735 matches
-
e semn că va muri cineva în acea casă. Dacă fac cînii gropi pe lîngă casă, apoi se crede că va muri cineva din acea casă. Groapa și măsura gropii unui mort se păzesc ca să nu treacă peste ele un cîne, căci atunci va muri cineva din familie. Se crede că dacă boncăluiesc* vitele va muri gospodarul casei. Cînd rage un bou de la carul în care se duce mireasa la casa mirelui e semn de moarte. Se zice că acela ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nașterea lui, ca să nu se lipească de el Muma-Pădurii. Nu e bine să lași scutecele spălate ale copiilor mici afară după asfințitul soarelui, căci se îmbolnăvesc, dă peste ei boala numită „muma pădurii“, adică plîng mereu, tot întruna noaptea. Murătură Cîne, mîță să nu ucizi, că nu se fac murăturile bune. Cînd se murează pepenii sau curechiul, atunci este obicei că gospodina trage pe băieți de urechi, ca să fie murăturile acre. Musafir Cînd ți se fac cîrcei la furcă e semn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ochi în timpul verii, iar fărmăturile să le dai la paseri, că se ouă mai des ouă gustoase. Copilul cu muscă (vînă neagră) pe nas n-are să trăiască mult. Mușcătură Pielea de nevăstuică e bună pentru orice mușcătură. Dacă un cîne mușcă pe cineva, apoi se crede că afumîndu-l cu păr din sprîncenele sau de pe capul acelui cîne îi va trece respectivului spaima și nu-i va strica mușcătura. Spre a fi lecuit de mușcătură de cîne turbat, trebuie a pulveriza
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gustoase. Copilul cu muscă (vînă neagră) pe nas n-are să trăiască mult. Mușcătură Pielea de nevăstuică e bună pentru orice mușcătură. Dacă un cîne mușcă pe cineva, apoi se crede că afumîndu-l cu păr din sprîncenele sau de pe capul acelui cîne îi va trece respectivului spaima și nu-i va strica mușcătura. Spre a fi lecuit de mușcătură de cîne turbat, trebuie a pulveriza lemn de tisă și a bea acel praf cu apă sau cu altceva. Dacă mușcă un cîne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
orice mușcătură. Dacă un cîne mușcă pe cineva, apoi se crede că afumîndu-l cu păr din sprîncenele sau de pe capul acelui cîne îi va trece respectivului spaima și nu-i va strica mușcătura. Spre a fi lecuit de mușcătură de cîne turbat, trebuie a pulveriza lemn de tisă și a bea acel praf cu apă sau cu altceva. Dacă mușcă un cîne turbat vreo vită, apoi se iau muște hispanice, se freacă ca praf și se dă vitei să mănînce cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîne îi va trece respectivului spaima și nu-i va strica mușcătura. Spre a fi lecuit de mușcătură de cîne turbat, trebuie a pulveriza lemn de tisă și a bea acel praf cu apă sau cu altceva. Dacă mușcă un cîne turbat vreo vită, apoi se iau muște hispanice, se freacă ca praf și se dă vitei să mănînce cu tărîțe, și apoi se vindecă. Dacă helgea mușcă vreo vită, apoi e bine a spăla o piele de helge și a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți strîngi pielea pe dedesubtul mușcăturii cu o ață, și punga formată să o bați cu șepte bețe de alun. Cînd te mușcă un șarpe, trebuie să bei apă din șapte fîntîni, c-apoi almintrelea nu-ți trece. Mușcătura de cîne se vindecă dacă legăm peste rană un gologan de aramă de 1, 2, 5 ori 10 bani, puși după căutare, dați de stăpînul cu cînele. Mușteriu Ca să nu-ți plece mușteriul din prăvălie pînă nu va tîrgui, bate în prag
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trebuie să bei apă din șapte fîntîni, c-apoi almintrelea nu-ți trece. Mușcătura de cîne se vindecă dacă legăm peste rană un gologan de aramă de 1, 2, 5 ori 10 bani, puși după căutare, dați de stăpînul cu cînele. Mușteriu Ca să nu-ți plece mușteriul din prăvălie pînă nu va tîrgui, bate în prag sau sub prag o potcoavă de-a-ndăretele sau în toarsă invers, sau bate pe tejghea bani stricați. Cînd intri în o dugheană, dacă tîrîi picioarele, vei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mortul. Femeia grea să nu mănînce borș umplut în zi de sec, căci copilul va avea un fel de bubușoare, numite focuri. Să