542 matches
-
raportul dintre istoric și logic. Trecerea la economia de piață restructurează economia prin sportivii deveniți oameni de afaceri sau oameni politici: Ion Țiriac, Ilie Năstase, Gică Hagi cu pregnante trăsături economice. în același fel politica și banul lansează un Dan Cârlan sau un Dumitru Sechelariu după cum la Iași Echipa de Fotbal este sponsorizată de primarul, Gheorghe Nichita. Societatea izolează adesea principiile sportivității și noi grupuri descoperă sportul, care se dezvoltă în funcție de legile pieții, promovând gimnastica aerobică, surfingul, dar și tenisul, schiul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
meu, părinte. Cred că tocmai terminase de mâncat găina, ale cărei pene le-am găsit la fața locului. A cui o fi fost biata pasăre? ― Oi afla eu în zilele următoare. De la mine, nici pomeneală. Și acum, să revenim la cârlanii noștri. Încotro ne vom îndrepta pașii astăzi? ― Apoi, pregătește-te de drum lung, părinte. ― Dacă mi-i spune unde ne vom opri, oi răsufla mai liniștit. ― Păi, eu aș ruga pe sfinția ta să-l asculte întâi pe Petru Șchiopu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
poate pentru că făcea cea mai bună pâine din sat și ca atare din țară, că la comparații de astea am fost mereu foarte buni. Dar cei mai babani din Nicorești, după marele moșier Nistor Cincu erau Alecu Anastasiu, dr. Savel Cârlan, dr. Ioan Jalbă. Sava Capmare, dobrineștean avea aproape două hectare de viță nobilă, cinci de arabil și batoză de treierat cu vapor, mai exact cu motor cu vapori. Dar gata, că e timpul să urcăm în arborele genealogic. Bunicul după
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
prins bine cojocul care se afla în Basarabia. Și la dus și la întors tot săream pe lângă sanie, alergând pentru circulația sângelui. Când am ajuns acasă, transpirat-înghețat am fost dus direct în pat. Dublă pneumonie, după cum au diagnosticat doctorul Savel Cârlan, medicul primar al județului și Pleșu Stelian, medicul spitalului Cincu din Nicorești. Am zăcut de la Crăciun până în martie. După cutremur, toată lumea, dar salariații în special, eram obligați să mergem în piața târgului, seară de seară, să ne rugăm lui Dumnezeu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
oi Și cinci mii șaizeci de miei, Șapte scroafe cu purcei. 66 Und-te duci tu, copiliță, Numa-n fustă și-n polcuță? - La grădina cu trei nuci Să dau apă la viței, Gurița la doi ciocoi, Să dau apă la cârlani, Gurița la doi primari, Să dau iarbă la juncani, Gurița la doi ciobani. 157 {EminescuOpVI 158} 67 Mă uitai printre stobori, Văzui ochii negrișori. Fă-i, Marițo, vânzători Că și neica-i negustor, Negustor de ochișori. 68 Toate fetele se
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Ilie, Nicu 2002, p. 25; Nicu, Ilie 2008, p. 204-207 (inclusiv notele 1, 5); Nicu, Ciobotaru, Ilie, Adamescu 2009, p. 319-320; Teodor, Ilie, Adamescu, Nicu, Ciobotaru, Cotoi 2010, p. 129-131. 84. Oltenești (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Grădina lui Vasile Cârlan: în marginea estică a satului, în grădina cetățeanului V. Cârlan, s-au găsit fragmente de vase din veacurile VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1956. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
inclusiv notele 1, 5); Nicu, Ciobotaru, Ilie, Adamescu 2009, p. 319-320; Teodor, Ilie, Adamescu, Nicu, Ciobotaru, Cotoi 2010, p. 129-131. 84. Oltenești (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Grădina lui Vasile Cârlan: în marginea estică a satului, în grădina cetățeanului V. Cârlan, s-au găsit fragmente de vase din veacurile VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1956. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 198; Teodor 1997c, p. 123. b) Marginea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
percuta, sărind în îndeplinirea tuturor necesităților lui fiziologice. Diminețile, cucoana petrecîndu-și cât mai mult timp din acela care-i ședea în putință cu Sinistratul, în cea de-a doua locuință, cea în care-l cazase), se dezurnea cu regrete de sub cârlan, atunci când o surprindeau aici zorile. Își scutura pieile slabe (care, treptat, îl umpluseră de delicii și pe Genel, făcîndu-l să-și uite prima caracterizare, aceea că Nicoloaica arăta de parcă era mâncată de pești). Prepara două bardăci de cafea. 343
