390 matches
-
Dindelegan 2006)79. 5.4.2. Tulburări psihogene A. Reacții psihogene 1. Reacții acute: * de șoc * de subșoc 2. Reacții subacute: * reacția depresivă * reacția paranoidă * reacția pseudocatatonică * forma de protest B. Nevrozele 1. Dereglări ale regimului zilnic de viață: * anorexie * bulimie * constipație * diaree * vărsături. 2. Deprinderi nevrotice: * dureroase * de plăcere 3. Nevrozele propriu-zise: * spasmul hohotului de plâns * crize de furie * manifestări anxioase * manifestări funcțional-isterice * ticurile * boala lui Gilles de la Tourette * enurezisul * encoprezisul * balbismul * tulburări cardiace, respiratorii, digestive * cefaleea 4. Tulburările anxioase
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
zece, ea fiind cauza a 50% din motivele de spitalizare în mediu psihiatric. O serie de semne concrete sugerează existența depresiei la adolescent: (1) retard școlar; (2) absenteism; (3) pierderea poftei de mâncare; (4) tulburări ale somnului; (5) alternanța anorexie/ bulimie, în special în cazul fetelor. Patru tablouri care corespund exprimării stărilor depresive la adolescenți: 1) Depresia de abandon insuficientul sprijin familial, manifestat prin carențe afective și tulburări ale primelor interacțiuni ale copilului cu mama sa; astfel adolescentul trăiește cu convingerea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
unei împliniri culturale, cortina trasă peste o impostură. Situată în regiunea incertă dintre ustensil, trofeu, decorație și mărturie, biblioteca, asociată cu posesorul ei, poate deopotrivă dezvălui și masca: un tic cultural, traseul unei formări, o aspirație îngropată, direcția unei pasiuni, bulimie, lene sau prostie, un proiect amânat la nesfârșit, un crez prăbușit. În sine, o bibliotecă nu garantează nimic. Ea sugerează doar, atunci când e anume arătată, o respectabilitate smulsă celuilalt prin raptul privirii, un spectacol copleșitor montat. Toți autorii aceia muți
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Kenrick, Neuberg, Zierk și Krones, 1994). Astfel, concentrându-se pe defectele celorlalte, femeile pot mai ușor să accepte comparația fără să se deprime. De altfel, în cadrul aceluiași experiment, psihologii și-au dat seama că femeile care aveau probleme alimentare, ca bulimia sau anorexia, au obținut rezultate opuse: ele zăboveau examinându-și propriile defecte fizice și priveau în mod spontan ce era mai plăcut la celelalte femei. Reprezentarea pe care o au aceste femei despre propriul corp este una devalorizată. Nu servește
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
puși sub presiune și obligați să reacționeze cât mai repede. Un cerc vicios care generează un soi de isterie ce ajunge să banalizeze antisemitismul și să ne întunece perceperea adevăratelor probleme. Masa de informații care ajunge în redacții întreține, bineînțeles, bulimia. Imaginile și textele copleșesc, la rândul lor, publicul. Violența nu este doar percepută în imaginea oferită a lumii, ci și trăită într-un fel de intimitate. Astfel, ea invadează căminele și imaginarul în funcție de evenimente. Nu mai este excepțională. Cea care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
la o existență mai confortabilă? Ordinea consumului nu mai este organizată de opoziția dintre elita dominatoare și masa dominaților și nici de aceea dintre diferitele fracțiuni ale unei clase, ci de principiul „mereu mai mult” și de zappingul generalizat, de bulimia exponențială a îngrijirilor, a comunicării și de evaziunile mereu mai perfecționate. În prezent, dinamica consumeristă se bazează pe căutarea fericirii personale, pe optimizarea mijloacelor noastre corporale și relaționale, pe sănătatea cu orice preț, pe dobândirea de noi spații și timpuri
