film după unul dintre poemele lui Poe (și a inclus un epigraf al lui Poe în scena de început), astfel încât publicul să creadă că este un alt film bazat pe scrierile lui Poe. În 1987, trupa bulgărească de muzică rock Shturcite a lansat un cântec intitulat „Omagiosaniyat zamuk”. Versurile cântecului sunt o traducere în limba bulgară a poemului "Palatul bântuit", dar, în 1990, când piesa a fost inclusă în compilația "The Crickets", al cărei titlu a fost
Palatul bântuit () [Corola-website/Science/325831_a_327160]
-
Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Pețiolul este scurt (4-8 cm). Stejarul înflorește în luna mai. Fructul este achenă (ghindă). Termenul stejar este probabil de origine tracică. În trecut lingviștii români i-au atribuit, eronat, origine maghiară sau bulgărească, însă Dimitrie Cantemir îl menționează în Descrierea Moldovei ca fiind un cuvânt inexistent în maghiară sau bulgară. Lemnul de stejar este lemn prețios, de calitate superioară, mai ales dacă este uscat corespunzător. Primăvara, când stejarul adormit se trezește din somnul
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
pinnata") este specie de plante rare. Învelișul ierbos este alcătuit din circa 167 specii de plante vasculare, dintre care 15 specii de plante rare, inclisiv 3 specii de plante incluse în Cartea Roșie: iarba-căprioarei ("Doronicum hungaricum"), bibilica ("Fritillaria meliagroides"), ceapă bulgăreasca ("Nectaroscordum dioscoridis").
Rezervația naturală Molești-Răzeni () [Corola-website/Science/329964_a_331293]
-
Trebuie căutat aiurea. Am găsit și forma "Orlați". Aceasta ne-ar trimite la radicalul "Orlu", "Orlea", constatat și aiurea. Finala ar fi cea slavonă "-aț", care se întâlnește, e drept, în alte regiuni, cele de lângă [[Dunăre]]a sârbească (de fapt bulgărească - n.n), de la Romanațul nostru (să nu fie și [[Galați]]i de aceeași origine?) până la Craguievațul și Crușevațul sârbilor". Urlați este un oraș situat în zona colinară a "Dealului Mare", pe valea [[Râul Cricovul Sărat|Cricovului Sărat]] și pe dealurile
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
sau Pojarevo (în ) este o insulă bulgărească de pe Dunăre, situată între km 423,4 - 427,2 km în amontele fluviului, în comuna Tutrakan din regiunea Silistra. Suprafața sa este de 2,4 km, ceea ce o plasează pe locul 9 printre cele mai mari insule dunărene ale Bulgariei
Insula Cosui () [Corola-website/Science/336704_a_338033]
-
este situată la nord de satul Pojarevo (anterior Cusuiul din Vale) din comuna Tutrakan (anterior Turtucaia). Are o formă eliptică, cu o lungime de 4,3 km și o lățime maximă de până la 1,2 km. Este separată de malul bulgăresc printr-un canal cu lățimea de minim 300-350 de metri. Altitudinea maximă se află în zona centrală și este de 14,8 m deasupra nivelului mării, adică are doar 3-4 m deasupra nivelului fluviului. Solul său este format din roci
Insula Cosui () [Corola-website/Science/336704_a_338033]
-
spân style="font-size: medium;">apoi,</spân><spân style="font-size: medium;"> creând ultraj, mai multe scene cu o mască de Halloween pe față. </spân><spân style="font-size: medium;"> Filmul se încheie</spân><spân style="font-size: medium;"> tot cu o mască, una bulgăreasca, care ”alunga spiritele rele”. La rândul ei, Ines este într-un soi de continuă ”schizofrenie socială”, jucând tare între diplomație și ”mâna forțe” interacțiunile cu lumea de corporație. </spân></p> Dincolo însă de această prezentare destul de lipsită de echivoc a
Elefantul din cameră. Scurtă cronică a filmului Toni Erdmann, de Maren Ade () [Corola-website/Science/296144_a_297473]