nu mănînce din măr început, că face copilul cu semne, ca și cînd ar fi mușcat de cîne. Să nu se uite la ciungi, ologi, chiori etc., că naște copii cu beteșug. Să nu sufle în cuptorul cu pîne, că face copilul cu limba prinsă. Să nu deie cu piciorul în cîne, că naște copilul cu păr pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și cînd ar fi mușcat de cîne. Să nu se uite la ciungi, ologi, chiori etc., că naște copii cu beteșug. Să nu sufle în cuptorul cu pîne, că face copilul cu limba prinsă. Să nu deie cu piciorul în cîne, că naște copilul cu păr pe trup. Să nu stea jos pe prag, căci, dînd un dușman cu toporul în prag, copilul se va naște cu buza crăpată. Femeia îngrecată* să nu fure nimic și să pună în sîn, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dimineață se uită la acele cununi și află dacă are fata noroc la oi, păr de oaie; dacă are noroc la vite cornute, păr de vită; iară aceea care nu are noroc defel află pe cunună păr de mîță sau cîne. Cînd îți scîrțîie ușa dimineața, îți intră norocul în casă. Copilul cu fire de păr alb va fi norocos. Copiii născuți dumineca se țin de norocoși, iară cei născuți vinerea, de fără noroc. Copiii născuți după miezul nopții sînt mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mari, ca Paști și Crăciun, toate oalele sara, după masă, se pun cu gura în jos, de pagubă. Masa cînd va trăsni trebuie sfărmată sau arsă, căci aduce pagube. E rău de pagubă: Cînd țuica sau sarea se varsă. Cînd cînele se tîrăște pe spate și merge tîrînd curul pe pămînt. Cînd vin în casă furnici cu aripi. Cînd urlă cînele. Cînd chibritul se aprinde în mînă. Săptămîna brînzei și Postul Părăsimilor să nu le spurci, adică să nu mănînci carne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va trăsni trebuie sfărmată sau arsă, căci aduce pagube. E rău de pagubă: Cînd țuica sau sarea se varsă. Cînd cînele se tîrăște pe spate și merge tîrînd curul pe pămînt. Cînd vin în casă furnici cu aripi. Cînd urlă cînele. Cînd chibritul se aprinde în mînă. Săptămîna brînzei și Postul Părăsimilor să nu le spurci, adică să nu mănînci carne, căci e rău de pagubă. Nu e bine să dai sare, foc și împrumut sara, și mai ales vinerea, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
di ferite farmece cu care se poate face mult rău celuia de la care s-a luat părul; de aceea, pieptănîndu-se cineva sau tunzîndu-și părul, este bine a-și arunca părul în foc. Femeia însărcinată, dacă dă cu piciorul în mîță, cîne sau alt animal asemenea, face copilul pă ros. De aceea trebuie să puie în scăl dătoarea copilului păr de-al animalului în care și-ar aminti că a dat cu piciorul. Mama îngreunată să nu mănînce din oală, nici mămăligă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mînă Toader la păscut le-ar paște cozile. în acea zi se slobod caii la păscut. Dacă ți-i frică de ceva, ia păr de la urs și te afumă, că-ți vine bine: uiți frica. Cînd ești spăriet de-un cîne, să te afumi cu păr de-al lui. Dacă i se dă cuiva păr de capră sălbatecă în mîncare, apoi capătă o pîntecăraie care-i cauzează moartea. Părăsitură Cînd ai o părăsitură, s-o zvîrli peste casă, să tragi sama
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
neurzită. Cînd se învălește pînza pe sul, se înnoadă o pană de găină, ca pînza să meargă așa de ușor în stative ca pana. Cînd se învălește pînza, să nu se lase a trece peste ea ori pe sub ea vreun cîne ori pisică, că ci e rău de moarte. Cînd se nividește* pînza, de vine musafir un bărbat, ajunge bătătura*, iar de vine femeie, nu ajunge. Pînza pe care o ia vîrtejul cînd o înălbești, să nu o întrebuințezi la nimic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ploile. Să uzi țiganii pe care-i vei în tîlni în drum. Cînd nu plouă, flăcăii vin în curtea bisericii cu clopote de la vite și cu căldări. Unii bat clopotele din turla bisericii, alții toacă, iar ceilalți scutură clopotele aduse. Cînii latră. Obiceiul se numește „fierărit“. După ce se face liniște, flăcăii merg la fîntînă, aruncă toaca, iau „apă tăcută“* și o duc la casele oamenilor, stropindu-i pe cei care le ies în cale. (Gh.F.C.) Cînd nu plouă, oamenii fură o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fîn și să zici: „Ptiu, piei, drace!