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu formidabila expansiune a tehnicilor destinate nu numai să conserve și să prelungească viața, ci și să amelioreze „calitatea vieții”, să rezolve tot mai numeroasele probleme ale existenței cotidiene a tinerilor, dar și a celor vârstnici. Somn precar, anxietate, depresie, bulimie, anorexie, sexualitate, frumusețe, performanțe de tot felul - soluțiile medicamentoase și chirurgicale sunt mobilizate din ce în ce mai frecvent în toate domeniile. În societatea de hiperconsum, leacul la toate bolile, căutarea fericirii însăși se plasează sub egida intervenției tehniciste, a medicamentului, a protezelor chimice
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dinamică materialistă se va accelera grație posibilităților oferite de genetică. Faza III nu este hiperconsumatoristă decât în măsura în care este hipermaterialistă. Iată tot atâtea considerente care ne îndreptățesc să dăm spiralei nevoilor o interpretare destul de îndepărtată de cea propusă de către sociologiile diferenței. Bulimie a îngrijirilor medicale, neîncetate cereri de autonomie personală și de divertisment: reiese clar că angrenajul nevoilor nu-și află adevărul ultim în dialectica imitațiilor și a pretențiilor de clasă. Fenomenul are cauze mai profunde: el rezultă esențialmente din combinarea a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de trăit, când bunicii se mulțumeau să se ocupe doar de nepoți. Crescuți în societatea de consum, seniorii călătoresc, pleacă la celălalt capăt al lumii, vizitează orașe și muzee, frecventează cursuri de informatică, fac sport, vor să arate mai tineri. Bulimia consumeristă nu mai poate fi oprită de vârstă: generația papy-boom se dovedește a fi avidă de distracții, de trai bun, de calitate a vieții asociată cu consumul de produse dietetice, cu plăcerile turismului, cu îngrijirile cosmetice. Odinioară se spunea că
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumatorii”. Dar, pe de altă parte, observăm, dimpotrivă, o mulțime de fenomene sinonime cu excesul, cu pierderea controlului de sine: fashion victims, cumpărături compulsive, supraîndatorarea familiilor, dependența de jocurile video, ciberdependența, toxicomaniile, practicile adictive de tot felul, anarhia comportamentelor alimentare, bulimia și obezitatea. Se anunță așadar în egală măsură un individualism dezlănțuit și haotic și un consumator „expert” capabil să-și poarte de grijă în mod responsabil. Slăbirea controlului colectiv, normele hedoniste, supraabundența, educația liberală, toate acestea au contribuit la fabricarea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pradă extazului sexual, psihedelismului și „furiei consumului”4. Lucrarea constituie un model pentru această problematică, o carte de căpătâi pentru sociologii care se vor ambiționa mai târziu, cu mai puțin succes, să scoată în relief „dionisismul postmodern”. Orgii ale consumului, bulimii de imagini și de ritmuri, erotism exacerbat, frenezii ale modelor și ale senzațiilor: J. Brun interpretează pasiunile apărute în societățile supradezvoltate ca fiind tot atâtea căutări ale vertijelor și ale beției de senzații ce ar adăuga sare și piper unei
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mănâncă și se bea, o preocupare dietetică fondată pe cunoștințe științifice. Cultura dionisiacă este epuizată în însuși principiul ei: mâncatul și băutul au intrat în era reflexivității și a responsabilității individuale 19. Este totuși și momentul în care fac ravagii bulimiile și alte anarhii alimentare. Pe de o parte, silueta, sănătatea și echilibrul alimentar sunt promovate ca valori primordiale; de cealaltă parte, proliferează compulsiile și frenezia neoconsumatorului. Dar nimic din toate acestea nu seamănă cu bucuria dionisiacă. Dimpotrivă. Excesele la masă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
În același timp, atitudinea propriu-zis estetică sau contemplativă a fost înlocuită cu un consum, reînnoit fără încetare, de imagini nu atât privite, cât înghițite în mare viteză. Și în fața televizorului, și la muzeu, hiperconsumatorul se impune prin conduitele de zapping, bulimia decontractată, curiozitatea neatentă sau turistică. Triumful comercialului, al lucrurilor de unică folosință, al dispersiei: homo aestheticus este oare pe cale de dispariție? Oricât de reale ar fi, aceste fenomene nu reprezintă totalitatea raportului contemporan al indivizilor cu experiențele estetice. Sensibilitatea la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
