715 matches
-
cine naște promoroaca cerului, / ca apele să se îngroașe ca o piatră, și fața adâncului să se întărească?/ Poți să înnozi tu legăturile Găinușei, sau să dezlegi frânghiile Orionului? Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului, și tu cârmuiești Ursul mare cu puii lui? Cunoști tu legile cerului? Sau tu îi orânduiești stăpânirea pe pământ? / îți înalți tu glasul până la nori, ca să chemi să te acopere râuri de ape? / Poți tu să arunci fulgerele, ca să plece? îți zic ele
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
și au dovedit-o pe aceasta deșartă în toate modurile și legile ei. Ai văzut cum păzește cunoașterea hotarele firii? Și ai văzut cum se ridică credința mai presus de fire și-și face acolo calea călătoriei? Metodele cunoașterii au cârmuit lumea cinci mii de ani, sau ceva mai puțin, sau mai mult, și omul n-a putut să-și ridice nicidecum capul de la pământ și să simtă puterea Ziditorului său până ce n-a răsărit credința noastră și nu ne-a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
folos. De remarcat că Mureș este formă plenisonică pentru moșie, rs. volostĭ „stăpânire“. Comp. alb. vis „loc, ținut, meleag, cuprins“ cu pol. Visla, râul care străbate Polonia. Numele râului este legat de vâslă (sl. veslo), cu sensul de bază „ a cârmui, a guverna“. De aici rezultă că Mureș, ca și Visla, este râul ținutului, al țării, iar Maramureș este „Țara cea Mare“. Fără a putea intra aici în amănunte, amintim forma vasal „persoană sau țară supusă“, care face serie etimologică musul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fericiți de a putea aplauda măsurile binefăcătoare pentru patria noastră. [19 decembrie l878] ["ORGANELE DE PUBLICITATE... ''] Organele de publicitate ale tuturor partidelor sau grupurilor politice fac a suna zilnic în polemicele lor "principiile liberale, moderate sau nemoderate'' de cari se cârmuiesc. Ca programă teoretică, ca mărturisiri de credință, asemenea declarațiuni ne sânt foarte indiferente și din parte-ne acordăm bucuros orcui facultatea de a întrebuința acest lesnicios mijloc de popularizare, rezervîndu-ne numai, firește, dreptul de a arăta la vremea cuvenită, prin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
apăra treptele înalte ale vieții publice de năvala nulităților netrebnice și triviale, garantând meritului adevărat vaza ce i se cuvine; ar tinde la restabilirea respectului legii și autorității, și ar da astfel guvernului mijloacele și morale și economice pentru a cârmui bine dezvoltarea normală și cu folos a puterilor acestui popor. Elementele sănătoase ale poporului român tind firește la această mișcare, și, iarăși firește, această tendență nu poate conveni acelora ce au trăit o viață întreagă exploatând ignoranța și slăbiciunile tinerei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
legitime, nu s-a dat premiul Năsturel operelor d-sale spurii, tipărite ad hoc. Prin urmare, de la acest onor. comitet teatral, bucățică ruptă din Academie, suntem în drept a cere puțin respect pentru limba românească. Întâiul teatru. românesc din țară, cârmuit de membri din Academia românească, pe a cărui scenă se vorbește o limbă ce numai românească nu-i, e cam ciudat lucru, ce-i drept. Și de aceea nici nu putem crede că onor. direcție generală a avut ceva în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a lui Mihaiu. Născut aci, în niște vremuri nefericite, norocirea țării sale l-a adus ca să șază pe scaunul moșilor și strămoșilor săi. Dar duhul lui cel mare nu se putea mulțumi ca să șază pe un scaun ocărât și să cârmuiască o nație roabă. Ca un alt Temistocle se sili ca să își desrobească țara, să facă respectat scaunul rumânesc și să dea în mâna rumânilor putere de a-și ține vredinicia lor. El făcu inimile rumânilor primitoare de sintimente înalte și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cârmuirii lui cei viteze. Din rumâni apăsați sub un jug greu, amorțiți printr-un dispodism nesuferit și degradați printr-o tiranie sălbatică, făcu oameni slobozi, făcu atâțea eroi care dădură lumei probă de celea ce poate o nație slobodă și cârmuită de un prinț mare. Niciodată țara rumânească n-a fost mai slăbită și mai vrednică de respectul și cinstea altor staturi ca în vremea aceasta. Ca să îngrădească, să întemeieze slobozenia și să asigureze țării fericire vecinică, croii proiectul acel mare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorică românească sub forma unui "mesianism statal", axat pe ideea forță potrivit căreia mântuirea politică a românității se poate împlini doar printr-un stat puternic. "La anul 1290 după Hristos dobândindu-și slobozenia, fură norociți de a forma un stat cârmuit de prinț din sângele lor. Cu această epohă se-păru că rumânii scăpând de grozăviile barbariei au dobândit toate înlesnirile de a începe să desfășure o viață nouă însuflețită cu neatârnare politică" (Aaron, 1835, pp. ix-x). Însă geniul românesc și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
