307 matches
-
despre holeră în 1884-1885, deci în momentul când autoritățile civile și sanitare dăduseră alarma în legătură cu epidemia ce-și făcuse apariția în Europa occidentală 481. Privitor la simptomatologia holerei ni se spune că pe omul atins de această boală "îl apucă cârceii de inimă, nemaiputând nici vorbi, și din durere mare pierde cumpătul și moare". Informatorii stăruie asupra cârceilor sau colicii, deci asupra crampelor abdominale, ca simptom major al afecțiunii. Nu trebuie să pierdem însă din vedere că prin "cîrceii de la inimă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și făcuse apariția în Europa occidentală 481. Privitor la simptomatologia holerei ni se spune că pe omul atins de această boală "îl apucă cârceii de inimă, nemaiputând nici vorbi, și din durere mare pierde cumpătul și moare". Informatorii stăruie asupra cârceilor sau colicii, deci asupra crampelor abdominale, ca simptom major al afecțiunii. Nu trebuie să pierdem însă din vedere că prin "cîrceii de la inimă" nu se înțelegea manifestarea unei tulburări a funcției cardiace, ci un deranjament la nivelul abdomenului, întrucît termenul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
îl apucă cârceii de inimă, nemaiputând nici vorbi, și din durere mare pierde cumpătul și moare". Informatorii stăruie asupra cârceilor sau colicii, deci asupra crampelor abdominale, ca simptom major al afecțiunii. Nu trebuie să pierdem însă din vedere că prin "cîrceii de la inimă" nu se înțelegea manifestarea unei tulburări a funcției cardiace, ci un deranjament la nivelul abdomenului, întrucît termenul inimă indica mai cu seamă burta, iar a avea inimă era o desemnare eufemistică a sindromului diareic. De altminteri, puțini din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
diareic. De altminteri, puțini din cei anchetați menționează diareea incoercibilă, atât de caracteristică pentru evoluția bolii. Un informator din județul Suceava arată totuși că pe oamenii înecați de "duhoarea" (termen care, probabil, echivalează cu "miasma") holerei îi găsesc "vărsătura, treapădul, cârceii, și mor", treapădul fiind un sinonim al diareei. Poate că trecerea sub tăcere a manifestărilor mai puțin "cuviincioase" ale bolii se datorește și unui anumit sentiment de pudoare propriu țăranilor, mai ales când ei aveau a sta de vorbă cu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de-ajuns ca bolnavul să se tăvălească prin asemenea scăișuri ca să scape de holeră. În Buzău se credea că, la întîmplare de holeră, trebuie băută zeama rezultată din pisarea rădăcinii plantei. De folos erau și spinii de holeră fierți cu cârcei de bostan. În Bucovina, pe timp de molimă, femeile smulgeau buruiana cu rădăcină cu tot și o fierbeau într-o oală cu apă, mulți holerici înzdrăvenindu-se după ce băuseră acea zeamă. Alții îi scăldau în zeamă pe bolnavi, care îndată
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
provoacă... Unde mai pui că în dimineața asta mă simt și infect de n-or să mă spele toate cișmelele care or să-mi iasă în cale până seara. Pe la patru mă trezisem din somnul cel mai bun cu un cârcel la piciorul stâng, de-mi venea să rup în dinți pernă, cearceaf, tot. Arunc de pe mine pledul - nici nu era cârcel. Pe glezna mea stângă se cățăra încet un rac negru: răcnesc o dată să scol tot satul, vine numai baba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
or să-mi iasă în cale până seara. Pe la patru mă trezisem din somnul cel mai bun cu un cârcel la piciorul stâng, de-mi venea să rup în dinți pernă, cearceaf, tot. Arunc de pe mine pledul - nici nu era cârcel. Pe glezna mea stângă se cățăra încet un rac negru: răcnesc o dată să scol tot satul, vine numai baba din camera ei de rugăciune, lipăind în papucii mari. Ce-i, domnu’? De unde Dumnezeu aveți raci în cameră?... Ce întrebare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
o voce venea de undeva din dreapta; răsuna a gol; era o voce feminină, numai că nu se auzea ce spune. Dănilă stătea agățat de pervazul proeminent, dar poziția era atât de incomodă încât în antebrațe aproape că i se puseseră cârcei. Canaturile interioare ale ferestrei erau și ele căptușite cu ziare vechi dar, din fericire, stăteau larg deschise, imobilizate în cârlige, așa că vederea spre coridor era liberă... Avea oare să se ivească cineva în cadrul acelei uși?... Dănilă simți că începe să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