subiacente acestui simptom (cf. cazul clinic Thomas). Abordarea psihoterapeutică continuă să aducă argumente în acest sens, evidențiind frecvența afectelor și emoțiilor de natură depresivă susceptibile să apară în timpul psihoterapiei. Astfel, tablourile semiologice atât de diferite ca anorexia mentală, crizele de bulimie, eșecul școlar, fobiile școlare, comportamentele toximaniace, unele comportamente delincvențiale pot apărea, în realitate, ca tot atâtea manifestări ale luptei contra stărilor depresive. Elaborarea simptomatologiei depresive este unul dintre elementele esențiale ale travaliului psihic al adolescenței (vezi capitolul 6). Se înțelege
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de mai multe ori pe zi. În timpul acestor crize de plâns, adolescentul poate fi invadat de teama de a „eșua”, de idei în legătură cu moartea, de gânduri de sinucidere; - probleme în legătură cu somnul: adormire dificilă, treziri nocturne, coșmaruri; - perturbații alimentare: crize de bulimie mai ales, cu sau fără vomitare spontană sau provocată, mai rar pierderea poftei de mâncare; - un sentiment discret de devalorizare, explicat sub forma unui sentiment de teamă mai ales în legătură cu școala. În multe din cazurile prezentate, adolescentul, chiar dacă era un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
perioadă ca o amenințare pentru echilibrul narcisiac datorită acestei fragilități potențiale. Adolescentul oscilează fără întrerupere între o dorință devorantă de obiecte și o nevoie protectoare de a-și afirma totala sa autonomie și absența trebuinței. Imaginile anorexiei mentale sau ale bulimiei nervoase reprezintă caricaturi ale acestor tendințe. Blos vorbea despre „foamea de obiecte” din perioada adolescenței: adolescentul are într-adevăr nevoie să absoarbă obiecte, adică să găsească identificări, să stabilească relații de dorință, să interiorizeze investiții multiple. Atunci când identificările primare au
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
grup de treizeci de adolescenți spitalizați pentru tulburare depresivă majoră (douăzeci și cinci) sau distimică (cinci), evaluați la începutul, apoi la sfârșitul spitalizării, cu un grup martor (de notat importanța „comorbidității” asociate diagnosticului de tulburare depresivă majoră: distimie: șapte, anorexie mentală: cinci, bulimie nervoasă: patru, abuz de substanțe: trei, tulburare de comportament: patru, anxietate: doi). Autorii utilizează o scară de percepție a sinelui (Self-Perception Profile for Adolescent: SPPA) și constată, printre altele, că adolescenții deprimați au la începutul spitalizării o auto-valorizare (self-worth) invers
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se limitează la înregistrarea faptelor. Dezvoltarea a fost normală: era un copil cuminte, foarte calm, care nu plângea niciodată. Totuși, odată cu intrarea în ciclul școlar primar au apărut tulburări alimentare marcate alternativ de perioade de anorexie, dar mai ales de bulimie, ceea ce o expunea pe Christine glumelor răutăcioase ale celorlalți. Bulimia a devenit mai accentuată odată cu debutul simptomatologiei depresive. În antecedentele familiale, o mătușă din partea tatălui a prezentat un sindrom halucinatoriu la vârsta de 35 de ani, iar mama Christinei a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un copil cuminte, foarte calm, care nu plângea niciodată. Totuși, odată cu intrarea în ciclul școlar primar au apărut tulburări alimentare marcate alternativ de perioade de anorexie, dar mai ales de bulimie, ceea ce o expunea pe Christine glumelor răutăcioase ale celorlalți. Bulimia a devenit mai accentuată odată cu debutul simptomatologiei depresive. În antecedentele familiale, o mătușă din partea tatălui a prezentat un sindrom halucinatoriu la vârsta de 35 de ani, iar mama Christinei a fost tratată pentru o depresie provocată de gelozie. Datorită apariției