permitea să enunțe asemenea blasfemii drept antinațională. Panaitescu a mai afirmat în monografia sa critică în care țintea la demitizarea unei figuri devenită canonice a istoriei naționale și faptul că Mihai a fost instalat la putere de greci pentru a cârmui țara în interesul lor și că a fost o unealtă în mâna boierimii și nicidecum o figură titanică în care s-a încarnat destinul neamului românesc. Exact aceleași idei sunt reproduse de manualul lui Roller, fără a li se specifica
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
invenții fondatoare ale liberalismului, adică starea de natură și contractul social. Desigur, ideea legii naturale reprezintă o abstracție, dacă avem în vedere modul în care ea apare în scrierea lui John Locke, Al doilea tratat despre cârmuire: Starea naturală e cârmuită de o lege naturală care poruncește tuturor; iar rațiunea, care este această lege, îi învață pe cei care țin cont de ea că, fiind toți egali și independenți, nici unul nu ar trebui să pricinuiască rău altuia, viații, sănătății, libertății și
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
stăpânit un imperiu nu prea unitar, alcătuit din multe țări, În partea de nord a Chinei actuale, de-a lungul văii Fluviului Galben, În jurul anului 2 600 Î.e.n. El este considerat părintele civilizației chineze și un mare Înțelept, care a cârmuit după legile naturii. Din acest motiv, el este privit și ca părintele daoismului din China. Numele lui este asociat adesea cu cel al lui Lao Zi ca reprezentanți ai daoismului. În plus, el a adus o contribuție Însemnată la arta
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
creator, Hegel, considera că “nimic mare nu s-a îndeplinit fără pasiune, și nici nu poate fi îndeplinit fără ea”. Bertrand Russell punea pasiunea la baza conduitei întregii sale vieți și activități creative: “trei pasiuni simple dar copleșitoare mi-au cârmuit viața: setea de dragoste, dorința de cunoaștere, și nemărginita milă pentru suferințele omenirii”. Munca încununată de succes procură o stare tonică de mulțumire și de plăcere pe care o cunoaște numai acela care muncește cu dăruire deplină. 5. 4. Eurema
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
mucenicească trebuie cunoscut și cinstit Brâncoveanu? Dimpotrivă, mucenicia Brâncovenilor nu a fost doar un act al curajului personal, ci expresia unei vieți Întregi, Încununarea unei vieți de creator. Să luăm așadar aminte la faptele virtuoase ale voievodului, cel care a cârmuit cu discernământ, cumpătare și Înțelepciune vreme de 25 de ani Țara Românească. A fost Întemeietor de artă și cultură românească având o mare vocație de ctitor. Ar fi de ajuns să ne oprim la Hurezi sau la Sâmbăta de Sus
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
identificarea Spiritului Absolut cu Dumnezeu în filozofia lui Hegel, fapt ce a dus la separarea discipolilor lui, și nu numai, în hegelieni de dreapta și hegelieni de stânga, însă o lectură mai atentă nu lasă nicio urmă de îndoială: "Dumnezeu cârmuiește lumea, iar conținutul cârmuirii sale, îndeplinirea planului său constituie istoria universală"107. Iar în încheierea Prelegerilor scrie fără echivoc: "Ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă în fiecare zi nu numai că nu se întâmplă în afara lui Dumnezeu, ci este
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Secțiunea a IV-a Obligația de întreținere Articolul 34 Legea aplicabilă obligației de întreținere este: a) în raporturile dintre părinți și copii, legea care cîrmuiește, potrivit art. 25, 28 și 31, efectele filiației; ... b) ��n raporturile dintre soți, legea care cîrmuiește, potrivit art. 20, efectele căsătoriei; ... c) în raporturile dintre foștii soți, legea care cîrmuiește, potrivit art. 22, divorțul; ... d) în raporturile dintre persoane, legea
LEGE nr. 105 din 22 septembrie 1992 (*actualizată*) cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108441_a_109770]
-
Secțiunea a IV-a Obligația de întreținere Articolul 34 Legea aplicabilă obligației de întreținere este: a) în raporturile dintre părinți și copii, legea care cîrmuiește, potrivit art. 25, 28 și 31, efectele filiației; ... b) ��n raporturile dintre soți, legea care cîrmuiește, potrivit art. 20, efectele căsătoriei; ... c) în raporturile dintre foștii soți, legea care cîrmuiește, potrivit art. 22, divorțul; ... d) în raporturile dintre persoane, legea națională a creditorului. În caz de schimbare a cetățeniei, noua lege națională se aplică numai prestațiilor