picioare, cu cotul sprijinit de un fragment de coloană care făcea parte din recuzita oricărui studio, în timp ce pe fundal stăruiau pete de umbră peste alte pete de umbră și mai întunecată, creând o atmosferă cam lugubră, parcă și cu niște cârcei de viță cățărându-se pe undeva printr-o margine, în stilul caracteristic începutului de secol. De ce posomorâtă? Mama nu-și amintea cu drag nici de copilăria ei și nici de familia în care își trăise copilăria și adolescența. Ana a
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de sarcina nevestei, starea de repulsie fiziologică îi dispăruse. Ba chiar își imagina că vor face din nou dragoste. Poate chiar foarte curând. Poate chiar după ce își terminau șampania. Din grădină, Bull vedea totul. Își schimbase poziția pentru că simțise un cârcel în piciorul drept și o senzație neplăcută de inflamare în cel stâng. Lacrimi grele i se rostogoleau pe obrajii umflați. O transpirație fierbinte îi apăruse la rădăcina părului de culoarea ghimbirului. Îi văzuse zâmbind împreună, îi văzuse îmbrățișându-se, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Frumusețile ale cu câte trei flori de un portocaliu pistruiat: crini indieni. Făpturile roșii cu gâturile ca o volbură de apă sunt trandafiri, așa cum știe toată lumea. Mai sunt și din cei galbeni și roz. Scufiile alea cu tulpini groase și cârcei - sunt amarile. Privită de aproape, apa din stropitoarea ei părea să exprime tot felul de stări ale vremii. Semăna cu ploaia, firește, dar și cu grindina, zăpada, curcubeul. Cu furtuna. Putea umple aerul cu soare sau tunete prin simpla atingere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
o cale de foc de la soarele vuitor și până la țărm, cele șapte litere care formează cuvântul SAMSUNG pe mobilul veci nei mele de plajă și, nu în ultimul rând, părul ei blond și greu, răsucindu-i-se pe umeri în cârcei savanți, cruzi și melodioși ca în studiile de coafuri ale lui Leonardo. Dar pentru descrierea acestui păr, pe care sculptorii din vechime n-ar reuși să-l scoată din daltă, oricât de fină ar fi dentiția ei și oricât de
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
intrasem nu ca-ntr-un templu, ci ca-ntr-o cofetărie, am știut că niciodată de-atunci încolo n-aveam să revăd știma de lapte și miere din golful cu stabilopozi, înfășurată-n părul ei de sârme și vrejuri și cârcei și spirale și volute de aur... De ce iubim femeile Pentru că au sâni rotunzi, cu gurguie care se ridică prin bluză când le e frig, pentru că au fundul mare și grăsuț, pentru că au fețe cu trăsături dulci ca ale copiilor, pentru că
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de mai multă băutură și prietenie au început să nu mă mai bage în seamă, am prins ideea. M-am dus cu mașina într-o parcare pustie, am tras pe dreapta și-am adormit. • • • În zori m-am trezit din cauza cârceilor de la picioare. M-am dat jos din mașină cu pași împleticiți și am căutat un telefon. O mașină de poliție a trecut pe lângă mine, iar cel de la volan m-a privit suspicios. La colțul străzii am găsit o cabină telefonică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
panica mea animalică a scăzut și am îndrăznit să mă întorc, bâjbâind, la realitate, m-am interesat ce se întâmplase. Dar nimeni nu știa de ce se înecase Laura. Domnul Andrei mi-a zis întâi că de vină fusese probabil un cârcel. Apoi mi-a șoptit misterios că nu era exclus ca portarul să fi jucat un rol necurat în toată povestea, deoarece tocmai în dimineața respectivă avusese loc o scenă pe care el, Domnul Andrei, o văzuse cu ochii lui. Portarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ce-o conduceam cu limuzina statului la servici, îi scap ca din joacă: "Cum fac, fă Netuțo, plimba-ți-aș cățelul, să am grijă de bujiile tale?..." Știu și eu?!" râde putoarea. Și, când râde, simți cum ți se joacă cârcelul cu dinții pe beregățile inimii. Dacă ești așa îngrijorat... Ține privirile alipite pe geamurile noastre de la sufragerie. O zi, o oră, un an... Dar când vezi că se ridică transperanta numărul patru de la sufragerie, poftim de haide încoace, că sânt
