2,883 matches
-
își legă niște pietre grele de picioare, și pietrele îl traseră până la fundul prăpastiei Apucă atunci buruiana, cu toate că-i înțepă mâinile, apoi își desfăcu pietrele legate de picioare și marea îl zvârli la țărm... Ghilgameș îi spuse lui Urșanabi-corăbierul: - "Urșanabi, buruiana asta este un leac împotriva spaimei; prin ea omul va dobândi vindecarea desăvârșită! O voi duce-o în Urukul-cel-împrejmuit, îi voi pune pe oameni să mănânce din ea, pentru a-i încerca puterea de vindecare, numele ei va fi "bătrânul-întinerește
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
la anii mei tineri!" După douăzeci de îndoite leghe, îmbucară câte ceva; la treizeci de îndoite leghe mai departe, poposiră. Ghilgameș, zărind un izvor cu apă proaspătă, cobori în el și se scaldă în apele lui, când un șarpe, adulmecând mireasma buruienii, pe ascuns, apucă buruiana și pe dată-și aruncă solzii cei vechi...” Nefericit și fără nici o speranță, după ce ratează și ultima încercare, Ghilgameș se întoarce la Uruck, unde îngenunchează înaintea zeilor, cerându-le o ultimă întâlnire cu Enkidu: "O, tată
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
După douăzeci de îndoite leghe, îmbucară câte ceva; la treizeci de îndoite leghe mai departe, poposiră. Ghilgameș, zărind un izvor cu apă proaspătă, cobori în el și se scaldă în apele lui, când un șarpe, adulmecând mireasma buruienii, pe ascuns, apucă buruiana și pe dată-și aruncă solzii cei vechi...” Nefericit și fără nici o speranță, după ce ratează și ultima încercare, Ghilgameș se întoarce la Uruck, unde îngenunchează înaintea zeilor, cerându-le o ultimă întâlnire cu Enkidu: "O, tată, o, Ea, iată că
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
pe aripă de vânt Ce-și caută haotic o brazdă de pământ, Un loc numai al ei pentru-o rodire nouă Unde cu nemurire doi îngeri să îi plouă. Prin rugăciune zbor spre nori olimpieni Eu, biată semincioară crescută-n buruieni, Ajung la Poarta Vieții și zac parcă-n neștire, Dar mă trezesc atinsă de sfânta Lui iubire. Înlănțuirea brumei treptat mă slobozește Dispare umilită și-n hăuri se topește, Lăsând în urma ei șuvoi adânc de lacrimi Ce spală-ntinăciunea și tăinuite
MĂ SIMT CA O SĂMÂNŢĂ... de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/rodica_constantinescu_1476901593.html [Corola-blog/BlogPost/378725_a_380054]
-
intră în curte, în casă, ți se bagă în suflet să vadă ce ai, ce nu ai și pe urmă umple satul cu tot felul de prostii. Îl știam. Trecea prin fundul grădinii să vadă dacă am plivit sau nu buruienile și mă arăta cu degetul că sunt leneș. - Mi-a venit până la poartă, s-a uitat prin uluci, doar să vadă ceva de care să râdă. Pusesem mâna pe cazma, scosesem un pui de vișin care răsărise chiar în mijlocul bătăturii
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_4.html [Corola-blog/BlogPost/364593_a_365922]
-
Desigur că apa s-a dus urgent pe gâtul acelei ființe însetate,mai grav însă a fost că după ce a băut toată apa s-a uitat naluc cu un ochi în fundul ulciorului după care foarte supărat l-a aruncat cine știe unde . Buruienile mari, deci nu mai era de găsit. Tudor a rămas singur privind cum se îndepărta ființă aceea într-un țopait păsăresc neexplicat. Pe Tudor nimeni nu-l caută. A rămas în pădure două săptămâni care erau greu de ținut minte
ASCUNS IN PADURE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ascuns_in_padure_florentina_craciun_1335518120.html [Corola-blog/BlogPost/359216_a_360545]
-
