15,206 matches
-
Măceșului nr. 3/A, tel. 491889. ( O. N.) Murani, arie protejată Zona a dobândit statutul de arie protejată prin Hotărârea C.J.T. nr. 19/1995 și prevederile Legii nr. 5/2000. Situată la confluența dintre compartimentul înalt al Câmpiei Vinga și Câmpia Timișoarei, acumularea Murani a fost realizată în vederea atenuării viiturilor din amonte ale pârâului Magheruș, creându-se, astfel, habitate de apă dulce, mlaștini/turbării. Acumularea Murani reprezintă un loc ideal de cuibărit și loc de popas pentru aproape o sută de
Agenda2003-48-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281782_a_283111]
-
3, bl. 47, scările A, B, bl. 48, scările A, B, nr. 45, scările A, B, C, nr. 49, scările A, B; Chizătău (p), Făget (p), Parta (p), Giarmata (p), Biled (p), Ghiroda - Brutarie, Primărie, străzile Victoriei, Plopilor, Făgăraș, Lugoj, Câmpiei; Iecea Mică (p), Saravale, Moravița (p), Cruceni (p). MIERCURI: Timișoara (străzile Odobescu nr. 67, Porumbescu nr. 4, 6, 8, 9, 10, 12, Lidia (p), Vălenii de Munte (p), Drubeta (p)), Lugoj - Zona Cotu Mic, bl. 9, scările A, B, nr.
Agenda2005-02-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283267_a_284596]
-
domestice au obligația de a asigura paza animalelor domestice aflate la pășunat sau la diferite munci; este interzisă însoțirea turmelor fără jujeu și în număr mai mare de trei în zona de munte, doi - zona de deal și unu - la câmpie. Alte obligații vizează respectarea prevederilor legale cu privire la pășunat, pe bază de contract, adăpostirea animalelor pe timp de noapte, respectarea traseelor pentru trecerea animalelor domestice prin fondul forestier. În cazul pagubelor produse de vânat culturilor agricole sau silvice, persoanele păgubite vor
Agenda2004-41-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282969_a_284298]
-
Calea Lipovei nr. 43, Boltei nr. 2-4, Al. Lăpușneanu, Negulici, Calea Bogdăneștilor (p), Ion Rațiu (p), Schwicker, Simion Bărnuțiu (p)), Clopodia, Ferendia (p), SP Șanț în Cot, I.A.S. Giarmata - Atelier mecanic, Giarmata (p)+Brutarie, Ghiroda - străzile Victoriei, Făgăraș, Herculane, Câmpiei, Lugojului, Ictar-Budinț, Făget (p), Iecea Mare (p), Cheglevici (p), Buziaș (p). VINERI: Timișoara (străzile Polona nr. 2, Leandrului nr. 23, 25, Calea Lipovei nr. 45 (p), Calea Bogdăneștilor (p), Mickiewicz, Radu de la Afumați, Gr. Ureche, Banu Severinului, A.D. Xenopol), SP
Agenda2004-33-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282774_a_284103]
-
vis cenușă straniului tău Paradis curgând că o hlamida pe purul meu schelet ! Cezar Ivănescu, Rod / Seed Time and Harvest, Poeme / Poems, Editura Junimea, Iași - 2005, p. 274. TURN ! de m-ați fi lăsat că pe un măr la marginea câmpiei normal aș fi trecut în ronțăiala viermilor părându-mi fiecare vierme sexul divin care ma fecundează ; și-aș fi roșit ușor, a doua oară ! or voi cum m-ați luat cu mâna cocoșata întâi sub bolta m-ați urcat un
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
izvor, cândva zis al Ghilei, ne-a relatat, o săptămână mai târziu, nea Costică Gruiescu. Se povestește că soția lui Miron Bălean, fost preot în sat, s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Asta se întâmpla pe la începutul secolului trecut. Stabilit la câmpie, preotul și-a trimis enoriașii să-i aducă în cârcege apă de la Calina. Apa ar conține foarte multe minerale și, în plus, păstrată multă vreme în sticle, nu se degradează. Aceste proprietăți au dus la vindecarea Ghilei, cum se numea
Agenda2004-35-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282804_a_284133]
-