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
asemenea, împotriva voinței sale. Élisabeth întrerupe școala, dar va întreprinde împreună cu mama sa demersuri eficiente pentru a se înscrie la o școală de secretariat unde a fost admisă; - în sfârșit, o problematică regresivă centrată pe oralitate: Élisabeth are crize de bulimie, mai ales atunci când se plictisește, mănâncă fără a fi capabilă să se controleze, până când nu se mai simte bine, devine greoaie și face manevre pentru a vomita. Se simte atunci vinovată că a vomitat și i se face rușine. Se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de asemenea preocupați de sport și activități artistice care subliniază silueta și competiția. Lipsa de satisfacție în ce privește corpul, precum și curele de slăbire pot duce la comportamente alimentare nesănătoase și periculoase, care pot duce la tulburări de comportament alimentar cum sunt bulimia nervoasă și anorexia nervoasă. Adolescentele sunt în cea mai mare măsură vulnerabile la dezvoltarea tulburărilor de comportament alimentar. Oricum și băieții sunt preocupați de forma corpului și greutatea corporală. Adesea există o preocupare față de mâncare și imaginea corporală care generează
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Clinical and Experimental Hypnosis, 9, 61-76. Cotanch, P., Hockenberry, M. & Herman, S. (1985Ă. Self-hypnosis as antiemetic therapy in children receiving chemotherapy. Oncology Nursing Forum, 12, 41-46. Covino, N. A., Jimerson, D.C., Wolfe, B.E., Franko, D.L. & Frankel, E.H. (1994Ă. Hypnotizability, dissociation and bulimia nervosa. Journal of Abnormal Psychology, 42, 204-231. Cox, S., de Lusignan, S. & Chan, T. (2004Ă. General practitioners believe that hypnotherapy could be a useful treatment for irritable bowel syndrome in primary care. BMC Family Practice, 5(1Ă, 22. Crasilneck, H.
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Degun, M. D. & Degun, G. (1988Ă. The use of hypnotic dream suggestion in psychotherapy. In M. Heap (Ed.Ă, Hypnosis: Current Clinical, Experimental, And Forensic Approaches. London: Croom Helm. Degun-Mather, M. (1995Ă. Group therapy and hypnosis for the treatment of bulimia nervosa. Contemporary Hypnosis, 12(2Ă, 69-73. Degun-Mather, M. (1997Ă. The use of hypnosis in the treatment of post-traumatic stress disorder in a survivor of childhood abuse. Contemporary Hypnosis, 14, 100-104. Degun-Mather, M. (2001Ă. The value of hypnosis in the treatment
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
recovery and reduced postoperative stay after therapeutic suggestions during general anesthesia. Lancet, 2, 491-493. Evans, F. J. (1994Ă. Hypnosis and pain control. American Journal of Clinical and Experimental Hypnosis, 18(1Ă, 21-33. Everill, J. T., & Waller, G. (1995Ă. Dissociation and bulimia: Research and theory. European Eating Disorders Review, 3, 129-147. Ewin, D. M. (1979Ă. Hypnosis in burn therapy. In G. D. Burrows, D. R. Collison & L. Dennerstein (Eds.Ă, Handbook Of Hypnosis And Psychosomatic Medicine (269-275Ă. New York: Elsevier Press. Ewin, D.
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
group hypnotherapy in treatment of refractory irritable bowel syndrome. Lancet, Feb, 1:8635, 424-425. Hawkins, P. J. (1986Ă. Catharsis in psychotherapy. Unpublished Ph.D., University of Durham, England. Hawkins, P. J. (1990Ă. The use of hypnosis in the treatment of bulimia. Paper presented at the Seventh Annual Conference of the British Society of Experimental & Clinical Hypnosis, Sheffield. Hawkins, P. J. (1994aă. Is this the renaissance of clinical hypnosis? European Journal of Clinical Hypnosis, 1(2Ă, 4-6. Hawkins, P. J. (1994bă. Caring
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]