1,535 matches
-
o deținere de pasive<footnote C. Basno, N. Dardac, Management bancar, Editura Economică, București, 2002. footnote>. Riscul de piață include În conținutul său toți parametrii de instabilitate a pieței și ne referim Îndeosebi, la riscul ratei dobânzii, riscul valutar, indicii bursieri etc. Instabilitatea parametrilor de piață se măsoară prin intermediul volatilității, care, la rândul ei, este determinată de modificările bruște, necontrolate ale prețurilor. Instituțiile financiar-bancare trebuie să evalueze În permanență, riscurile de piață care derivă din portofoliile deținute de acestea, de regulă
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
, Gherontie (c. 1720, Totoi, j. Alba - c. 1774, Blaj), cărturar. Școlit la Bălgrad (Alba Iulia) și la gimnaziul iezuiților din Cluj, e remarcat de Inocențiu Micu-Klein ce intenționează a-l trimite ca bursier la Roma, la Colegiul De Propaganda Fide. Șansa se risipește însă, într-un context tensionat, care acutizează brusc disputele religioase în Ardeal, astfel încât elevul merituos decide să-și continue învățătura la Târnavia (Trnava, în Slovacia de azi). Îmbracă rasa între
COTORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
întâmplării, așa cum procedează, spre exemplu, Victor Eftimiu, ci transformând-o în pretext al unei fabule dramatice „cu cheie”, întregul, ca și părțile componente fiind simboluri sau agenți purtători de idei în acțiune. Satira Las’pe mine și comedia de moravuri Bursierul societății au rămas în manuscris și nereprezentate. SCRIERI: Visuri de noroc, București, 1903; Ramuri, Budapesta,1906; Poezii, București, 1907; Impresii de teatru din Ardeal, Arad, 1908; Nuvele, București, 1909; Sirena. Jurământul, Beiuș, 1912; Nuvele, București, 1914; Se face ziuă, București
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
, Gheorghe (29.X.1897, Bărbătești, j. Vâlcea - 8.XII.1973, Bărbătești, j. Vâlcea), poet și folclorist. Este fiul Ioanei și al lui Ion Bobei. B. a făcut primele clase la Bărbătești. În 1911 intră, ca bursier, la Școala Normală din Constanța. Începe între timp să scrie, trimițând primele încercări, în versuri și în proză, la „Dobrogea jună”. După un an de învățătură la Craiova, se întoarce în cetatea tomitană, pentru ca între 1916 și 1918, în timpul războiului
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
fi profesori universitari (primul, și membru al Academiei Române), iar o soră, Ecaterina, se va căsători cu Nicolae Iorga. După liceul absolvit în orașul natal, B. a urmat Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, specializându-se în istorie, și, ca bursier, Școala Normală Superioară. Face o serie de călătorii la Viena, Petersburg, Kiev, Moscova, Odesa, Cracovia și Varșovia, specializându-se în limbi slave și descoperind numeroase scrieri și documente, majoritatea în limba slavonă, legate de istoria poporului român. Cu studierea și
BOGDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285785_a_287114]
-
ministru, a vă espune vederile mele, spre a putea servi când s-au constatat de domnia voastră că școala aceasta, de unde s-au recrutat până acum profesorii pentru școalele secundare, are necesitatea să i se prelungească esistența. Propun dar: 1. Zece bursieri cu o subvențiune de cel puțin 60 lei pe lună pentru fiecare elev. 2. Ca orașele principale să trimită câte un bursier care, după terminarea studiilor, să stăruiască în comuna ce l-a subvenționat ca om special pentru tot județul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
recrutat până acum profesorii pentru școalele secundare, are necesitatea să i se prelungească esistența. Propun dar: 1. Zece bursieri cu o subvențiune de cel puțin 60 lei pe lună pentru fiecare elev. 2. Ca orașele principale să trimită câte un bursier care, după terminarea studiilor, să stăruiască în comuna ce l-a subvenționat ca om special pentru tot județul. 3. Să se stipuleze prin lege ca școala să fie tratată ca școalele speciale cu facultățile de la Universitate, potrivit proiectului de lege
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
atitudine au conturat o necesitate strigentă, aceea de a găsi un instrumentar care să faciliteze cât mai bine Împărtășirea cunoașterii, folosirea acesteia În scop productiv și formarea de specialiști În cunoaștere. Cu ocazia studiilor universitare aprofundate efectuate În SUA, ca bursier al Programului Georgetown University, finanțat de Congresul Statelor Unite, am Început colaborarea cu International Knowledge Management Institute, primind și calificarea de Certified Knowledge Manager. Întors În România, am creat acest pod al cunoașterii și am demarat un amplu program de instruire
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
finale, pe care consiliul administrativ din New York le accepta aproape invariabil. Cu toate acestea, nominalizările se realizau În colaborare cu câțiva specialiști români, printre care se afla aproape Întotdeauna Iuliu Moldovan. După Întoarcerea din stagiul de studiu, primele generații de bursieri au devenit parte a acestui proces, mulți dintre ei fiind, de fapt, protejații lui Moldovan. Astfel, cu ajutorul burselor Rockefeller, Moldovan a avut posibilitatea să le ofere multora dintre viitorii săi colaboratori perioade de cercetare În Statele Unite. În afară de Moldovan, și alți
