551 matches
-
și razele solare. Este interesant și, cred, simptomatic că aceste efecte de interacțiune au fost conștientizate de oameni din afara paradigmei științifice. Acest proces a Început, În particular, atunci când ei au ajuns să Își dea seama - treptat - că populația de păsări cântătoare scăzuse simțitor. Alarmarea publicului În legătură cu ceea ce nu se mai Întâmpla la fereastra bucătăriei a condus, În cele din urmă, la efectuarea de cercetări care au arătat că, din cauza concentrațiilor de DDT din organele păsărilor, coaja ouălor devenise mai fragilă, iar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
interferează cu reveriile livrești, tablourile bucolice ale Banatului montan fiind transferate în zona meditației de sorginte blagiană. Aflate între reflexivitate și exhibarea bucuriei candide de a fi, poemele investesc elementele cu semnificații simbolice puternic individualizate. Pârâul, izvorul, femeia, drumul, pasărea cântătoare, ceața, iarba, grâul și lacrima sunt câteva indicii de identitate ale poeziei lui S., întoarsă spre un tărâm mitic, legendar: „Veneam din dulcea poveste a basmului, / ca o mănăstire scufundată într-un iezer, / ca o lacrimă în ochiul din creștet
SURU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
ca un șarpe, / Domol ca o arătare lunară plutind peste lanuri de porumb / Când în lumina cenușie cârtițele își fac rugăciunea”. SCRIERI: Pentru a iubi, București, 1967; Așteptarea coralilor, București, 1970; Semnul de taină, Timișoara, 1972; Când dragostea e pasăre cântătoare, Timișoara, 1976; Într-un tril doi visători, Mihail și Thor, pref. Anghel Dumbrăveanu, Timișoara, 1986; Noaptea semințelor, îngr. și pref. Anghel Dumbrăveanu, Timișoara, 1989. Repere bibliografice: Anghel Dumbrăveanu, George Suru, O, 1962, 6; Cornel Ungureanu, „Pentru a iubi”, O, 1967
SURU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
RL, 1970, 26; Nicolae Țirioi, Certitudini lirice, O, 1971, 2; Al. Ruja, „Semnul de taină”, O, 1973, 15; Nicolae Prelipceanu, „Semnul de taină”, TR, 1973, 18; Al. Protopopescu, „Semnul de taină”, TMS, 1973, 9; Dorin Tudoran, „Când dragostea e pasăre cântătoare”, LCF, 1976, 38; Ion Oarcăsu, „Când dragostea e pasăre cântătoare”, TR, 1976, 48; Alexiu, Ideografii, 186-188; Popa, Dicț. lit. (1977), 537; Iorgulescu, Scriitori, 148-150; Anghel Dumbrăveanu, Herbul de aur, O, 1979, 3; Sorin Titel, Cu altfel de vorbe, O, 1979
SURU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
Al. Ruja, „Semnul de taină”, O, 1973, 15; Nicolae Prelipceanu, „Semnul de taină”, TR, 1973, 18; Al. Protopopescu, „Semnul de taină”, TMS, 1973, 9; Dorin Tudoran, „Când dragostea e pasăre cântătoare”, LCF, 1976, 38; Ion Oarcăsu, „Când dragostea e pasăre cântătoare”, TR, 1976, 48; Alexiu, Ideografii, 186-188; Popa, Dicț. lit. (1977), 537; Iorgulescu, Scriitori, 148-150; Anghel Dumbrăveanu, Herbul de aur, O, 1979, 3; Sorin Titel, Cu altfel de vorbe, O, 1979, 23; Lit. rom. cont., I, 694-696; Cornel Ungureanu, George Suru
SURU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
vas făcut din doage de lemn, cu toartă (și capac), cu care se cară și în care se ține apa; cofă, botă; găleată de lemn (largă în partea de sus) în care se mulg vacile sau oile; șiștar scatiu: pasăre cântătoare mică, foarte vioaie, cu ciocul puternic, penele verzi-gălbui, cenușii pe spate, iar pe aripi cu două dungi negre sticlete: mică pasăre cântătoare cu penele viu colorate cu roșu, negru, alb și galben 1.Care sunt personajele care apar în text
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