de la munte. Vizitatorii de dincolo de graniță Există situații în care fauna sălbatică a județului cunoaște, temporar, o ușoară creștere numerică, datorată interesului „turistic” manifestat de unii vizitatori sau mai degrabă... vizitatoare înaripate. Populând altă dată în număr mare Bărăganul și Câmpia de Vest, dropia face parte în momentul de față din categoria speciilor la care vânarea este interzisă prin lege. Iar legea - cea a fondului cinegetic și a protecției vânatului - nu glumește deloc, sancțiunile aplicate contravenienților fiind deosebit de aspre. Cu toate că a
Agenda2004-35-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282808_a_284137]
-
în cele din urmă, să o părăsească. Și totuși, după numai un an, ard de nerăbdare să se întoarcă. Îi atrage uimitoarea diversitate a Indiei - pe cât de vastă pe atât de populată și pe cât de luxuriantă pe atât de deșertică. Câmpiile sunt tot atât de plate și de uniforme pe cât e Himalaya de înaltă și spectaculoasă, mâncarea este tot atât de îngrozitoare pe cât poate să fie de magnifică, transportul este pe cât de ieșit din comun pe atât de plictisitor și de inconfortabil. Practic, India este
Agenda2004-19-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282386_a_283715]
-
9 milioane USD cu Guvernul României, folosind un credit de la Banca Mondială, CHF România va acorda împrumuturi în sprijinul firmelor viabile din mediul rural utilizând o combinație între fondurile Guvernului și resursele proprii de capital. Activitățile proiectului vor acoperi regiunea Câmpiei de Vest (județele Timiș, Arad, Bihor și Satu Mare) și Câmpia Centrală/SAI (județele Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman). Implementarea va începe imediat în județele din Câmpia de Vest. Pentru Câmpia Centrală/SAI, CHF România va începe acordarea de credite în
Agenda2004-20-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282423_a_283752]
-
Banca Mondială, CHF România va acorda împrumuturi în sprijinul firmelor viabile din mediul rural utilizând o combinație între fondurile Guvernului și resursele proprii de capital. Activitățile proiectului vor acoperi regiunea Câmpiei de Vest (județele Timiș, Arad, Bihor și Satu Mare) și Câmpia Centrală/SAI (județele Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman). Implementarea va începe imediat în județele din Câmpia de Vest. Pentru Câmpia Centrală/SAI, CHF România va începe acordarea de credite în iulie. Se vor acorda credite de maxim 7 500 USD
Agenda2004-20-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282423_a_283752]
-
combinație între fondurile Guvernului și resursele proprii de capital. Activitățile proiectului vor acoperi regiunea Câmpiei de Vest (județele Timiș, Arad, Bihor și Satu Mare) și Câmpia Centrală/SAI (județele Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman). Implementarea va începe imediat în județele din Câmpia de Vest. Pentru Câmpia Centrală/SAI, CHF România va începe acordarea de credite în iulie. Se vor acorda credite de maxim 7 500 USD prin acest program. Fondurile programului vor fi acordate continuu în credite către clienții din zonele rurale
Agenda2004-20-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282423_a_283752]
-
și resursele proprii de capital. Activitățile proiectului vor acoperi regiunea Câmpiei de Vest (județele Timiș, Arad, Bihor și Satu Mare) și Câmpia Centrală/SAI (județele Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman). Implementarea va începe imediat în județele din Câmpia de Vest. Pentru Câmpia Centrală/SAI, CHF România va începe acordarea de credite în iulie. Se vor acorda credite de maxim 7 500 USD prin acest program. Fondurile programului vor fi acordate continuu în credite către clienții din zonele rurale, până în luna ianuarie 2006
Agenda2004-20-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282423_a_283752]
-
