2,810 matches
-
trădare și moarte. Nici o bucurie nu va însoți nuntirea aceasta a omului cu un Dumnezeu doldora de iubire. Da, un Dumnezeu preaplin de dragoste, de nesfârșită compasiune, care - Și lasă Cerurile și Se oferă singur morții - adică Se abandonează de bunăvoie acelei experiențe a nimicului pe care nu El a creat-o, pe care nu o cunoștea! Solidar cu făptura afectată, alterată și slăbănogită de păcat, îndurând fără să cârtească legea libertății de El sădită în inima omului, acest Dumnezeu imprudent
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR by http://confluente.ro/Cateva_invataturi_despre_praznicul_stelian_gombos_1332505724.html [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
acest fel de oameni spune Domnul: "Fericiți cei săraci cu duhul..." (Matei 5, 3). Sunt săraci cu duhul aceia care, pentru smerenia, neiubirea de slavă și neaplecarea spre plăceri a duhului lor sau a sufletului lor, au sărăcia din afară de bunăvoie, sau suferă cu bărbăție sărăcia, chiar dacă este fără voia lor. Însă cei bogați și cei ce viețuiesc în desfătări și plăceri, și cei care se bucură de slavă vremelnică, și în chip simplu aceia care doresc și capătă asemenea lucruri
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR by http://confluente.ro/Cateva_invataturi_despre_praznicul_stelian_gombos_1332505724.html [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
nedreptate, apăi s-o spună sus și tare: Majestate, aiasta nu se poate! Este dovada faptului că nu se doarme în ghete să pretindem ca statul român să se îngrijească de cetățenii săi. Lucrurile stau cam așa de simplu: de bunăvoie și nesilit (oarecum) de nimeni, omul a cedat din libertățile sale statului, care stat, la rândul său, s-a angajat să îi garanteze omului securitatea, alte libertăți și niște drepturi. Cam asta este pe scurt relația om-stat. Omul dă ce
Nu am fost niciodată genul protestatarului. S-ar putea ca tocmai asta să vrea statul de la mine: absența by https://republica.ro/nu-am-fost-niciodata-genul-protestatarului-s-ar-putea-ca-tocmai-asta-sa-vrea-statul-de-la-mine-absenta [Corola-blog/BlogPost/338442_a_339771]
-
darul libertății. Dar el nu înțelege deplin ce este libertatea până nu-și găsește sensul acestei libertăți în Dumnezeu Însuși. Fiind creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, omul posedă și virtutea puterii. Numai că pe cat omul da înapoi de bunăvoie puterea care-I aparține numai lui Dumenzeu, pe atât omul elimina pentru sine și riscul autodistrugerii. Puterea este un foc spiritual greu de mânuit de o ființă creată, de un prometeu înlănțuit. De aceea de atâtea ori puterea omului s-
DESPRE IUBIRE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1463597624.html [Corola-blog/BlogPost/380154_a_381483]
-
și gratii. Cum să descriu iubirea? Tandrețea-i mă seduce, Un veac nu mi-ar ajunge să-i conturez prefață, Iubesc clipă de clipă mai mult decât pot duce, În anotimpul ei, captivă sunt de-o viață. Mă las de bunăvoie, de ea încătușata, Aș separă planete, de-ar fi s-o rătăcesc, Rodesc din rai lăstari, cât pot fi de bogată, Regina vieții mele, doar ei am să-i slujesc. Referință Bibliografica: Regina vieții mele / Ines Vândă Popa : Confluente Literare
REGINA VIEȚII MELE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1422391369.html [Corola-blog/BlogPost/359042_a_360371]
-
naturală a ei, prin care să se poată bucura în chip tainic de El. Plăcerea și durerea provin din călcarea poruncii date de Dumnezeu primilor oameni. Plăcerea lucrează coruperea voinței, durerea - osânda spre destrămarea firii. Plăcerea duce la moartea de bunăvoie a sufletului, durerea - la nimicirea formei trupului 11. Spre deosebire de plăcerea naturală, zidită în om, care se orientează spre Dumnezeu, această plăcere este „o formă a senzației modelate în organul simțului, prin vreun lucru sensibil, sau un mod al lucrării simțurilor