LEGE nr. 105 din 22 septembrie 1992 (*actualizată*) cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108441_a_109770]
-
este: a) în raporturile dintre părinți și copii, legea care cîrmuiește, potrivit art. 25, 28 și 31, efectele filiației; ... b) ��n raporturile dintre soți, legea care cîrmuiește, potrivit art. 20, efectele căsătoriei; ... c) în raporturile dintre foștii soți, legea care cîrmuiește, potrivit art. 22, divorțul; ... d) în raporturile dintre persoane, legea națională a creditorului. În caz de schimbare a cetățeniei, noua lege națională se aplică numai prestațiilor ulterioare schimbării. ... Articolul 35 Legea aplicabilă obligației de întreținere determina îndeosebi: a) persoană creditorului
LEGE nr. 105 din 22 septembrie 1992 (*actualizată*) cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108441_a_109770]
-
a lui Mihaiu. Născut aci, în niște vremuri nefericite, norocirea țării sale l-a adus ca să șază pe scaunul moșilor și strămoșilor săi. Dar duhul lui cel mare nu se putea mulțumi ca să șază pe un scaun ocărât și să cârmuiască o nație roabă. Ca un alt Temistocle se sili ca să își desrobească țara, să facă respectat scaunul rumânesc și să dea în mâna rumânilor putere de a-și ține vredinicia lor. El făcu inimile rumânilor primitoare de sintimente înalte și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cârmuirii lui cei viteze. Din rumâni apăsați sub un jug greu, amorțiți printr-un dispodism nesuferit și degradați printr-o tiranie sălbatică, făcu oameni slobozi, făcu atâțea eroi care dădură lumei probă de celea ce poate o nație slobodă și cârmuită de un prinț mare. Niciodată țara rumânească n-a fost mai slăbită și mai vrednică de respectul și cinstea altor staturi ca în vremea aceasta. Ca să îngrădească, să întemeieze slobozenia și să asigureze țării fericire vecinică, croii proiectul acel mare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istorică românească sub forma unui "mesianism statal", axat pe ideea forță potrivit căreia mântuirea politică a românității se poate împlini doar printr-un stat puternic. "La anul 1290 după Hristos dobândindu-și slobozenia, fură norociți de a forma un stat cârmuit de prinț din sângele lor. Cu această epohă se-păru că rumânii scăpând de grozăviile barbariei au dobândit toate înlesnirile de a începe să desfășure o viață nouă însuflețită cu neatârnare politică" (Aaron, 1835, pp. ix-x). Însă geniul românesc și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
permitea să enunțe asemenea blasfemii drept antinațională. Panaitescu a mai afirmat în monografia sa critică în care țintea la demitizarea unei figuri devenită canonice a istoriei naționale și faptul că Mihai a fost instalat la putere de greci pentru a cârmui țara în interesul lor și că a fost o unealtă în mâna boierimii și nicidecum o figură titanică în care s-a încarnat destinul neamului românesc. Exact aceleași idei sunt reproduse de manualul lui Roller, fără a li se specifica
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Basarabia din 13 Martie 1920; a legii pentru reforma agrara din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș din 13 Iunie 1921 și a legii pentru reforma agrara din Bucovina din 30 Iulie 1921, sînt respectate că drepturi câștigate și vor fi cârmuite, pentru orice litigii relative la ele în prezent și pe viitor, de acele legi. Dispozițiunile acestor legi introduse în art. 131 din Constituția de la 1923 rămîn cu caracter constituțional. Toate drepturile politice dobândite în virtutea decretelor-legi ratificate prin art. 133 al
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
butoiului tradițional. 161 În 1948, matematicianul american Norbert Wiener decide să dea un nume disciplinei care rezulta din automatismele autoreglate. Este vorba de "cibernetică", un cuvânt derivat din greacă. Adjectivul grec inițial însemna "specific cârmaciului", iar substantivat, "arta de a cârmui", ba chiar, la Platon, cea de a guverna. Termenul provine, la rândul lui, de la verbul Kubernein (a cârmui), în care poate fi recunoscută rădăcina cuvintelor guvern și a guverna. Wiener îl folosește pentru prima dată în Cybernetics, or Control and
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
automatismele autoreglate. Este vorba de "cibernetică", un cuvânt derivat din greacă. Adjectivul grec inițial însemna "specific cârmaciului", iar substantivat, "arta de a cârmui", ba chiar, la Platon, cea de a guverna. Termenul provine, la rândul lui, de la verbul Kubernein (a cârmui), în care poate fi recunoscută rădăcina cuvintelor guvern și a guverna. Wiener îl folosește pentru prima dată în Cybernetics, or Control and Communcation in the Animal and Machine (1948). În prezent, de exmplu, anumite vinuri franceze posedă propriul lor site
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]