arat, care a fost înlocuit cu scarificatul, ca lucrare de bază. La fiecare campanie de semănat la grâu, cum este și cea care se apropie cu pași repezi, pregătirea patului germinativ se realizează prin aplicarea unui disc pentru dezmiriștire, distrugerea buruienilor și a samulastrei, apoi o scarificare la 45-48 de cm cu un agregat care este prevăzut și cu discuri pentru uniformizarea terenului. Semănatul se va executa cu un utilaj complex, având o productivitate de 50 de hectare pe schimb, alimentarea
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Galateanul_gavrila_tuchilus_ministru_al_agriculturii.html [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
aflu undeva, nu sunt acasă, nu știu unde mă aflu, văd oameni cunoscuți, ei nu mă recunosc, încerc să le explic ceva. Nu ne înțelegem. Oare aceasta este din viața anterioară sau din cea viitoare? Unele scrieri seamănă cu florile artificiale. Prefer buruienile, sunt vii. Îmi place mirajul, floarea de cactus. Troistan și Isolda, Romeo and Julia, eu și iluzia. Sub ochii uluiți ai motanului negru, șoarecii joacă o piesă, nu vor vi mâncați înainte ca piesa să se termine. Cum este orbirea
CULTIVAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cultivat_boris_mehr_1349841303.html [Corola-blog/BlogPost/359785_a_361114]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > FLOAREA SI BURUIANA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1630 din 18 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Floarea și buruiana Stau alături în grădină , răsărită la-ntâmplare O tufă de mărăcine lâng-o prea frumoasă floare . Plin de ifose ,cu țepi ascuțiți ca
FLOAREA SI BURUIANA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1434624237.html [Corola-blog/BlogPost/352915_a_354244]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > FLOAREA SI BURUIANA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1630 din 18 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Floarea și buruiana Stau alături în grădină , răsărită la-ntâmplare O tufă de mărăcine lâng-o prea frumoasă floare . Plin de ifose ,cu țepi ascuțiți ca niște ace , Păcătosul mărăcine dalbei flori nu îi dă pace . O privește cu dispreț aroganta buruiană Însă floarea
FLOAREA SI BURUIANA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1434624237.html [Corola-blog/BlogPost/352915_a_354244]
-
Floarea și buruiana Stau alături în grădină , răsărită la-ntâmplare O tufă de mărăcine lâng-o prea frumoasă floare . Plin de ifose ,cu țepi ascuțiți ca niște ace , Păcătosul mărăcine dalbei flori nu îi dă pace . O privește cu dispreț aroganta buruiană Însă floarea înțeleaptă,nu pare s-o bage-n seamă . -Eu m-agăț oriunde vreau ,d-aia mi se spune scai Pe când tu stai nemișcată ,și ce viață scurtă ai ! Te adună cine vrea ,te miroase ,ce scârbos ! Mulțumesc celui
FLOAREA SI BURUIANA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1434624237.html [Corola-blog/BlogPost/352915_a_354244]
-
plante amândouă bine-nfipte în pământ Ne adie în grădină precum vezi ,acelasi vânt , Diferența dintre noi este ,că eu sunt plantată , Cu dragoste îngrijită ,pe când tu ...ierbicidată ! Morală : Și ciulinul are floare Seamănă ,dar nu răsare ! Referință Bibliografică: Floarea si buruiana / Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1630, Anul V, 18 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Adriana Papuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FLOAREA SI BURUIANA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1434624237.html [Corola-blog/BlogPost/352915_a_354244]
-
fi mai bine, Piciorul drept, soldat, lovește steaua alfa, Că beta s-a rostogolit în hău, îmi spune unul Ce fac porumbeii, vai, ce rușine, Gândește fiecare precum Napoleaon, Avocatul Syla, să nu te pui cu el, Compară mila cu buruienile ce cresc în mic noroi, Te temi de moarte, hei, nu știi ce-i aia, Unii ne spun că este parțială, Iar ce e parțial nici nu contează, Am auzit o mierlă ce avea contract cu Dumnezeu. Metafora nu este