“ Să nu cumva să leși pe popă să sfîrșească cu umblatul (zi întîi, ajunuri, molifte) la tine, că i a rău. în ajunul Bobotezei, e rău de moarte dacă aperi pe popă de cîni. Cînd vine popa cu crucea la Bobotează, să arunci grăunțe de porumb înaintea lui, că-ți vor oua găinile, iar cînd pleacă din casă, să mături după el, că nu vei avea pureci pe vară. Popa, dacă moare de moarte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oi, căci se întîmplă pricaz. Vinerea nu se toarce, pentru că se face pricaz. Priculici Pricolici se zice că se face dacă sînt nouă frați născuți tot într-o lună: fratele al nouălea e pricolici. Pricoliciul, adică un om prefăcut în cîne, însă - zice poporul - cu picioarele dinainte mai scurte și cu cele dinapoi mai lungi, se amestecă într-un aitic* de lupi, umblînd cu ei după pră zi de vite și chiar de oameni, mai ales după cei născuți din flori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu picioarele dinainte mai scurte și cu cele dinapoi mai lungi, se amestecă într-un aitic* de lupi, umblînd cu ei după pră zi de vite și chiar de oameni, mai ales după cei născuți din flori. Prietenie Cînd un cîne trece printre doi prieteni, li se strică prieteșugul. Primăvară în dimineața zilei de Sf. Gheorghe se pune pe la case verdeață, spre semn de primă vară. Primejdie Cînd a cădea din sfeșnic o lumînare pe urma cuiva, ace luia mare primejdie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe la case verdeață, spre semn de primă vară. Primejdie Cînd a cădea din sfeșnic o lumînare pe urma cuiva, ace luia mare primejdie i se vestește. Privighetoare Despre privighetoare se crede că a fost o femeie bogată care avea niște cîni răi: Togan și Griva. Prunc Pruncii să nu călărească pe cîni, că atunci nu vor crește mari. Să nu treci peste prunci, că atunci nu vor fi oameni mari. Puchină Dacă te uiți nespălat în oglindă, faci puchini*. Pui Nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cădea din sfeșnic o lumînare pe urma cuiva, ace luia mare primejdie i se vestește. Privighetoare Despre privighetoare se crede că a fost o femeie bogată care avea niște cîni răi: Togan și Griva. Prunc Pruncii să nu călărească pe cîni, că atunci nu vor crește mari. Să nu treci peste prunci, că atunci nu vor fi oameni mari. Puchină Dacă te uiți nespălat în oglindă, faci puchini*. Pui Nu e bine fata să taie pui, că se face băiat. Nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
călcat în urmă rea. Război întunecimile de lună și stelele cu coadă prevestesc război. Cînd sînt stele multe pe cer e semn de război. Cometa cînd se arată pe cer aduce veste de vreun mare rezbel ori boală. Dacă latră cînii uitîndu-se la lună, va urma război. Război de țesut Războiul de țesut să nu-l așeze femeia în casă, că va țese cu greu. Ridiche Ridichile să nu le răsădești cu degetul, că se fac subțiri ca degetul, ci să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce se sparie să se afume cu stupușurile sacalușu ri lor* ori să se afume cu cuiburi de rîndunele, și-i va trece spaima - sau să se afume cu brazde strînse de la Sf. Gheorghe. Cînd se sparie copilul de vreun cîne sau de vreo fiară, atunci se afumă cu păr de la acel animal. Dacă se sparie vreun copil, este bine a-l afuma cu vreo bucățică de veșmînt bisericesc sau cu cărbune căzut din cădelniță, sau a-i picura, pe cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se face strigoi omul a cărui umbră i s-a luat cu trestia spre a fi clă dită într-un zid. Mortul peste care pășește mîța se face strigoi. Se face strigoi mortul sub care a trecut mîța sau vreun cîne. Pune în gura și nasul mortului smirnă și tămîie, ca să nu se facă strigoi. Să nu dai cucoș peste groapă, că se preface mortul în strigoi. Să nu lași mortul singur la priveghi, că se face strigoi. Dacă ai găsit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]