1,697 matches
-
în sară,Sub cumpăna-nvelită cu șindrilă.Mi-e dor de-a mea livadă mareCu rod mănos sub cușmă și în sân,Ce nu-i lipsea un soi din fiecareNici flori, nici umbră și nici veșnic fân.O seculară vie, cu butuci deaduraStârnea un iz la margine de drum,Un soare scopt cocea ciorchini ca muraPlini de mireasmă în a lor parfum.Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rarăCu - obloane mari în largile ferestre,Cu - odăi zidite-n galben
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
dimensiune (în fond, doar intuită) se prăbușea cu totul în adînc, deveneam întins și greu ca un pachebot-fantomă pe niște ape nesfîrșite, mă înnămoleam, cum s-ar spune, în hoitul acelei perspective grandioase și surde, absolut personale. Stăteam pe un butuc, mă sprijineam într-un toiag sculptat pe alocuri, mai veneau pe la mine unii plini de bune intenții și cu nuci în buzunare, în starea în care eram, nu puteam să vorbesc, priveam la niște păsări de curte moștenite din moși-strămoși
PURTAU ÎN BUZUNARE NUCI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383091_a_384420]
-
știință (în ordine alfabetică): Mihaela Albu, Alfredo Pérez Alencart, Lucretia Andronic, Vasile Andru, Dan Anghelescu, Hrandt Avakian, Elenă Baciu, Nicolae Baciut, Vasile Badaluta, Cornel Balaban, Marian Barbu, Lucian Blaga, Jean Bodin, Dan Brudascu, Adrian Botez, A. I. Brumaru, Ion Burcin, Zoltan Butuc, Alex Amalia Călin, Ana Chelariu, Șerban Chelariu, Vasile Ioan Ciutacu, Theodor Codreanu, Viorica Colpacci, I.P.S. Arhiepiscop Nicolae Condrea, Gheorghe I. Cotenescu, Adina Dabija, Andrei Damian, Theodor Damian, George Dan, Emilia Danescu, Marian Daniel, Gabriel Dragnea, Zoia Elenă Deju, Ioana Diaconescu
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
ocupăm și cu tutunul, cultivăm usturoi, cartofi și mac, uneori și toate patru într-un an, iar până nu demult grajdurile ne-au fost pline cu porcine, vaci și tăurași. Am avut încă din anii cincizeci câte 2.000 de butuci de viță-de-vie, produceam ceva țuică și peste 2.000 de litri de vin anual. Acum, din lipsă de forță de muncă. ne-am îndreptat mai mult spre agricultura tradițională. Totuși, cea mai mare avere a noastră sunt copiii și nepoții
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
a mării îmbie. Pești mari, pești mici, pradă și prădător expuși cu un preț scris de mână pe o bucată de hârtie. Alături cineva taie cu mișcări precise, între chirurgical și abilitate artistică de circ niște pești enormi pe un butuc de lemn acoperit cu un ziar. O bucată din care se prelinge sânge chiar deasupra pozei din ziar reprezentând doi arabi așezați pe scaune, fumând din narghilele cu priviri impenetrabile. Intrăm într-un restaurant arăbesc popular unde vin să mănânce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
fu aruncat în temnița Yedikule, împreună cu cei patru fii ai săi și cu vistiernicul Ianache Văcărescu. În temniță, domnitorul și fiii săi au fost torturați într-un mod aproape imposibil de imaginat în zilele noastre. Astfel, cronicarul spune că pe lângă butucii în care le-au fost prinse mâinile și picioarele, li se cresta pielea capului, presărându-se apoi sare, li se ardea pieptul și tălpile cu fierul roșu, erau bătuți cu bestialitate în fiecare zi. Și tot acest tratament nu avea
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
dimensiune (în fond, doar intuită) se prăbușea cu totul în adînc, deveneam întins și greu ca un pachebot-fantomă pe niște ape nesfîrșite, mă înnămoleam, cum s-ar spune, în hoitul acelei perspective grandioase și surde, absolut personale. Stăteam pe un butuc, mă sprijineam într-un toiag sculptat pe alocuri, mai veneau pe la mine unii plini de bune ... Citește mai mult Mă învățasem să mă obișnuiesc cu greutatea confuzăa timpului suspendat, din mine,era ca o bătaie adîncă și amplă de clopot
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
acea dimensiune (în fond, doar intuită)se prăbușea cu totul în adînc,deveneam întins și greu ca un pachebot-fantomă pe nișteape nesfîrșite, mă înnămoleam, cum s-ar spune,în hoitul acelei perspective grandioase și surde,absolut personale. Stăteam pe un butuc, mă sprijineam într-un toiag sculptatpe alocuri, mai veneau pe la mine unii plini de bune ... IV. ÎNTOARCEREA LUI ȚEPEȘ, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017. Mai cade cîte-o șuncă din sfoară, și-atunci prinții