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Haide, Lola, intră dracii-n tine, m-auzi? Hi! - Hop, boala dracului, că te-ai pricopsit. -Na. Gheorghe îi mai dădu un cot ucenicului. Bozoncea le făcuse semn. - Acum să te vedem, pulică! Se auzeau zăbalele izbind în măselele iepelor. Cârlanii care nu coborâseră mâncau liniștiți fânul de la picioare. Întorceau numai capul cu lene și iar se aplecau. Paraschiv numără căruțele. Erau șase, una lângă alta. Oamenii căutară sub paiele de pe fund și scoaseră câteva sticle de rachiu. - Hai să ne
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Cel tânăr mai încercă o dată. Animalele seliniștiseră. Mâna hoțului le pipăia dibaci boturile calde și ochii lăcrămoși. De jos nu se simțea nimic. De patru ori tîrî codoșul perechile, legîndu-le căpăstru ungă căpăstru. A cincea oară, Paraschiv dădu peste un cârlan sătul, care se lăsa greu. Simțind mână străină pe el, încercă să muște și lovi cu copitele. Caramangiul îi apucă zăbala rece și-o răsuci. Fierul intră în gingiile calului și acesta bătu aerul cu picioarele dinainte. Degeaba încercă să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rece și-o răsuci. Fierul intră în gingiile calului și acesta bătu aerul cu picioarele dinainte. Degeaba încercă să-l potolească. - Lasă-l! strigă bătrânul neliniștit. Ia altul... Pungașul se încăpățînă. Îl lovi cu cotul sub greabăn și-l dezlegă. Cârlanul se smuci într-o parte și scăpă. Drept spre țarc o apucă, unde simțise armăsarii nechezând și aruncând din copite. Oacă u sări înainte să-l țină, dar era prea târziu. Căruțașii ieșiră repede afară pocnind din bicele lor lungi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
târgul Oborului, băgase și câte o vadră cu apă în ele. Spălate și dichisite cum erau, ți-era mai mare dragul să le privești. Pe la căpestre, nevasta le agățase fundulițe roșii, împletite, să nu le deoache careva. Crescuse și mânzul. Cârlanul bătea cu copita și necheza nărăvaș. Bozoncea ocolea herghelia și clătina capul mulțumit: - Parcă-s armăsari de Vidin, tu-i cerul mă-si! Când au plecat, Gheorghe și-a făcut o cruce mare și-a scuipat în sân. - Baftă și-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
treaba. Mitică trase din oblon la ceilalți și zise iar: Să-mi dai drumul la nămiaz, Să-ți aduc bătrân și breaz, Să-mi dai drumul la chindie, Să-ți aduc de-o herghelie. S-aduc tata cailor, Și muma cârlanilor... - Așa, candriule! Așa... făcea Sandu între două înghițituri. Guristul iar gungurea. Florea a pus laba pe masă: - Brava, ostreață! Halal de mă-ta de te-a făcut! - Stați colea de înfulecați și voi ceva! i-a poftit Bozoncea. Țiganii nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
le-au plăcut la Chipărești, unde intră Bahluiul în Jijia, care este și Jijia iezită, căci erau și morile unei monăstiri a Hrișcăi, care măcina făină. Mai adusu-le-au și lână de tot felul, de oi mari și de cârlani, de le-au arătat, zicând că se poate. Și așa puind Domnul de an luat înscris toate câte trebuia fiștecare lucru, madem cu prețul ei, au priimit Domnul ca să, cheltuiască o sumă de bani să facă acele toate câte trebuiesc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mânzați; 8 mânzate. Sămi asemănătoare sunt și pe anii următori. În 1792 și 1794 este menționat și un „Ilie văcariul” Sama oilor încredințate lui Tănasă Scutar 1780 octomvrie 26 186 oi mari fără 8 oi simbrie lui; 47 melii; 24 cârlani; 17 berbeci; 25 capre mari; 4 țapi mari; 5 iezi și 5 ede. La Sf. Gheorghe 1781 131 mânzări și 3 aplecători; 26 stărpi; 15 berbeci creți; 14 capre mânzări și 11 stărpe; 3 țapi mari; 3 vătui fără 1
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Neculai, Ecaterina, Alexandru, Vasile), apoi familiile Diaconu, Petrăchioaie, care datează de la 1908, precum și alte familii mai vechi ca Chicuș, Perju zis Râpă, Constantin Țarălungă zis Jenică a Popei, căsătorit cu o grecoaică Eufrosina, soră cu Maria, soția moșierului Ion Cârlan din satul Banca-Tăvădărești. Dealu Perjului Numele satului vine de la un locuitor Perju, care se localizase pe acest deal. Primii locuitori ai satului n-au avut locuințele pe terenul actual al satului. Cu două-trei sute de ani în urmă, sătenii aveau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
