352 matches
-
s-o sărut pe frunte, după care a rămas singur cu ea. A stat până la apusul soarelui, când fiul său s‑a dus să-l aducă. Eu m-am retras să mă rog în biserica Sant’Eusebio. De fapt, am cârtit în contra celui ce se arătase neîndurător. Eram înfricoșat, căci moartea mi se înfățișase pentru a doua oară. Fuseseră alese Vibana și Gaila, dar și eu fusesem cu siguranță cântărit și măsurat în vreme ce secera îmi trecea pe deasupra, și nu mai puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
atunci, care era problema? Le era cumva frică că Dumnezeu, îmbrăcîndu-și deja bluza de la pijama și pregătindu-se de culcare, înainte de a stinge lumina, să nu-l cheme la dânsul, pentru a-l înveli, și pe Sfântul Părinte Secund? - Nu cîrti!... Nu cârtiți, domnule Floyd. Dacă vreți să blasfemiem împreună despre lucrurile pe care nu le înțelegeți, am face mai bine să abordăm subiectul jocurilor sportive... Toma d'Aquino frecventa o maximă: "Vorbește cu respect! Și, atunci, în clipele rugăciunii, îți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
era problema? Le era cumva frică că Dumnezeu, îmbrăcîndu-și deja bluza de la pijama și pregătindu-se de culcare, înainte de a stinge lumina, să nu-l cheme la dânsul, pentru a-l înveli, și pe Sfântul Părinte Secund? - Nu cîrti!... Nu cârtiți, domnule Floyd. Dacă vreți să blasfemiem împreună despre lucrurile pe care nu le înțelegeți, am face mai bine să abordăm subiectul jocurilor sportive... Toma d'Aquino frecventa o maximă: "Vorbește cu respect! Și, atunci, în clipele rugăciunii, îți vei putea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
prelucrare) este o carte delicioasă. Alții vor să scrie o gramatică, o retorică, inventează un limbaj pentru poezie, Pann, versificator iscusit, vrea să dea un cod al bunei purtări. Asta convine talentului său de moralist și gustului său de a cîrti. Autorul Povestei vorbei este, În fond, un ironist, un poet integral ironist, primul la noi de asemenea proporții. Sfaturile lui au, uneori, un haz extraordinar. În conversație, avertizează el, te păzește „să-ți fie mîinile-ajunse/spre părțile cele ascunse / Au
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
căsnicie rea. Femeia rea exasperează, pur și simplu, pe Anton Pann. O Întîlnim peste tot: În parabole și istorioare morale sub chipul urîțit de acreala sufletului. Arma ei redutabilă este gura rea. Femeia bună este, după Pann, aceea care nu cîrtește și nu se dă În lături de la treabă. Punctul lui de vedere este rudimentar țărănesc: femeia să fie vrednică și sănătoasă: „Că ei țăranii, n.n. nu caut avere, Ci nevastă cu putere, Ceva de ani măricică, Ca pe „nu poci
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
viață e și o găurică... și invers. DOAMNA KOVACIC: Stăpânește-te, Desirée! BIANCA: Stăpânește-te Desirée ... (Râde... râd amândouă) DOAMNA GROLLFEUER: Vedeți dumneavoastră, se poate vedea că, din fericire, totul se cam adună în aceeași căldare. Ba chiar și moartea cârtește cât e viața de lungă. Știați că sunt condamnată. Și pe deasupra nu există nici un om care ar fi fost cu adevărat în stare să mă poată da la o parte. Să știți că... să găsesc sensul acestei absurde egalități a
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mâna... Și jumulește pe care poate... Mai sunt și alte cazuri. Pentru toți ăștia vinovatul sunt eu: nu le-am dat salarii mai mari pentru rezultate din ce în ce mai slabe, nu i-am lăudat (că stau degeaba), nu i-am înțeles (când cârteau că muncesc prea mult) și cine știe ce mai pot spune. Sunt vinovat că i-am făcut oameni. Că se încurcă grabnic în gramatică, nu vor (nici să știe) să completeze un document, că fumează, beau și nu prea-s pe acasă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cât mai poate încuraja statul nemunca ? E drept că unii "sătui" de muncă de pe aici au șters-o la furat prin Europa. Dar nu e drept să fie plătiți niște puturoși care adună un sac de uscături într-o zi, cârtind că (încă) primesc puțin pentru "efortul" lor ! Altfel spus: avem destui care taie frunze (uscate) la câini ! Dar, de ce să-i plătim pentru asta ? * Felicitări directorului de la Școala 4 Bârlad "Tudor Pamfile" - dl. prof. Cristian Ghiță, mare împătimit al învățământului
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Nouă ne-a plăcut mai mult să credem că suntem admirați pentru curajul de a fi călătorit într-un asemenea autobuz. Ifose de burghezi! - ne-am gândit noi. Ce știu ei? Pe noi nu ne deranjează prea mult... Uneori mai cârtim, dar supărarea ne trece, uităm. „Autobuzul lui Andrei” ne solidarizează și ne unește. O dată urcați în el devenim egali, dispare orice diferență axiologică între noi, care altfel răscolește atâtea vanități și orgolii. Am impresia că autobuzul rusesc, vechi și aproape