IMPOSTURA AUSTRALIANĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/boris_mehr_1496215455.html [Corola-blog/BlogPost/340212_a_341541]
-
aplecat smerit crengile pentru ca trecătorii să poată gusta și să simtă aroma fructelor coapte. Cu o condiție însă : trebuie să fie de bună credință. Melania Cuc s-a dovedit o agricultoare destul de râvnică. Ea a trudit în propriul ogor pentru ca buruienile să nu năpădească și să strice culturile. Când i s-a părut că totul e gata, și-a poftit prietenii la ospăț. Ospățul cuvintelor, cel mai sățios dintre toate. Iată și confesiunea autoarei : Am scris aproape „terapeutic”, ca să mă conving
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
specializați. Manelele s-au născut din influența turcismelor asupra muzicii lăutărești, adăugând izul muzicii indiene din filme și modificate de cântăreții de petrecere. Pruteanu arată că manele se cântă pe texte jalnice. Se evită cultura și pe locul necultivat vin buruieni, adică se întinde măgăria până în Franța unde s-a prezentat un clip cu manele. Ioniță de la Clejani zice că avem și noi dreptul să cântăm și avem publicul nostru. Am cântat și la operă. Dan Grigore îl atacă: ești țigan
MANELE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Manele_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/359570_a_360899]
-
doua zi, noi eram mai mult în preajma uncheșului și-a vitelor sale. El avea treabă, iar noi ne jucam, dar aveam grijă și de vite. Avea o sfințenie greu de închipuit pentru pământul lui. Totul trebuia să fie perfect. Nicio buruiană rea nu trebuia să crească în iarbă. Se lupta să nu vadă niciun mușunoi pe pajiște. Lua, toamna și primăvara, o săpăligă și nimicea orice tentativă a furnicilor de a face mușunoi. Nici cârtița nu avea ce căuta pe pământul
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
cu toată puterea ființei și a minții mele, ca Adevărul să fie scos din apele murdare în care-l îngropaseră fariseii comuniști, să dau omenirii nestemate din folclorul nostru, să nu preget niciodată în a curăți „Grădina Maicii Domnului” de buruienile răului.” Cu greu mai puteam să-mi potolesc emoția ce mă cuprinsese, fiindcă nu trecuseră mai mult de două minute de când eram sub imperiul vrăjii magicianului sunetelor celeste, care cânta cu atîta sensibilitate și dăruire de om împătimit: zeu printre
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406562487.html [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
întâmplat așa? Atunci să vă explice autorii DEX-ului ce și cum. Castraveți pe la Buzău Îmi este greu să accept că unele cuvinte românești au originea din limba bulgară., așa cum consideră autorii: stejar (stezer), cloșca (klocika), horă (horo), busuioc (bosilek), buruiană (burjan), broboadă (podbratka), copaia (copania), coropișniță (konopistika), ș.a. Probabil că la un târg de Drăgaică, de pe la Buzău, or fi venit niște bulgari să vândă niscaiva castraveți. S-au minunat de ce-au văzut și au exclamat: bre valah, krasiva horo
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
de mîine. Pe zi ce trece-ți semăn tot mai mult; Așa izvorul ce se-aruncă-n baltă, Se-nvăluie cu mîlul laolaltă Și-n loc să-i spele apele verzui, isi tulbură izvorul apă lui. Arar în ochii-mi dragostea surîde... Și buruiana prinsă de pripoare, În ciuda stîncii goale și aride, Tot înflorește, vara, cîte-o floare. Vorbește-mi blînd, mi-e inima bolnavă... Iubirea m-a întîmpinat cu ură: În loc să-mi toarne cîte-o picătură, Mi-a dat întreaga, cupa-i cu otravă. Cînd
OTILIA CAZIMIR de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1487264408.html [Corola-blog/BlogPost/344154_a_345483]
-