păstorit este de origine latină, de asemenea și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă sunt cuvintele: cușer, leasă și mreje (pentru împrejmuirea stânei), iar de origine tracodacică sunt: cârlan, mânz, țap, țarc, murg, urdă, zer, gălbează, stână, baci, strungă, brânză și jintiță. Stânele se organizau prin asocierea unui grup de oameni din sat care își adunau oile în comun, formau o stână și angajau ciobani să păzească oile. Ciobanii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unele mici agape, organizate în una din camere, cu cafele, mezeluri, conserve de carne, pește sau cu mici calzi cu muștar, aduși de la birtul din apropiere. În treacăt fie spus, pe unul din ei îl chema Petru. Cu domnul Petru Cârlan se întâlnește întâmplător și în prezent. Colonel în rezervă, s-a retras cu soția sa în casa moștenită de la răposații ei părinți undeva la țară unde, dimineața, după ce-l trezește cocoșul, se apucă de o treabă pe care nu o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la o astfel de întâlnire prietenească, a fost invitat și Bidaru. Cu două pâini calde, frământate de mama lui, abia scoase din tăvi și o cutie cu capsule pentru sifon, intrase în camera în care locuia pe atunci locotenentul Petru Cârlan împreună cu camaradul său de arme locotenentul Burlacu Victor fără nici o problemă, deoarece ușa era, ca și la camerele vecine, deschisă larg. La masa acoperită cu ziare pe care se aflau și câteva cutii de conservă cazonă, jucau table cei doi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la post, școala, o construcție modestă ce nu se deosebea prea mult de casele sătenilor din mica localitate, a întâmpinat-o cu lacătul pe ușă, cu împrejmuirea dărăpănată, iar curtea plină de bălării oferea vecinilor loc de păscut gâștele și cârlanii. Îngrijitoarea, cu plată forfetară, era plecată la câmp și, până la întoarcerea ei, tânăra învățătoare s-a întreținut cu vecinele și cu copiii lor. Soarele se ridicase mult pe bolta senină și prefira o lumină gălbuie specifică începutului de toamnă, când
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
se întrece în felurite jocuri ale copilăriei. Imașul de la marginea satului părea, dintr-o dată, prea mic pentru marea zbenguială, săturând pofta de oină și țurcă. Ar fi făcut orice, aproape, ca să se poată zbânțui pe izlaz deodată cu iezii și cârlanii. Sau măcar să iasă la scăldat, la iaz, ori să sară ulucii la furat de prin livezile vecinilor. S-ar fi mulțumit și cu furișatul în podul casei, unde mamele piteau oalele cu smântână de feluriți pofticioși. Nu trecu prea multă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
asemenea, casele memoriale nu le mai vizitează nimeni, majoritatea statuilor orașului sunt nefericit alese și mai nefericit plasate, spitalele Iașiului au devenit adevărate focare de infecție, ca și Bahluiul, rîulețul care ne traversează orașul și pe care așteptăm ca dl. Cîrlan să-l facă navigabil, cum a promis, ș.a.m.d. În plus, pentru a fi oraș cultural european, ne trebuie nu doar un patrimoniu deosebit, tradiție și infrastructură civilizațională, o întreagă regenerare urbană, ne trebuie și o suită de manifestări
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
2); mititel(2); neajutorat(2); om(2); pastramă(2); pășune(2); pește(2); porc(2); puf(2); sacrificare(2); tăiat(2); abilitate; agil; animăluț; atenție; be; bleah; blîndețe, inocență; bou; Boysam; bucurie; bunătate; cald; car; casă; cărniță; cireadă; cîine; cîmp; cîrlan; cîrlionțat; cîrnați; Crăciun; credință; cuminte; cumpărături; curățenie; deget; dezgust; diaree; drob; Dumnezeu; fiert; ființă; frumusețe; Gigi Becali; gras; la grătar; grijuliu; groază; imaș; indiferență; inel; isteț; iubire; mare; miel; mieluț; mirositor; moale; mor; mort; negru, zburdă; neobrăzat; nevinovat; noroc; oaie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); moale (2); muncă (2); pastramă (2); tunsă (2); țap (2); -; alb-creț; amuzament; Andreea; animal, brînză; animal blînd; bani; băiat; be; beee; biserică; blană creață; blăniță; bleagă; blestem; blînd; bovină; brumărie; bufnoasă; bună; căldură; căpușe; cerb; Cimpoeșu; ciobănaș; cîinele; cîmpie; cîrlan; cîrlionți; coarne; cojoc; compliment; cornută; crețoasă; crețos; crețuri; cumințenie; de țară; dezgust; dificil; Dobrogea; energică; fermier; frunză; Gigi Becali; grasă; greață; groază; gustos; haine; hrană; hrănitor; iarba; incult; inocență; Iisus; iubire; iz; încălțăminte; jertfă; la țară; lactate; lapte bun; lună
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ș-apoi el desigur în anul viitor va rodi. Dacă pomii nu rodesc, este bine ca femeia casei să meargă în sîm băta Paștilor cu mînile pline de aluat și să le șteargă de pomi, care apoi vor rodi. Mațele cîrlanilor* tăiați se pun la tulpina pomilor care nu rodesc - și se crede că apoi pomii vor face fructe. Să nu împănezi* copacul cînd vrei să-l desfaci, că pe ceea lume și Dumnezeu îți bate pene pe la încheieturi. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]