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nostru elev. - ...Așadar, operațiunea cu detergentul picase... Nu puteai fi înlocuit nici cu un rapsod de Partid. Tovarășului X fiindu-i deja dezvăluite numele dumitale. Vârsta. Adresa. Liceul la care studiezi... 383 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI precum un cârcel de viță, de asemenea cel care se purta ca un conducător al delegației și, deși se înfățișa scund, îndesat, suplimentul său de spirit estetic îi ameliorase defectele, vîrîndu-l într-o scurtă și un costum maroniu vădind tăietura unui croitor de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Faguri cu nectar închegat și struguri de gheață, printre care tremurau pâcle. Bondari cât o nucă, prinși în goarnele unor crini de cleștar și crenguțe de mirt, de pe care se zbicea ploaia. Limbi de foc, în rotiri de mandală și cârcei cu sclipiri de rouă. Chenare și romburi, urzeală de catran și de aur fărâmițat. Doar femeile și destinul pot să-ți joace sufletul astfel. Doar covoarele de Tabriz, cu îngeri lăsați în muțenia sacră să aștepte venirea celui de-al
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
un mânz într-o burtă prea mică, ce sta să crape. Poate că era fericită. Când știu femeile asta? După ce trece, când fiorul se stinge și se simt ca lăsate în frig. Chiar asta simțea: o răcoare, tremurând ca un cârcel într-un mușchi, în inima ei vizitată de atâtea emoții tari. Erau și beție, și spaimă, o plăcere scufundată în leșin, precum o comoară îngropată. Prin birouri începuse să se vorbească despre ea și Leclerc. După o lună și jumătate
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
nisipuri și bolovănișuri, tot timpul sub un soare neobosit, fără să știe încotro se îndrepta și dacă acea întindere dezolată se sfârșea într-adevăr undeva. își amintea înspăimântat chinul setei și al durerii de nesuportat din fiecare mușchi prins de cârcei și se întreba de ce continuă să stea acolo, la umbră, cu bocceaua în mână, așteptând întoarcerea unui om, a unui asasin, care voia să-l ducă din nou spre nisipuri și terenuri pietroase. Și apăru dintr-o dată lângă el, ivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
sex în stare bahică din urmă cu câteva nopți și la felul în care răsuflarea și transpirația noastră aburiseră interiorul de plastic al cortului și la cum am stat acolo întinși, încolăciți, înconjurați de lucrurile noastre făcute vraiște. „Poate un cârcel.“ M-au dus într-o cămăruță cu un ventilator și o carafă cu apă. Fețele veneau și plecau și uneori nu auzeam ce-mi spuneau decât după câteva ore bune. „Poate un cârcel. O clipă de panică. O înghițitură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de lucrurile noastre făcute vraiște. „Poate un cârcel.“ M-au dus într-o cămăruță cu un ventilator și o carafă cu apă. Fețele veneau și plecau și uneori nu auzeam ce-mi spuneau decât după câteva ore bune. „Poate un cârcel. O clipă de panică. O înghițitură de apă de mare.“ O înghițitură de ap ă de mare. Cât de mult înseamnă o înghițitură? Nu mult, poate jumătate de pahar, jumătate de pahar de apă obișnuită de mare. Imginează-ți-o doar, vizualizeaz-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
umeri nu doar responsabilitatea acelei Încrucișări de drumuri, ci cumva, asemenea miticului Atlas, povara Întregii planete. Chipul Îi găzduia un rictus preocupat, de parcă mișcarea de rotație a Pământului i-ar fi pricinuit o amețeală cronică, iar cea de revoluție un cârcel În zona cervicală, și cum respectiva grimasă a fost luată de mulțime ca semn de preocupare, seriozitate și competență, când a pus piciorul pe ultima treaptă, piața deja răsuna de urale și de strigăte de „Poliția e cu noi!“. Ajuns
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
acestora, el manifesta o stranie asemănare cu nimeni altul decât Dumnezeu. O schismă s-a produs apoi Între discipolii care considerau că Gustav trebuia să se miște din când În când, măcar pentru a se dezmorți sau a-și scutura cârceii - oameni seduși mai degrabă de latura filozofică a religiei Marelui G., denumită „imobilism rațional“ -, și radicalii care considerau că, pentru a-și transmite mesajul Întreg, nealterat și fără compromisuri, așa cum Îi Învățase prin propriul exemplu Însuși The G., era necesar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cum unul dintre noi iniția cronica unei fapte de arme, pe monitorul 3D Începea, ca din Întâmplare, să ruleze o Înregistrare video cu subiectul povestirii, dar nu la momentul În care, Înconjurată de blănuri de leopard sau abia umbrită de cârcelul fin al costumului de baie, se lăfăia În propriii nuri ca Într-o cadă cu spumă, ci mult mai târziu, trei sau patru decenii postfactum, când fructele seducției i se uscaseră de mult și se avântau spre poale, iar pielea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]