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Dumnezeu, în firea omului, ca o piedică în calea păcatului și a răului. Durerea conformă cu rațiunea - spune Sfântul Maxim - este un „antidot”, iar moartea - „o consecință cuvenită”. Durerea fără de voie și moartea de pe urma ei sunt pedeapsă pentru plăcerea de bunăvoie 16. Chiar și după cădere, Dumnezeu, din iubire nemărginită față de creația Sa, a rânduit un „plan prea bun și negrăit în legătură cu ea”17, restaurarea ontoligică și îndumnezeirea omului prin har. Calea ruperii acestui cerc vicios al plăcerii de bunăvoie și
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
de bunăvoie 16. Chiar și după cădere, Dumnezeu, din iubire nemărginită față de creația Sa, a rânduit un „plan prea bun și negrăit în legătură cu ea”17, restaurarea ontoligică și îndumnezeirea omului prin har. Calea ruperii acestui cerc vicios al plăcerii de bunăvoie și al durerii fără de voie l-a constituit înomenirea Fiului lui Dumnezeu. Prin Întrupare și Jertfă, Mântuitorul a primit de bunăvoie pedeapsa pentru plăcerea voluntară a firii și durerea ce o însoțește 18. Omul, pentru a se îndrepta, pentru a
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
negrăit în legătură cu ea”17, restaurarea ontoligică și îndumnezeirea omului prin har. Calea ruperii acestui cerc vicios al plăcerii de bunăvoie și al durerii fără de voie l-a constituit înomenirea Fiului lui Dumnezeu. Prin Întrupare și Jertfă, Mântuitorul a primit de bunăvoie pedeapsa pentru plăcerea voluntară a firii și durerea ce o însoțește 18. Omul, pentru a se îndrepta, pentru a-și reveni din această stare vicioasă, trebuia să fie zguduit stihial, să fie cutremurat în temeliile ființei sale, ori încercările sunt
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
pe care o aduce virtutea. În primul caz, Dumnezeu ne dă bunurile netrecătoare, invitându-ne să ne unim cu El și cu alții în iubire. În al doilea caz, ne mustră pentru că nu am făcut aceasta mai înainte și de bunăvoie și ne cheamă la pocăință, prin săvârșirea în viitor a ceea ce nu am făcut în trecut 21. Însă, ambele situații sunt existențiale, în care Dumnezeu ne cheamă la dialog și ne îndeamnă la iubire, așteptând, din partea noastră răspunsul la această
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
cugetare continuă, prin rugăciune, la ajutorul și mila lui Dumnezeu. De teologia încercărilor sunt legate răbdarea și nădejdea, ca virtuți duhovnicești. Pe acest motiv, Talasie Libianul definește răbdarea ca fiind „iubirea de osteneli a sufletului”, ce constă în „osteneli de bunăvoie și din încercări fără de voie”80. Semnul răbdării este dragostea de osteneli, din care izvorăște o nădejde, ce devine apoi o certitudine în dragostea și răsplata lui Dumnezeu. Această nădejde este un plus de cunoaștere. Cu ajutorul ei, descoperim adevăratele rațiuni
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
de la bunicii din partea tatălui, gospodari harnici de la Runc, o parte mare de pământ, imașuri, pădure, unelte, casă, animale... dacă toate acestea scapă de sub grija omului îndrăgostit de traiul patriarhal, se părăginește totul...! Cu așa copil și așa dulce-grea povară de bunăvoie e sigur faptul că de acum nu poate să mai surâdă nimănui din familia Luminiței Stoian, nici sieși, firește, ideea de a-și muta domiciliul în căutarea altei lumi și altei soarte! Anterior și azi (deși are în curriculum facultatea
KINETOTERAPEUT LUMINIȚA STOIAN. BUNĂTATEA ȘI BLÂNDEȚEA ÎNTÂILE CONDIȚII ALE OMENESCULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1495969849.html [Corola-blog/BlogPost/357837_a_359166]