balneare atestate de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului sunt unele mai puțin cunoscute în rândul celor interesați de cura balneară. De exemplu, Tinca (jud. Bihor), stațiune pe malul drept al Crișului Negru, 130 m altitudine. Stațiunea beneficiază de un climat de câmpie asemănător celui de la Băile Felix; dispune de izvoare de apă minerală alcaline, calcice, magneziene, sodice, slab carbogazoase, hipotone. Posibilități de tratament: băi calde de apă minerală, buvete pentru cură internă, instalații pentru electroterapie. Stațiunea este indicată în boli ale a
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
modifice imaginea turistică pentru a arăta că poate oferi mai mult decât plajă și soare, noua strategie de promovare turistică punând accentul pe diversitatea geografică a acestei țări. Campania, care se desfășoară sub sloganul „Mergi mai departe“, arată fotografii cu câmpii aride, lanțuri muntoase impozante, văi luxuriante, dar insistă și pe bogăția patrimoniului istoric. O atenție deosebită se acordă văii râului Douro, din nordul Portugaliei, pe ale cărei pante abrupte cresc viile din care se face faimosul vin de Porto și
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
tenuifolia), o specie postglaciară care crește doar în terenuri restrânse din anumite zone din Rusia și România, fiind plantă ocrotită de lege. În țara noastră poate fi descoperită întâmplător în Dobrogea și Mehedinți, dar mai ales în comuna Zaul de Câmpie (județul Mureș), unde se perpetuează de mii de ani o rezervație floristică de bujori de stepă, pe o suprafață de 3 hectare. Acum, în plină înflorire, bujorii de la Zaul de Câmpie par un uriaș covor natural, țesut din cele mai
Agenda2004-21-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282461_a_283790]
-
și Mehedinți, dar mai ales în comuna Zaul de Câmpie (județul Mureș), unde se perpetuează de mii de ani o rezervație floristică de bujori de stepă, pe o suprafață de 3 hectare. Acum, în plină înflorire, bujorii de la Zaul de Câmpie par un uriaș covor natural, țesut din cele mai neobișnuite nuanțe de roșu, care în amiaza zilei vibrează prelung, ca o orgă de lumini. În unele localități (Bujoreni, Tg. Bujor etc.) în luna mai se organizează „Serbările bujorului“, prilej de
Agenda2004-21-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282461_a_283790]
-
D. B.) Dezbatere Cenaclul „Pavel Bellu“ organizează, luni, 14 iunie, de la ora 17, în sala Lira a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara (str. Miron Costin nr. 2), o dezbatere asupra cărților „Bănatului“ de Aurel Contrea și „Povestiri stranii de pe cealaltă câmpie“ de Florin Contrea. Participă Mircea Șerbănescu, Panait Istrati Bellu, Marius Munteanu, Ioan Viorel Boldureanu, Aurel Turcuș, Marcel Turcu, Ion Olărescu, Alexandru Șelaru, George Lungoci și Rodica Opreanu. ( S. P.) Cor din Serbia La invitația corului Bisericii Ortodoxe Sârbe din Timișoara
Agenda2004-24-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282539_a_283868]
-
Casei de Cultură a Studenților, dansatorii, instrumentiștii și soliștii vocali ai ansamblului profesionist vor delecta publicul cu un spectacol ce va fi preluat de către Televiziunea Regională Timișoara în cadrul emisiunii realizate de către Tiberiu Ceia și Felicia Stoian. Deschis de tabloul coregrafic „Câmpia florilor“, spectacolul va cuprinde, într-o primă parte, suite de melodii bănățene interpretate de soliștii vocali Cristina Tăcină, Cătălina Pâșlea, Ion Luca Jurjescu și Aurelia Ardeleanu, minirecitaluri instrumentale cu Grigore Merceanu, trio Vincu și Ion Pieptănar, dansuri din Valea Bistrei
Agenda2005-04-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283297_a_284626]
-
