543 matches
-
ținând mai tot timpul capul pe spate pentru a te putea vedea. Altfel privirea nui ajungea să te vadă decât până la gât. De aceia În clasă avea catedra pusă pe un podium foarte Înalt, pentru a fi aproape la Înălțimea cârlanilor. Avea un talent nemaipomenit de a desena pe tablă cu crete colorate planșele de anatomie, că tâmpit să fi fost, și tot Înțelegeai. Fiind deja În clasa 7 (nu aveam voie nici să purtăm freză nici să fumăm tutun) când
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
și Karl Theodor Wagner au compus un număr impresionant de vodeviluri, stimulând gustul publicului pentru acest gen. Printre titlurile apărute la acea dată se numără: „Cinel - Cinel”, „Coana Chiriță”, „Cetatea neamțului”, „Piatră din casă”, „Crai nou”, „Doi țărani și cinci cârlani”, „Soldatul român”, „Urâtă satului”, „Însurățeii”, „Nicșorescu”, „Prăpastiile Bucureștiului”, „Spoielile Bucureștiului”. A urcat pe scenă o lume autentică, valoarea muzicală fiind sporită de inspirația de factură folclorica. Pe de altă parte, o bogată viața artistică se desfășoară în Ardeal, Banat și
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
Ghiorghi Bolbocel, din Chirileni, din ținutul Eșului, niau adusu mărturie de la mulți oameni buni și anume - Groze din Micești și Lazor Bohletic din Bobletici și Chirică de acolo și Chirilă din Condrești (Condrătești) și Dînga ploscariu de acolo..., si Toader Cârlan ot Dumbrăvița, precum iau vîndutu Beribace a lui ocina partea lui din satu Hărcestii și din vii din satul Hărceștii și cu pomîntul de acolo, și din moară din Ichil drept 80 și 8 taleri tătărăști; precum arată mărturie de la
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
slugă noastră Gheorghe Bolbocel din Chirileni din ținutul Esului, niau adus mărturie de la mulți oameni buni anume: Groze din Micești și Lazor Bohletic din Bobletici și Chirica de acolo și Chirilă din Condresti și Dinga ploscariu de acolo..., si Toader Cârlan ot Dumbravita, precum iau vândut Beribace a lui ocina partea lui din satul Harcestii și din vii din satul Harcestii și cu pomatul de acolo, și din moară din Ichil drept 80 și 8 de taleri tătărești; precum arată mărturie
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
ibid.," p. 39); uneori, în reverberări „molcom-thanatic-eroice“, cu Jiul aidoma funebrului vad / râu styxial, dar împlântat prin sacrele-i izvoare în baza Cogaionului: "Jos în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Unul cântă dor de ducă / pe-un cârlan ca o nălucă, / alb ca viscolele lunii, / alb ca-n Joia Mare prunii... Altul tace - și pe față, / îi stă gândul ca o ceață. / Tace și-n frunzar se stinge, / pe un murg ca de funinge. // Jos, în vad, la
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
dar frumoase din viața mea în Fălticeni. Până atunci, scrie-mi! Al tău prieten, Nicolae Labiș Note • Originalele acestor epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Nicolae Labiș - Corespondență. Ediția îngrijită și prefață de Nicolae Cârlan. Suceava, Editura LIDANA, 2009, 156 pagini. [Conține 46 de scrisori emise de Nicolae Labiș și 37 primite de la confrații și instituții.] 2. Petre Anghel - Prima treaptă spre cer în Luceafărul, 19, nr. 51(764), sâmbătă, 18 decembrie 1976, p. 3
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
Fii dârz și luptă, Nicolae! în Iașul nou, 2, nr. 8, decembrie 1950, p. 8-10. 10. Nicolae Labiș - Manifestație în Iașul nou, 3, nr. 3-4, mai 1951, p. 7. 11. Nicolae Labiș I Traduceri. Ediție îngrijită și prefață de Nicolae Cârlan. Suceava, [Tipografia ROF S.A.], 2007, 88 pagini. [Călărețul cocoșat, tradusă din limba rusă de profesorul Teodor Litvinenco și stilizată de Nicolae Labiș, se află la paginile 15-58].