Histriei, și de acolo până la Întorsura, refăcând astfel drumul transhumanței străbătut... din Terra Blachorum. Așa se face că neamul bălcăneștilor trăiește de la descălecarea lui pe aceste locuri în strânsă legătură cu cerul și pământul, cu lucrurile înconjurătoare, vădind tenacitatea unei buruieni locale, nepieritoare, care în ciuda vitregiilor îndreptate împotriva ei se încăpățânează să reziste, meritându-și astfel, pe drept cuvânt, numele de pir.” Sfântul Baia, un sfânt al tuturor posibilităților Bălcăneștii sunt oameni împlinitori de dreptate, răbdători în suferință, iubitori de adevăr
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/_baia_balkan_o_cronica_sociala_semnata_ileana_andrei_cudalb_canberra_australia_.html [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
râsete, venea vremea... concluziilor. Aici vorbeau doar unii, care erau mai în vârstă, nu numai în ale lăutăriei. Era vremea ca satul să afle de drama părinților părăsiți de copii, a copiilor părăsiți de părinți, a bolilor vindecate miraculos cu buruieni, a babelor care descântau prin farmece, a strigoilor și moroilor care dădeau târcoale rudelor rămase sau... dușmanilor. Erau povești care țineau deschiși ochii ce încercau să vadă dincolo de linia orizontului, orizont care, pentru ei, la vremea aceea, însemna dealul Brâncovenilor
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
o grăesc împrejurul meu. Dorința mea era, ca Academia să scape aceste odoare amenințate a cădea în uitare, redându-le locul la care au drept și să puie o stavilă la acest val de nepăsare pentru graiul bătrânesc, stârpind totodată buruienile neologismului, care înăbușe limba strămoșească. (...) Aceste parazite răutăcioase, numărul lor crește pe zi ce trece și sfârșitul va fi schilodirea limbei. Strecurarea lor o datorăm, în mare parte, vieței politice, obiceiurilor apusene și educației copiilor în străinătate”. Cât de actual
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
pregătesc pentru câmp. Dar când începusem să mă bucur și să-mi strâng la piept amintirile, m-am lovit cu putere de realitate. De o realitate dureroasă. Următoarea casă pare ruptă din filmele de groază. Pomi cât mâna de groși, buruieni cât casa... Cu greu mai zărești ceea ce, cândva, a fost o casă de oameni gospodari. Uși rupte, ferestre sparte, pereți dărâmați, tristețe, gust amar. Următoarea, la fel. Apoi una locuită, încă trei părăsite, alta locuită de o bătrână și încă
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1412872192.html [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
cu o strecurătoare lintea, pe care o amestecam cu mălai și o dădeam la rațe - hălpăiau rațele lacome până se umflau! Din terenul cu porumbi pe care-l avea familia mea în Valea Oltețului, după ce mă răcoream la apă, culegeam buruieni pentru porc. În fiecare an creșteam un porc mare, rasa Marele Alb (adică mai multă pecie decât grăsime) pe care-l tăiam de Crăciun, îl puneam la afumat în vatră, iar pecia și trandafirii le băgam la găleata cu untură
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Pe_valea_oltetului_alexandru_cetateanu_1344347469.html [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
spun eu matale, mi-e drag și dor de casa părintească, dar acum am rostul meu, sunt doctor chirurg la spitalul mare din oraș. Mai e nevoie și acolo de oameni care să vă îngrijească și să vă vindece, că buruienile tușei Fira nu vindecă chiar tot, glumi Ionuț. -Doctor, ce mai, ești deștept, băiete, e bine că a ajuns doctor și unul de-al nostru, că cu boala nu te pui, adăugă Mitru al Ilenei, care tăcuse până atunci. Ochii
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1466064315.html [Corola-blog/BlogPost/373311_a_374640]