nordul Moldovei au parte de efectele unor „prelungiri” scandinavo-baltice, respectiv de un climat mai umed, cu ierni geroase; vestul țării se află sub influența climatului oceanic, cu temperaturi moderate. În iulie, cea mai caldă lună a anului, media temperaturii în Câmpia Română se situează la 23 de grade C, în timp ce în zona montană se menține la 16 grade C la poalele Carpaților și 6 grade C la peste 2 000 m altitudine. În ianuarie, media temperaturilor oscilează între minus 3 grade
Agenda2005-05-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283341_a_284670]
-
se situează la 23 de grade C, în timp ce în zona montană se menține la 16 grade C la poalele Carpaților și 6 grade C la peste 2 000 m altitudine. În ianuarie, media temperaturilor oscilează între minus 3 grade în Câmpia Română și minus 1,5 grade C și minus 2 grade C în Câmpia Banatului. Bineînțeles, în curgerea neostenită a timpului nu au lipsit anomaliile, abaterile, „ciudățeniile“ climei, cu un puternic impact asupra vieții oamenilor de pe aceste meleaguri. Ni s-
Agenda2005-05-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283341_a_284670]
-
16 grade C la poalele Carpaților și 6 grade C la peste 2 000 m altitudine. În ianuarie, media temperaturilor oscilează între minus 3 grade în Câmpia Română și minus 1,5 grade C și minus 2 grade C în Câmpia Banatului. Bineînțeles, în curgerea neostenită a timpului nu au lipsit anomaliile, abaterile, „ciudățeniile“ climei, cu un puternic impact asupra vieții oamenilor de pe aceste meleaguri. Ni s-au transmis, de pildă, informații meteo din anul 1473 apreciat ca „cel mai uscat
Agenda2005-05-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283341_a_284670]
-
astfel de călătorii amintește și o cruce mare, albă, care stă de mai bine de un veac și jumătate la hotarul Timișoarei, ridicată pentru a da de știre marea realizare care era într-adevăr ceva nemaipomenit: un drum pietruit în câmpia bănățeană. Chiar dacă la o primă vedere lucrurile stau dimpotrivă, se poate afirma pe bună dreptate că pietonii timișoreni sunt niște privilegiați. Să ne gândim: trotuarul e, de drept, domeniul lor; pot lua oricând troeibuzul, autobuzul sau tramvaiul. Conducătorii auto, în
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
părerea imperială pentru că, întrebați fiind de „șoselele” de aici, clătinau din cap și răspundeau: „Pun lut peste lut și asta numesc șosea”. În forma lui mai dezvoltată, drumul bănățean avea săpate pe ambele margini șanțuri care-l delimitau de restul câmpiei. Pământul din aceste rigole era aruncat pe mijloc, înălțând drumul. Desigur, după o ploaie zdravănă totul se transforma într-o mare de noroi în care, poștalioane și căruțe deopotrivă, se împotmoleau, nefiind rare ocaziile în care vizitii și călătorii treceau
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
ceai fierbinte. Pictura este încărcată de atmosferă: zăpada, jobenul și poștalionul vopsit în galben... De astfel de călătorii amintește și o cruce mare albă, ridicată acum 170 de ani, să dea de știre despre marea realizare - un drum pietruit în câmpia bănățeană. Desigur, după pietruirea străzilor din Timișoara, marea problemă rămânea drumurile din afara orașului, care asigurau legăturile cu restul țării. La 1842, călătorul german I.G. Kohl găsea întru totul corespunzător realității ceea ce auzise despre drumurile bănățene - noroi fără fund între două
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
caii obosiți ce se luptă eroic, căruța înaintează prin mâl cu viteza melcului. În sfârșit se întunecă și plouă necontenit”. Drumul pietruit avea să reprezinte o primă realizare importantă a prefecturii, care reușea să aducă cantitatea necesară de piatră în Câmpia Banatului, cu mijloacele de transport ale epocii. Obeliscul poliglot Primele lucrări de fundație au început în 1830 și, un an mai târziu, la inaugurare, a fost ridicat un obelisc care să vestească posterității evenimentul. Terminându-se cu o cruce mare
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]