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
scriitor, în jurul căruia s-a creat o sumă de legende, mai durabile decât realitatea, ce au menirea să deruteze demersul investigațiilor biografice și chiar evaluarea estetică a operei. Cercetările de natură pozitivistă întreprinse, în timp, de Gheorghe Tomozei 1, Nicolae Cârlan 2 și, mai de curând, de Mircea Coloșenco 3, au contribuit, esențial, la întregirea profilului biografic și, desigur, la augmentarea operei literare fără, însă, a modifica opiniile critice rostite cu autoritate de istorici și critici literari, începând cu G. Că-linescu
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
ce se cuvine a fi cunoscută de cei ce trăiesc și locuiesc în acest spațiu binecuvântat de Dumnezeu. Și nu numai. 1 Gheorghe Tomozei - Moartea unui poet. Prefață de Mihai Gafița. București, Editura Cartea Românească, 1972, 440 pagini. 2. Nicolae Cârlan - Nicolae Labiș. Album memorial editat de revista „Secolul 20". [București, Combinatul Poligrafic Casa Scânteii, 1987], 320 pagini + iconografie. 2 bis Nicolae Cârlan - Virtuți și virtualități poetice în manuscrisele lui Nicolae Labiș. Suceava, Editura „Bucovina Viitoare", 1998, 100 pagini. 3 Mircea
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
Gheorghe Tomozei - Moartea unui poet. Prefață de Mihai Gafița. București, Editura Cartea Românească, 1972, 440 pagini. 2. Nicolae Cârlan - Nicolae Labiș. Album memorial editat de revista „Secolul 20". [București, Combinatul Poligrafic Casa Scânteii, 1987], 320 pagini + iconografie. 2 bis Nicolae Cârlan - Virtuți și virtualități poetice în manuscrisele lui Nicolae Labiș. Suceava, Editura „Bucovina Viitoare", 1998, 100 pagini. 3 Mircea Coloșenco - Nicolae Labiș (1935-1956). Biobibliografie. București, Editura Fundației Culturale „Libra", 2005, 244 pagini. Dealul roșu E-un deal cu pir roșcat, un
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
s-a ocupat și de teatru. Știm că a fost unul din cei care au pornit mișcarea din 1840. Pentru aceasta a tradus din franceză și a scris și lucrări originale - slabe ca întocmire dramatică, dar cu pasaje satirice hazlii: "Cârlanii", vodevil într-un act (1857) și "Muza de la Burdujeni" (1850), în care își propune să ridiculizeze pe puriști și neologiști.
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
unuia dintre cei mai talentați poeți români. Un segment important al activității literare, și nu numai, îl constituie epistolele pe care le-a scris și trimis câtorva dintre contemporanii săi și care au fost restituite de excelentul istoric literar Nicolae Cârlan, unul dintre cei mai buni cunoscători ai operei și biografiei lui Nicolae Labiș. Azi, grație unei întâmplări fericite, completăm bibliografia lui Nicolae Labiș, cu încă patru epistole, necunoscute, trimise lui Mihai Zaharia și lui Radu A. Sterescu, unul dintre cei
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
României. 1. Moartea unui poet. Prefață de Mihai Gafița. București, Editura Cartea Românească, 1972, 440 pagini și ...Urmele poetului Labiș. București, Editura Sport-Turism, 1985, 263 pagini + 16 file cu facsimile. 2. Nicolae Labiș - Corespondență. Ediție îngrijită și prefață de Nicolae Cârlan. Suceava, Editura LIDANA, 2009, 156 pagini. șCuprinde 46 de scrisori trimise de Nicolae Labiș și 37 primite de la confrații și instituțiiț. 3. Petre Anghel - Prima treaptă spre cer în Luceafărul, 19, nr. 51 (764), sâmbătă, 18 decembrie 1976, p. 3
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
de regele Sigismund de Luxemburg, acest sat a fost scos de sub jurisdicția voievodului și a comitelui, fiind supus autorității judelui clujean. În schimbul serviciului practicat, felecanii au fost scutiți de dijma numită "quinquagesima ovium" sau "datul oilor" (fiecare al 50-lea cârlan și o oaie cu miel), obligație feudală exclusivă a comunităților românești din Transilvania. La cca 0,5 km sud-est de sat (pe Valea Mănăstirii - “Valle Monaster”), pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095) este marcat amplasamentul unei mănăstiri
Feleacu, Cluj () [Corola-website/Science/300328_a_301657]
-
au aparținut doar claselor dominante. De altminteri, una din trăsăturile ce diferențiază totalitarismul de orice altă formă de guvernămînt (fie ea tiranie sau dictatură) este tocmai persecutarea inocenților". Unul din aceștia poate fi și dramaturgul Ion Luca, despre care Nicolae Cârlan, în nota însoțitoare la materialele ce le publicăm, precizează: "Pentru personalitatea lui Ion Luca, documentele care urmează reprezintă o dramă atroce, iar pentru cultura noastră, scenă dintr-o mare și cumplită tragedie, care, spre a nu mai fi posibilă, trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
n. 1934) Bîrlad, Str. Dezrobirii nr. 15 țel. 415083 8244 BULGARU PASCAL (n. 1935) Bîrlad, Str. Căminului 14 țel. 413995 8251 BUZABRICI FILIPESCU CONSTANTIN (n. 1956) Vaslui, Str. Cazărmii bl. 438 et. 1 sc. A ap. 6 țel. 312386 8183 CÂRLAN VASILE (n. 1937) Bîrlad, Str. Republicii nr. 237 bl. C1/B/25 țel. 412669 8258 CEPARU NUȚI (n. 1953) Huși, Str. Arion 7 8270 CIREȘ VASILE (n. 1940) Huși, Str. A. Sîrbu 70 țel. 473938 21769 DIMA AUREL (n. 1958