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Încercat... — L-am studiat cu grijă. Însă nu am izbutit să Înțeleg nimic, În afară că e compus din cinci substanțe diferite. Dante clătină din cap. Avea senzația că omul acela Îl mințea. Pentru o clipă, și-l imagină În butuci, În subteranele de la Stinche. Oare cât ar fi rezistat la tortura cu frânghia, apărându-și secretul? Și cât rezistase meșterul Ambrogio, protejându-l pe al lui? 4 În aceeași zi, pe la asfințit O placă smălțuită din aramă, agățată de portic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
unul dintre acele semne ale răului pe o carte de farmece sechestrată În casa unui om bănuit de vrăjitorie. Acesta fusese prins În timp ce evoca nălucile morților și fusese predat Inchiziției, odată cu toate hârtiile găsite. Se spunea că fusese transportat În butuci, Într-un car acoperit, direct la Roma. Nimeni nu mai aflase nimic despre el. Pe vremea aceea, poetul era gonfalonier al poporului la San Piero și semnase el Însuși procesul verbal de predare către autoritatea ecleziastică. Dar făcuse așa Încât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sau altcineva, superiorul lui, bossul, stăpânul? Cum se va desfășura dialogul? Și unde? Chiar așa, unde? Aici? În altă parte, la alt etaj, Într-un birou, Într-o cameră de tortură? Sigur, exageram, șarjam - nu suntem În Evul Mediu, ce naiba! Butuc, ghilotină, autodafé - să fim sobri, un glonte bine țintit În frunte, cavalerește, rezolvă problema simplu și eficient, faptul că se Întâmplă În dormitor, la toaletă sau pe coridor nu mai contează... Ba, uite că da, contează! Într-o străfulgerare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și-apoi se văzu intrând pe ușă și trupul său, mai trist. Cum ați dormit? Bine? DA? Mă bucur. Și care din voi a tras de șnur? Crailor, nu v-astâmpărați deloc, he, he! Ei? Care? Și cu capul pe butuc vă gândiți la prostii! Episodul 69 CU STIMĂ — Mărturisesc, luminăția-ta - spuse spătarul revenindu-și primul la vederea viziriului - că de acel șnur de care pe drept cuvânt pomeneați, eu însumi am tras. N-am facut-o Doamne ferește, cu gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
desăvîrșire interzise? Cine ar fi putut s-o vindece pe studenta de la germană de coșmarul din care se trezea În fiecare noapte fix la două și jumătate cu aceeași frază pe buze: „Să vină călăul să-mi pună capul pe butuc și să mi-l reteze cu satîrul“, dacă nu ar fi descoperit ea Însăși În pod o carte veche avînd pe copertă chipul contesei de Montespan și În spatele ei omul cu mască roșie și securea mînjită de sînge. Era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
capace ruginite de roți, tomberoane mari deasupra cărora roiau muște și din care ieșea așa un miros încât a trebuit să mă țin de nas când am trecut pe lângă ele. Era întuneric în atelierele mecanice, cu mașini vechi postate pe butuci de lemn sau carcase fără roți atârnate de lanțuri. Mecanicii stăteau pe-acolo, sprijiniți de câte-o ușă și așteptau să le vină comenzi, iar fiecare cuvânt pe care-l ziceau avea câte un „cristoșii mă-sii“ în el, „la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
fără ca șoferul să fie de față. E un dispozitiv universal care se potrivește la toate încuietorile auto. Toma sări jos de pe scară și îl invită pe Voicu să se apuce de treabă. La a treia încercare, acesta reuși să rotească butucul din mâner și deschise portiera. Curios, polițistul îi ceru lui Voicu să vadă și el scula pe care acesta o folosise. Deși în activitatea lui văzuse destule instrumente folosite de spărgători, dispozitivul lui Voicu era o noutate. Eu l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lui văzuse destule instrumente folosite de spărgători, dispozitivul lui Voicu era o noutate. Eu l-am inventat! se lăudă mândru acesta. Așa cum v-am spus, deschide orice încuietoare tip yale și, ceea ce este cel mai important, nu deteriorează de loc butucul. Încuietoarea rămâne intactă și poate fi folosită mai departe. Ah, continuă el dându-și seama cu cine vorbește, fiți liniștit! Nu există decât un singur exemplar din chestia aceasta, cel pe care îl țineți în mână, iar imediat ce ies la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
morman de cenușă, doar câțiva cărbuni mai licăreau dedesubt. Strugurel își roti privirile de jur împrejur, căutându-l pe Burcilă dar acesta nu se vedea nicăieri. Se apropie de foc și, cu un băț lung, răscoli jarul rămas. Luă câțiva butuci din grămada de alături pe care îi așeză unul peste celălalt în spuza fierbinte. La început timid, apoi din ce în ce mai repede, flăcările începură să cuprindă lemnele, trosnind ușor. Se lăsă pe vine și întinse mâna după o crenguță aprinsă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