-
doi se confruntară fară ca vreunul să se impună. Pe neașteptate un hluj uscat, noduros, venit din senin, îl altoi peste fund, pișcându-i codița. Surprins, Ninel își pierdu curajul. Se strecură în țarcul lui, mai mult împins decât de bunăvoie. - De hlujani să nu te-atingi că-ți strepezesc dinții! Toată noaptea dacă te-aș lăsa tot nu te-ai sătura! Păi așa ne-a fost înțelegerea?! Tu tot, și eu nimic?! tună bătrânul trăgând portița după el. Moșu-și
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
o are la „manșă” pe Doina Mirea, are la bază valoarea. Ea are o exprimare verbală curgătoare, un surâs jovial, neîntrerupt, natural, un crepuscul de soare sub gene, o undă de blândețe a feței, o gestică grațioasă, perseverentă în afișarea bunăvoiei, voioșiei, generozității. Întocmai așa este Doina Mirea. Artistă cu har, nejucătoare a rolurilor de creație, pentru că se joacă pe sine. Aceasta-i nota ei de valoare, fără să fie noutate în arta spectacolului, ci un ceva care era cândva regula
DOINA MIREA. CÂNTECELE, SALVE ALE VICTORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435820273.html [Corola-blog/BlogPost/343331_a_344660]
-
larg ivesc spontan un Benone Sinulescu într-o stare provenită dintr-o maximă voioșie. Nici pe departe nu se supără maestrul! Dimpotrivă. Îi face plăcere să fie provocat să se revadă un pic modificat și să râdă de sine, de bunăvoie! Altfel de răspunsuri la glumele foarte agreabile ale interpretului Nicolae Datcu ar fi ele în sine ridicole. Un om inteligent, cu rezonanța culturii sale la umor nu se poate supăra! De altfel, prin „modelajul” acestui maestru al genului care este
NICOLAE DATCU. DRUMURI CROITE PE TEMEI DE VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1444567910.html [Corola-blog/BlogPost/344128_a_345457]
-
spui DA. Muzică solemnă de oficiere. Coana mare și Firică detașați de restul grupului. Se aude tușitul discret al ofițerului de stare civilă și bobârnacele date microfonului pentru probă. VOCEA OFIȚERULUI DE STARE CIVILĂ (nazal, fonfăit): >Cetățeană caoana Mare, de bunăvoie și nesilită de nimeni consimți săiei în căsătorie pe cetățeanul... Cum ai zis că te cheamă dom'le FIRICĂ: Firică. Nici asta nu ești în stare să ții minte? VOCEA... : Tirlică, asta e... In sfârșit. COANA MARE: da,da. Sigur
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_partea_ii.html [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
zis că te cheamă dom'le FIRICĂ: Firică. Nici asta nu ești în stare să ții minte? VOCEA... : Tirlică, asta e... In sfârșit. COANA MARE: da,da. Sigur că da. VOCEA... : Cetățene, ... FIRICĂ: Firică. Fi-ri-că. VOCEA... : Cetățene Fir... Firfirică, de bunăvoie și nesilit de nimeni consimți să te ia în căsătorie dumneaei, Coana mare? FIRICĂ: Pe mine mă cheamă Firică, nu Firfirică, ai înțeles? VOCEA... : Gata, gata nu mai vorbi atâta că s-a terminat. Felicitări, pupături ca la revistă, Intră
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_partea_ii.html [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
vândă en-gros! - Au inimă, au inimă în sânge Clamează unul dintre ei, sfătos. Cred că mai au! Se-mbărbătează unii ... Stau și un ceas, sau două de-i nevoie! Se-mping, se îmbrâncesc ca bieți nebunii Încarcerați în griji de bunăvoie. Și-apoi, deodată ... - Ce se-ntâmplă, oare? Întreabă unul: - De ce pleacă lumea? De ce-ntre cei din față e rumoare? Am stat degeaba? Asta ar fi culmea! E liniște. Toți tac. Se'ndepărtează Năuci de ce-au văzut. De necrezut! Pe
TARABE PENTRU SUFLET de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1415958092.html [Corola-blog/BlogPost/376827_a_378156]
-