găleată de lemn (largă în partea de sus) în care se mulg vacile sau oile; șiștar scatiu: pasăre cântătoare mică, foarte vioaie, cu ciocul puternic, penele verzi-gălbui, cenușii pe spate, iar pe aripi cu două dungi negre sticlete: mică pasăre cântătoare cu penele viu colorate cu roșu, negru, alb și galben 1.Care sunt personajele care apar în text? 2.Spune părerea ta despre comportamentul copiilor. 3.Completează cu cuvinte din text. NICOLAE LABIȘ ( 1935 - 1956) Poetul Nicolae Labiș s-a
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
XIX-lea, „produs” citadin definit drept o categorie cvasifolclorică ce preia tipare stilistice din folclor, circulă pe cale orală, dar și în manuscrise, fiind influențat de poezia cultă. Cercetătorul vede în Anton Pann mai mult un editor, antologia Spitalul Amorului sau Cântătorul dorului fiind apreciată ca „un document de istorie literară și un testimoniu de folclor orășenesc”. Amplul studiu Cezar Bolliac (1966) îl situează pe scriitorul pașoptist în epocă și stăruie cu deosebire asupra ziaristului, despre care monograful aduce informații și interpretări
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
de vrajă, de magică iubire: „Eu le-am menit cu-atâta dor/ Spre mine toate-ncet le-am tors”. Mai târziu, Drumuri (1977) și Nesfârșitele vămi (1979) jalonează și descriu itinerarul parcurs în căutarea unui ton mai convingător. În Cochilii cântătoare (1982), nod liric ce definește o ținută artistică acum bine structurată, versurile configurează mai degrabă un univers închis în sine, cu ușoare reverberații spre lumea din afară („Poemul cochilie cântătoare,/ Când taina-și dorește auzul aproape/ Păstrând răsucite-n savanta
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
itinerarul parcurs în căutarea unui ton mai convingător. În Cochilii cântătoare (1982), nod liric ce definește o ținută artistică acum bine structurată, versurile configurează mai degrabă un univers închis în sine, cu ușoare reverberații spre lumea din afară („Poemul cochilie cântătoare,/ Când taina-și dorește auzul aproape/ Păstrând răsucite-n savanta-i lentoare/ Mările lumii cu suflet de ape”). Motivele și temele poemelor semnate de O.-N. sunt mai puțin conturate, încât se poate spune că poeta nu are motive lirice
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii (2000) propune o viziune modernă, transdisciplinară, abordând relația dintre muzicalitatea versului eminescian și muzică, în sensul armoniei pitagoreice. SCRIERI: Cea mai tânără Ecaterină, Iași, 1975; Drumuri, București, 1977; Nesfârșitele vămi, București, 1979; Cochilii cântătoare, București, 1982; Umbra Casandrei, Iași, 1983; Ucenicia de aur și purpură, București,1985; Când adoarme o buburuză, Iași, 1986; Serpentine, București, 1989; Băieței, clopoței și fetițe, luminițe, Iași, 1991; Coridorul dintre ceasuri, Timișoara, 2000; Eminescu. De la muzica poeziei la poezia
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
Debuturi, AFT, 1978, 1; Vlad Sorianu, „Drumuri”, ATN, 1978, 1; Vasile Mihăescu, „Drumuri”, CL, 1978, 2; Al. Piru, Spontaneitate și rigoare, LCF, 1978, 8; Tudor Nicolescu, „Drumuri”, CRC, 1978, 32; Constantin Călin, „Nesfârșitele vămi”, ATN, 1980, 1; Paul Grigore, „Cochilii cântătoare”, AST, 1982, 4; George Muntean, „Cochilii cântătoare”, RL, 1982, 33; Nicolae Ciobanu, Idealitate poetică - Lucia Olaru-Nenati, „Umbra Casandrei”, LCF, 1982, 52; Mircea Popa, „Cochilii cântătoare”, ST, 1983, 10; Florin Faifer, Esența de banal, CRC, 1990, 28; Rachieru, Poeți Bucovina, 303-304
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