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
perioade extinse În care au observat cercetarea și dezbaterile academice din domeniul sănătății publice care se desfășurau la Universitatea Johns Hopkins sau În alte centre - spre exemplu, laboratorul din Long Island al lui Charles Davenport. Itinerariile de vizită ale acestor bursieri includeau multiple posibilități de a observa aplicarea conceptelor eugenice despre sănătatea publică, pentru că În programul acestora erau incluse prezentări ale diferitelor programe create de instituții guvernamentale dedicate asistenței sociale sau de organizații medicale private. Corespondența lui Sabin Manuilă și jurnalul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Domeniile sale de expertiză sunt studiile strategice și de securitate și analiza de politică externă. Stanislav Secrieru este originar din orașul Chișinău (Republica Moldova); absolvent al Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” (1996-2000), licențiat în Drept; studii academice postuniversitare în cadrul SNSPA (bursier al guvernului român), specializarea „Relații internaționale și integrarea europeană” (2001-2003); cercetător (PfP research fellow) la Colegiul de Apărare NATO de la Roma (aprilie-iulie 2006); începând din 2003, doctorand în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană, SNSPA (bursier al guvernului român
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
postuniversitare în cadrul SNSPA (bursier al guvernului român), specializarea „Relații internaționale și integrarea europeană” (2001-2003); cercetător (PfP research fellow) la Colegiul de Apărare NATO de la Roma (aprilie-iulie 2006); începând din 2003, doctorand în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană, SNSPA (bursier al guvernului român). Domenii de interes major: politica energetică a Rusiei, securitatea în Caucazul de Nord și Orientul Îndepărtat, politica externă a Federației Ruse în spațiul ex-sovietic, evoluția parteneriatelor strategice Rusia-SUA, Rusia-UE, Rusia-China. Simona Soare a absolvit Științe politice la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
divizați În tendințe ce se autodușmăneau, foști ofițeri, foști și fideli antonescieni, cîțiva țărăniști de-ai lui Maniu, poate un liberal independent...”. În condițiile În care cei mai activi pe plan cultural au fost studenții care ajunseseră În Franța ca bursieri, veniturile lor nu le permiteau să susțină financiar o publicație. De asemenea, publicarea unei reviste Însemna numai costuri deoarece, așa cum afirmă Virgil Ierunca, „nici un abonament nu a fost plătit vreodată vreunei edituri din Paris. Revistele erau distribuite gratuit”. La Început
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Facultatea de Istorie a Universității din București le acordă o atenție deosebită: istoria urbană și imaginile mentale, inclusiv cele create de propagandă. Între cauzele care au determinat dezvoltarea preocupărilor În anumite direcții, Murgescu și CÎlția uită să rețină și distribuția bursierilor Între diverse centre occidentale, care a avut drept rezultat, grație francofoniei, imitarea masivă, aproape exclusivă, a modelului hexagonal. Chiar din acest volum se vede cît de utilă ar fi Înmulțirea contactelor anglo-saxone și germane sau italiene. Unele dintre lucrările culese
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Marosy) și al lui Ștefan Mayer, funcționar de bancă. Urmează școala primară la Reșița, gimnaziul și liceul la Caransebeș și Timișoara, luându-și bacalaureatul în 1947, apoi Facultatea de Litere și Filosofie la Cluj (1947-1948) și București (1948-1949), iar ca bursier al statului român, Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1949-1954). După terminarea studiilor lucrează ca redactor la „Contemporanul” (1954-1971) și ca redactor-șef adjunct la „România pitorească” (1971-1982). În 1990 devine președinte-fondator al Mișcării Ecologiste din România, membru în
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
sub numele de Simeon Marcu) a devenit un susținător al lui I. Heliade-Rădulescu și al tuturor inițiativelor sale culturale. După studii de filosofie, filologie și matematică, urmate între 1822 și 1827 la Pisa și Paris, unde a fost trimis ca bursier al Eforiei Școalelor, se consacră învățământului, mai întâi ca profesor de matematică, apoi de franceză și, pentru mai mulți ani, de retorică, la Colegiul „Sf. Sava” din București. A fost un profesor de prestigiu printre contemporani, convins de însemnătatea școlii
MARCOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
după traducerea lui Gabriel de Mably), București, 1844; Olivo Bucchi, Francesca de la Rimini, București, 1846; Vittorio Alfieri, Filip. Orest, București, 1847. Repere bibliografice: Mihai Eminescu, Scrieri politice și literare, îngr. și introd. Ion Scurtu, București, 1905, 329-330; Ion Bianu, Întâii bursieri români în străinătate, „Revista nouă”, 1888, 11; Urechia, Ist. șc., I, 112; Petre Grimm, Traduceri și imitațiuni românești după literatura engleză, DR, 1922-1923; Alexandru Marcu, Un student român la Pisa și Paris către 1820: Simion Marcovici, Vălenii de Munte, 1929
MARCOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
și conferențiar titular (1938-1947). În paralel devine șef de lucrări (1936-1938) la Institutul de Psihologie al Universității din Cluj. Este trimis la studii de specializare, la universitățile din Leipzig, Berlin și Hamburg (1929), Paris (1935) și Londra (1935). A fost bursier al Fundației Rockefeller la Harvard, Yale, Columbia, Chicago și Duke, SUA (1932-1934). Profesor suplinitor de psihologie și director al Institutului de Psihologie (1938-1942), a îndeplinit și funcția de director al Laboratorului Psihotehnic al Ministerului Muncii din Cluj - Sibiu (1941- 1943
MARGINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
arhivei lui Liviu Rebreanu. Un prim rezultat l-a constituit teza de doctorat Liviu Rebreanu în lumina manuscriselor și a corespondenței sale, susținută în 1978. În formația științifică a lui I., stagiul de specializare la Tübingen, în perioada 1969-1971, ca bursier al Fundației „Alexander von Humboldt”, s-a dovedit important. Aici a descoperit numeroase documente privitoare la relațiile cu spațiul și cultura germană ale unor scriitori români ca N. Iorga, Ioan Slavici, Al. A. Philippide, Tudor Vianu și mai ales Liviu
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
se pune la punct cu lecturi (din Karl Marx, Friedrich Engels, Auguste Comte, Hyppolite Taine ș.a.) care îi vor folosi în exercițiul critic. În octombrie 1890 intră la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași și, simultan, ca bursier, la Școala Normală Superioară, pe atunci un adevărat focar al mișcării socialiste. Terminându-și studiile în 1893, ajunge profesor suplinitor la Târgoviște, dar i se refuză sistematic numirea definitivă. Se stinge de ftizie la nici douăzeci și trei de ani
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
în comuna natală, iar pe cel secundar la Liceul „George Coșbuc” din Năsăud, bacalaureatul susținându-l în 1933 la Dej. În același an devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Iași, secția limba și literatura română. Bursier din anul al doilea, este remarcat de profesori, printre care se numără G. Ibrăileanu, Octav Botez, G. Călinescu și Iorgu Iordan. După obținerea licenței în 1938, este profesor la câteva prestigioase școli ieșene (Liceul Național, Seminarul „Veniamin Costache”, Liceul Militar
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
europene din centre înfloritoare ca Viena, Veneția, Livorno 11. Anul „zaverei“ nu a putut rupe brusc legăturile pe care cărturarii români și greci le aveau în vremea grecismului 12. Personalități grecești sprijină, chiar după 1821, educația tinerilor români. Este cazul bursierilor români la Pisa, ocrotiți de Ignatie, fostul mitropolit grec al Țării Românești, care le supraveghea evoluția, cursurile la universitate și lecturile 13, ori cel al studioșilor de la Paris, unde Filip Fournaraki, prieten al lui Adamantios Korais, corespondează strâns cu Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Dicționarul Scriitorilor Români (DSR, I-IV), Dicționarul Esențial al Scriitorilor Români (DESR), Dicționar Analitic de Opere Literare Românești (I-IV). Bursier multiplu al Colegiului Noua Europă din București, a beneficiat de stagii de pregătire În Marea Britanie (Oxford, 1999) și Statele Unite: bursier Fulbright În 1992, la Indiana University, Bloomington; visiting fellow la New York, Columbia University, respectiv la Institute for Psychohistory (1997, 1999, 2000) și la University of North Carolina, Chapel Hill (2001). Corin Braga este șeful Catedrei de Literatură Comparată și director
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Aula, Brașov, 2001) și al volumului de teorie literară O plimbare de dimineață pe strada Servandoni. O teorie a atitudinii critice (Editura Limes, Cluj, 2003). Doru Pop este lector la Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj, din 2005. Bursier Fulbright, New School for Social Research din New York, 1995-1996. Bursier Ron Brown, University of North Carolina at Chapel Hill, 2001-2003. Masterat luat la University of North Carolina at Chapel Hill, School of Journalism and Mass Communication, 2003. Doctorat obținut la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
plimbare de dimineață pe strada Servandoni. O teorie a atitudinii critice (Editura Limes, Cluj, 2003). Doru Pop este lector la Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj, din 2005. Bursier Fulbright, New School for Social Research din New York, 1995-1996. Bursier Ron Brown, University of North Carolina at Chapel Hill, 2001-2003. Masterat luat la University of North Carolina at Chapel Hill, School of Journalism and Mass Communication, 2003. Doctorat obținut la Facultatea de Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, 2004. Editor-șef la Ziarul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]