trecu prin minte un vers - pentru că domnul Brener iubea poezia, negustoria nu-i secătuise, de tot, simțul frumosului - un vers despre un apus de soare, care cade la orizont aidoma unui cap de monarh, atunci cînd se prăvale de pe un butuc. Îngîndurat, domnul Brener Își scoase o țigară din buzunarul interior. În acel moment, chiar În acel moment, fetița din pădure scoase oglinjoara rotundă din buzunar, placată În sidef, și și-o apropie de față. Își văzu Întîi nasul pistruiat, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când viile au fost atacate de o boală numit filoxera. Izolat s-a mai menținut vița veche în terenurile nisipoase din județul Galați, iar prin gospodăriile oamenilor, lângă casă, s-au mai păstrat câțiva „butuci” de vie pânăă la primul război mondial. Asemenea vii aveau locuitorii răzeși, iar după venirea bejenarilor bucovineni, unii dintre ei și-au plantat vii și livezi. Chiar dacă nu aveau teren propriu, țăranii așezați pe moșia boierească care plantau vii și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
speciale - sticla, de exemplu. Altfel, țăranul s-a învățat săi facă singur unelte din lemn (furca, țăpoiul), grebla, toate elementele din lemn care alcătuiescă căruța (carul) în afară de roate, care impunea mersul la rotar (e vorba de roata din lemn cu butuc, spițe, obezi pe care s-a „tras” o ramă de fier - raf, nu de roata tăiată dintr-un butuc!). dacă opincile și le făcea singur, cizmele, încălțămintea elaborată, era făcută de ciubotar (cizmar), tot așa, când a renunțat la râșnița
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
elementele din lemn care alcătuiescă căruța (carul) în afară de roate, care impunea mersul la rotar (e vorba de roata din lemn cu butuc, spițe, obezi pe care s-a „tras” o ramă de fier - raf, nu de roata tăiată dintr-un butuc!). dacă opincile și le făcea singur, cizmele, încălțămintea elaborată, era făcută de ciubotar (cizmar), tot așa, când a renunțat la râșnița de mână, s-a adresat morarului, nu mai vorbim de toate uneltele de metal care trebuiau ascuțite (trase), înroșite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de lemn locale: stejar (tălpile casei se făceau din stejar, dar și porțile de intrare în gospodărie), frasin, carpen, fag, ulm, arțar, tei. Dulgherii foloseau barda pentru cioplitul grinzilor, căpriorilor, furcilor, amânarilor, leațurilor etc. Scândurile necesare erau obținute prin despicarea butucilor cu o pânăză mare de ferăstrău, într-o instalație și unealtă numită trașcă; nu avem știre nici despre folosirea forței apei în purtat fierăstraiele de despicat lemnul. Trașca a fost folosită de Toader Vartalomei Pușcuță, prin 1953-1954, când sau făcut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lucrul, le curăța și le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în Lunca. Meșterul rotar făcea și osii „tocmea” tot carul, pluguri, grape, sănii, juguri. Foloseau diferite esențe de lemn: ulm (pentru butucul roții), frasin, carpen, stejar. Între cei mai cunoscuți meșteri rotari amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe Prodan Tomescu, Alexandru Hură. Acești meșteri făceau după priceperea și hărnicia lor toate uneltele, instalațiile și alte lucruri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
peste scrântitură, fractură, locul se umfla și vâna se zbârcea dând dureri mari. Dar meșterul-meșter în trasul oaselor era fratele Drițulesei, Gheorghe Drăgan care, de meseria lui lucra roate, poloboace, lucra și la câmp. Probabil că așa cum potrivea spițele pe butucul roții și doagele la poloboace și putini, tot așa punea cap în cap oasele și le lega cu lopățele. El are multe reușite și vindecări: Bădăluță Floarea a avut legătura ruptă dintre claviculă și omoplat. Gheorghe Drăgan, meșterul de ciolane
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scutea făptașul de judecata și de pedeapsa domnească, decât în cazuri de excepție. ranii dependenți de pe moșiile mănăstirești și boierești erau judecați de stăpânăii lor, egumenii mănăstirilor și boierii, prin slugile boierești. În mod frecvent se aplica bătaia, punerea în butuci și ținerea în fum, în apă înghețată. Preoții și diaconii erau judecați și pedepsiți de mai marii lor: egumenii mănăstirilor, episcopii și mitropoliții. Robii țigani și tătari se conduceau după „dreptul robilor”, deosebit de „dreptul românesc”, puteau fi vânduți, de regulă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]