ATN, 1978, 1; Vasile Mihăescu, „Drumuri”, CL, 1978, 2; Al. Piru, Spontaneitate și rigoare, LCF, 1978, 8; Tudor Nicolescu, „Drumuri”, CRC, 1978, 32; Constantin Călin, „Nesfârșitele vămi”, ATN, 1980, 1; Paul Grigore, „Cochilii cântătoare”, AST, 1982, 4; George Muntean, „Cochilii cântătoare”, RL, 1982, 33; Nicolae Ciobanu, Idealitate poetică - Lucia Olaru-Nenati, „Umbra Casandrei”, LCF, 1982, 52; Mircea Popa, „Cochilii cântătoare”, ST, 1983, 10; Florin Faifer, Esența de banal, CRC, 1990, 28; Rachieru, Poeți Bucovina, 303-304; Dicț. scriit. rom., III, 517-518; Dan Mănucă
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
Nicolescu, „Drumuri”, CRC, 1978, 32; Constantin Călin, „Nesfârșitele vămi”, ATN, 1980, 1; Paul Grigore, „Cochilii cântătoare”, AST, 1982, 4; George Muntean, „Cochilii cântătoare”, RL, 1982, 33; Nicolae Ciobanu, Idealitate poetică - Lucia Olaru-Nenati, „Umbra Casandrei”, LCF, 1982, 52; Mircea Popa, „Cochilii cântătoare”, ST, 1983, 10; Florin Faifer, Esența de banal, CRC, 1990, 28; Rachieru, Poeți Bucovina, 303-304; Dicț. scriit. rom., III, 517-518; Dan Mănucă, Eminescu și muzica, DL, 2001, 3; Popa, Ist. lit., II, 572. A.V.
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
de versuri profane, culese din circulația orală și manuscrisă în mediul urban. La început - Poezii deosebite sau Cântece de lume (1831), laudă a vinului, în stil anacreonic, ca și Îndreptătorul bețivilor (1832). Cu o compoziție eteroclită, culegerea Spitalul Amorului sau Cântătorul dorului (I-II, 1850) pune la dispoziția cititorului texte diverse, fără vreo grijă specială cu privire la paternitatea și valoarea acestora: poezii populare, versiuni ale liricii neoanacreontice românești (C. Conachi, poeții Văcărești, B.P. Mumuleanu), versuri ale lui I. Heliade- Rădulescu, V. Cârlova
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
Macovei, Iași, 1997; Memoria focului mare în București din ziua de Paști anul 1847, martie 23, București, 1847; Pocăința omului dezmerdat sau Vorbire între suflet și trup, București, 1849; Înțeleptul Archir cu nepotul său Anadam, București, 1850; Spitalul Amorului sau Cântătorul dorului, I-II, București, 1850; ed. I-VI, București, 1852; O șezătoare la țară sau Povestea lui Moș Albu, I, București, 1851; O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, II, București, 1852; Triumful beției sau Diata ce o
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
cap că această suferință îngrozitoare era urmarea firească a uneia mai vechi; și în mintea lui stăpînită de o idee fixă, i se părea că, așa cum cel mai veninos șarpe își perpetuează stirpea la fel de inevitabil ca pasărea cea mai galeș cîntătoare din crîng, tot așa și nenorocirile zămislesc alte nenorociri, în chipul cel mai firesc, întocmai ca și întîmplările fericite. Ba, chiar mai mult decît acestea, își spunea Ahab. Căci, atît strămoșii cît și urmașii Durerii merg mai departe în timp
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
șevaletul în mijlocul câmpului drag ei și s-a apucat de pictat. În fiecare zi picta mai frumos, mai iscusit până a realizat niște peisaje deosebite, cu copaci și flori, cu animale de pădure, cu munții din depărtare și cu păsările cântătoare. Într-o zi a așezat tablourile în jurul ei și s-a scufundat în admirația lor. A reușit. A reușit să-și învingă supărarea, a reușit să facă tablouri așa de frumoase pe care neapărat trebuie să le arate și altora