A pus la dispoziția oamenilor mijloacele de accedere la această împărăție. S-a retras de nenumărate ori nopțile în munte să Se roage, deși ca Fiu al lui Dumnezeu nu avea nevoie de aceasta. S-a urcat pe cruce de bunăvoie răscumpărând pe om din această lume decăzută pentru ca oricine crede în El să nu piară ci să aibă viață veșnică. (Ioan 3.16). S-a ridicat la ceruri în fața unei mulțimi de circa cinci sute de oameni după confirmă Apostolul
BOTEZUL DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/6_ianuarie_botezul_domnului_ion_untaru_1388979753.html [Corola-blog/BlogPost/361625_a_362954]
-
fel, ajung să macine coeziunea familiilor, ceea ce altădată nu se întâmpla. Procese în care sunt antrenate mamă cu fiică sau tatăl cu propriii lui copii, pentru motive din cele mai meschine. Astăzi nu se mai gândește nimeni să suporte de bunăvoie paguba făcând pace. Vârstnici care sunt „uitați” de copiii lor, sau ce e mai rău, scoși din casele lor și predați cu sila la căminele de bătrâni, ca să le ia prăpădita lor de locuință. Omul a avut o menire la
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (25) de ION UNTARU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_25_ion_untaru_1348631968.html [Corola-blog/BlogPost/343849_a_345178]
-
taie fața”), iar acuma n-a putut să zică “Frână!”?? El zice că n-a avut timp de reacție. Cum adică? Cât îți ia să zici “frână”? O secundă, nu? Ar trebui să se autodenunțe și să se ducă de bunăvoie să-și predea și el permisul.
Un fleac, mi-au luat permisul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18210_a_19535]
-
apoi pentru că “furtuna în creiere” s-a mutat într-un restaurant, care nu cunoscuse încă civilizația și noțiunile de “router” și “wireless”. A fost o zi ciudată, care mi-a amintit de un experiment la care m-am supus de bunăvoie acum câteva luni, când am stat 24 de ore fără internet. Au fost 24 de ore (sau mă rog, 16, că vreo 8 le-am dormit) extrem de lungi, pentru că am ales să fie în timpul săptămânii de lucru, iar, în preajmă
Această postare ar fi trebuit să apară mai devreme by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20861_a_22186]
-
participat, alături de alți 40 de absolvenți (majoritatea, elevi și studenți), la diverse operațiuni de curățare a munților patriei de mormanele imense de gunoaie care îi populează. Mi-a plăcut ideea că niște puști pasionați de munte s-au dus de bunăvoie și nesiliți de nimeni să-l curețe de mizerii. Și că au făcut-o discret, fără tam-tam. Iar, când am mai auzit și că mașina de gunoi a fost închiriată din bănuții lor, m-am emoționat de-a dreptul. Am
Când plantele încep să crească din tampoane… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20377_a_21702]
-
cineva să NU dea caimacul la o parte??? you’re damn good! apoi, eu nu dau caimacul la o parte din simplul motiv că nu poate fi decât parte integrantă din lapte, nu-i ceva ce a aterizat acolo de bunăvoie și nesilit de nimeni. că de exemplu, o muscă. și revenind la fițe, eu zic că fițele tale sunt mai degrabă respectul pe care fiecare ar trebui să-l aibă față de propria persoană. nici macar nu trebuie să ai bani prea
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
a beneficia de puterea lucrului judecat, prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 167-172 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat. Articolul 370^2 Hotărârile arbitrale străine, care nu sunt aduse la îndeplinire de bunăvoie de către cei obligați a le execută, pot fi puse în executare silită pe teritoriul României, prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 173-177 din Legea nr. 105/1992 . Articolul 370^3 Hotărârile arbitrale străine, pronunțate de către un tribunal arbitral
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248636_a_249965]