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Stejăreni este un sat din comuna Lozova, raionul Strășeni, Republica Moldova. În izvoarele documentare timpurii din sec. XIV - XV satul actual Stejăteni este atestat cu denumirile: Cârlanei, Cârlani, Gârlanici, sat în hotar cu Mănăstirea și prisaca lui Chiprian, în hotar cu Ciuciulenii. Tot în această perioadă sunt menționate și toponimele Poiana Cârlanilor, în hotar cu Mănăstirea Căpriana și Podul lui Gârlanici, adică pod lângă Cârlani. Cel mai timpuriu
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
În izvoarele documentare timpurii din sec. XIV - XV satul actual Stejăteni este atestat cu denumirile: Cârlanei, Cârlani, Gârlanici, sat în hotar cu Mănăstirea și prisaca lui Chiprian, în hotar cu Ciuciulenii. Tot în această perioadă sunt menționate și toponimele Poiana Cârlanilor, în hotar cu Mănăstirea Căpriana și Podul lui Gârlanici, adică pod lângă Cârlani. Cel mai timpuriu Podul Gârlanici este menționat într-un uric al domnitorului Alexandru cel Bun din 25 aprilie 1420, prin care el dăruiește panului Oană vornic pentru
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
cu denumirile: Cârlanei, Cârlani, Gârlanici, sat în hotar cu Mănăstirea și prisaca lui Chiprian, în hotar cu Ciuciulenii. Tot în această perioadă sunt menționate și toponimele Poiana Cârlanilor, în hotar cu Mănăstirea Căpriana și Podul lui Gârlanici, adică pod lângă Cârlani. Cel mai timpuriu Podul Gârlanici este menționat într-un uric al domnitorului Alexandru cel Bun din 25 aprilie 1420, prin care el dăruiește panului Oană vornic pentru slujbă dreaptă și credincioasă 10 sate pe Bucovăț și dreptul de a-și
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
locuită și având o proprietate întemeiată încă din veacul al XIV-lea, dacă nu mai veche, iar sintagma toponimică „în vârful Lozovei, la podul lui Gârlanici” din documentul citat indică, probabil, în mod indirect existența unei localități, adică a satului Cârlani. Adevărul constă în faptul, că la „vârful Lozovei”, la o inălțime de circa 400 m exista localitatea Cârlani, cea mai apropiată de Lozova, pe de-a dreptul peste pădure, doar la o distanță de 2 km și acolo se află
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
toponimică „în vârful Lozovei, la podul lui Gârlanici” din documentul citat indică, probabil, în mod indirect existența unei localități, adică a satului Cârlani. Adevărul constă în faptul, că la „vârful Lozovei”, la o inălțime de circa 400 m exista localitatea Cârlani, cea mai apropiată de Lozova, pe de-a dreptul peste pădure, doar la o distanță de 2 km și acolo se află un pod cu denumirea de Podul lui Gârlanici, adică al Cârlanilor, scris de pisari prin lit”G” in
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
inălțime de circa 400 m exista localitatea Cârlani, cea mai apropiată de Lozova, pe de-a dreptul peste pădure, doar la o distanță de 2 km și acolo se află un pod cu denumirea de Podul lui Gârlanici, adică al Cârlanilor, scris de pisari prin lit”G” in loc de „C” (nota autorilor). Altă localitate cu o așa toponimie prin împrejurimi n-a existat și n-a fost cunoscută, nici de actele arhivistice vechi și nici de localnicii din împrejurimi. Acelaș
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
Căpriana, de la întemeiere pînă în zilele noastre”, Gheorghe Postica menționează, că deja la 1429 domeniul mănăstirii Căpriana se compunea din două sectoare: cel de la obârșia Vișnevățului, care era o stăpînire veche a lui popa Chiprian, și cel din sectorul Târnăuca- Cârlani, care la 1420 era parte componentă a moșiei boierului Oană Vornicul din Tutora, primită din mâinile domnitorului Alexandru cel Bun pentru slujbă devotată, fapt consemnat în diploma domnească din 25 aprilie 1420, scrisă în cetatea de scaun de la Sucava, iar
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
domnească din 25 aprilie 1420, scrisă în cetatea de scaun de la Sucava, iar la moment, probabil, reprezenta o donație mănăstirii din partea lui Oană Vornicul, efectuată până la moartea sa în 1425. Probabil în baza acestui document, Enciclopedia Sovietică Moldovenească atestează satul Cârlani cu anul 1470. Cităm: „Stejăreni (până in 1965 Cârlani ). Sat in s/s Lozova, r-nul Nisporeni, RSSM. Situat în nord-estul raionului, la 32 km de centrul raional și la 8 km de stația de cale ferată Bucovăț. Menționat documentar în
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
scaun de la Sucava, iar la moment, probabil, reprezenta o donație mănăstirii din partea lui Oană Vornicul, efectuată până la moartea sa în 1425. Probabil în baza acestui document, Enciclopedia Sovietică Moldovenească atestează satul Cârlani cu anul 1470. Cităm: „Stejăreni (până in 1965 Cârlani ). Sat in s/s Lozova, r-nul Nisporeni, RSSM. Situat în nord-estul raionului, la 32 km de centrul raional și la 8 km de stația de cale ferată Bucovăț. Menționat documentar în 1470. La Stejăreni se află o brigadă complexă a
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]