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Teleanca turmelor de oi Și cucul pierde-vară. Bine-ai venit cu părul prins În mărgăritărele, Cu trupul pe sub sân încins În volburate într-adins Rochiți de rândunele. Mireasa-n carul tău de flori Cu fluturi prin bulendre, Aduci taraf de cântători, Vioarele-n privighetori Iar cobza-n măcălendre. Dai lumii sufletul senin Și dor de poezie, Dai chef de joc și de pelin Și poate, un pahar cu vin Nuntașului ce scrie. Cerințe: 1.Memorați versurile. 2. Intoduceți într-o compunere
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ro!” Iar prin crânguri s-aud semne Ghionoaia taie lemne, Gaița, într-o gârneață, Se proclamă cântăreață, Iar din mreaja somnului Ies gândacii Domnului Roșii!... Chiar și hanul de la drum, Iarna fără fir de fum, Vara făr-de călători, Toamna făr-de cântători, S-a umplut de rândunele Ce-au adus vara cu ele Cal-dă. Cerințe: 1. Memorați versurile. 2. Găsiți cuvinte cu sens apropiat celor scrise cursiv în text. 3. Dezvoltați enunțurile răspunzând la întrebările din paranteze: Păsările sosesc.( când?) Copiii alergă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
fiului său de 15 ani, Rupert, Îi va plăcea la nebunie Katmandu, la fel de mult cât Îi plăcuse și lui când era de vârsta lui Rupert. Dar, fără Îndoială, fosta sa soție l-ar fi lovit peste boașe cu bolurile lui cântătoare nepaleze dacă i-ar fi dus fiul În „locul ăla hipiot“. În bătălia pentru custodia lui Rupert, Îl acuzase pe Moff că ar fi dependent de droguri, de parcă ar fi fumat iarbă toată ziua, iar el nu făcea decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
din creștetul capului acoperindu-i ochii și apoi adunându-se În gura deschisă primind fericită ofranda de apă. Cu aceste văluri pe față, bătrânele mele surori aveau din nou chipuri tinere ca atunci când ne-am Îmbrăcat prima dată cu șalurile cântătoare. Fusese la Înmormântarea unui bătrân al tribului. Foarte, foarte bătrân. Ne-am rotit În jurul trupului prefăcându-ne că-l jelim și scuturând franjurii șalurilor ca să zornăim din clopoței. Iar băieții s-au rotit și ei În sens invers ca să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
curentul era prea puternic și mă purta ca pe o barcă goală. Voiam să mă las să cad la fundul râului. Dar atunci i-am auzit pe ei, pe Loot și pe Bootie. Râdeau precum clopoțeii agățați de un șal cântător. Erau Încă pe pluta luată de un vârtej. După ce am ajuns la ei și i-am căutat de două ori de găuri, am plâns și am plâns pentru că eram tare fericită, iar apoi am plâns și am plâns pentru că eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
urlat și s-a oprit, până când o Împușcătură a redus-o la tăcere pe vecie. Fusese curajoasă. Cu toții fuseseră curajoși. Cei care ascultau acum vor Încerca să fie și ei la fel de curajoși. La lăsarea serii, bunica a scos șalurile roșii cântătoare pe care le reparaseră În acea dimineață. Înșiraseră carapacele lucioase a o sută de cărăbuși de smarald pe tivul lung din sfoară, douăzeci de carapace pe fiecare fir, Înnodat cu un clopoțel de metal la capăt. Nepoatele lor scoseseră cincizeci și trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de pături și le așezaseră la aer pe rogojini. Femeile căsătorite au adus cele mai bune haine, acum zdrențuite, pentru a le arăta surorilor lor Împletiturile secrete pe care le păstraseră cu grijă. Secretele deveniseră inutile. Bunicile au agățat șalurile cântătoare de brațele copacilor, din moment ce fetele nemăritate nu vor mai fi acolo pentru a le purta și a-i jeli. În curând se vor Înveșmânta În aceste straie bune și, cincizeci și trei de oameni, tineri și bătrâni, se vor așeza pe câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]