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Ferdinand Întregitorul și Loialul. După ce a primit însemnele regale, primele măsuri luate de Carol al II-lea au fost direcționate spre eliminarea persoanelor considerate incomode din anturajul Palatului (vezi cazul G. T. Kirileanu - bibliotecarul Casei Regale), inclusiv a celor ce „cârteau” la adresa relației lui cu „Duduia”. Printre victimele sale s-au numărat chiar și unii din susținătorii lui foarte entuziaști, precum colonelul Tătăranu. Ca unul din oamenii de bază al „conjurației”, ce contribuise la readucerea în țară pentru a lua tronul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la un anumit număr de ani. încă nu am aflat cât de creștin sunt și credeți-mă, nici nu-mi prea dă ghesul ca să aflu. Mă complac așa, în băltoaca lină și călduță a celor care se cred creștini, dar cârtesc ori de câte ori văd cum Dumnezeu dă câte un lăboi zdravăn peste ochi, tot celor care cred amarnic în el, motivând, ba că au înălțat rugile fără săși curețe sufletele de trufie, ba că mai știu eu ce, și pleosc, și trosc, peste
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Hm! Cin' nici miez nici coaja n-o păstra, Plictisit de toate,-i va lipsi ceva. (Arătîndu-l pe Lear) Uite-o păstaie de mazăre fără boabe. GONERIL: Nu doar nerușinatul tău bufon, Dar și-alții din obraznica-ți suita Mereu cîrtesc, se ceartă, izbucnind În fără frîu dezmăț de ne-ndurat. Eu am crezut ca aste dîndu-ți știre, Găsit-am blînd remediu,-nsa mă tem, Din ce-ai vorbit și-ai făptuit recent, Ca ocrotești purtarea asta și-i dai ghes Prin
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ca un spasm al conștiinței, la rușinosul viol. Pînă și pe răzvrătitul Alex îl surprindem exersînd, la ghitară, acordul rusesc! Ca să nu-i mai supere prea mult pe ocupanți, timorați, nevolnicii fac un compromis după altul. Sigur, mai murmur, mai cîrtesc, mai ridică, nu prea tare. glasul. Dar, urmărindu-i, nici nu te mai miri că lui se întîmplă ce li se întîmplă, că, netam-nesam, niște străini pot să dea buzna în treburile lor interne. Retorica capului de familie că e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
noi îl iubim din adîncul inimii! Și ziua și noaptea! Și în stare de veghe, și în stare de somn! (încă un plus de voce și de... credință) Și să-i ferească Dumnezeu pe aceia care încearcă să saboteze..., să cîrtească..., să nu-l iubească pe conducătorul nostru... iubit și adorat...! (pe măsură ce Costache devine mai fanatic, securistul se sperie, îi face semn s-o lase mai... moale, dar fără succes) Că punem mîna pe arme... să apărăm partidul și pe cel
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Costache: Da, așa e... Octav: Ei, ăștia n-au făcut decît să renunțe la tentația funcției și să opteze pentru tentația banului. Aici s-a terminat schimbarea pentru ei. Costache: Și încă ceva; ăștia, adică foștii, erau și ei nemulțumiți... cîrteau și ei pe ascuns... voiau și ei schimbarea... Octav: Voiau pe dracu' schimbare! Duseseră țara de rîpă și începuse să le fie teamă că odată și-odată vor trebui să răspundă. Și de asta începuseră să dea vina pe regim
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
militează tocmai în direcția dreptului la critică. Fără critică nu există societate civilă, nici știință, nici conduită morală. Critica e un "ferment" de care individul și comunitatea au în egală măsură nevoie. Exponenții puterii se fac a nu pricepe de ce "cârtesc" intelectualii, cum de nu aplaudă în rând cu alții atunci când li se permite bunăstarea și liniștea. Acei exponenți până mai ieri în serviciul dictaturii comuniste, deprinși a asculta și a porunci la rândul lor, par a nu ști că democrația
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de păsări și ouă (subl.ns.) în cursul lunilor aprilie, mai și iunie 1945, destinate livrării Armatei Sovietice (subl.ns.)”. Totalul de 1,5 milioane (!!!) de găini pentru cele trei luni urma a fi asigurat în părți egale (ca să nu cârtească cineva!) de județele Botoșani, Dorohoi, Vaslui și Tutova, prin urmare celui din urmă revenindu-i 375.000 de cârâitoare. La ouă, defalcarea fusese la fel de egală pentru cele patru județe moldovenești grav afectate de operațiunile de război! Astfel, Tutovei îi revenea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cunoșteau senzația foamei, sorbeau nectar și nu știau ce-i setea, aveau libertatea să iubească orice femeie, indiferent dacă erau zeițe, nimfe sau vreo regină de pe Pământ. Din plictiseală, mai băgau fitile între ei, care se numeau intrigi și mai cârteau pe ascuns împotriva șefului, care era Zeus. Dar astea repet, numai din plictiseală, căci atunci când n-ai ce face, când toate ți-s de-a gata, trebuie să faci vreo prostie, vorba ceea: „maimuța când n-are ce face, se
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de Cantacuzini? se hazardă Ștefan. — Lui vodă, oricine ai fi, să nu-i pui niciodată întrebări. Când o să fiți mari dregători sau domni sau ce-o da Dumnezeu, să știți să-i țineți lângă voi mai abitir pe cei ce cârtesc decât pe cei ce vă sunt supuși. Să mergem. La prânz domnul nu mâncă mai deloc. De băut nici atât. Doamna îi arunca din când în când o privire îngrijorată. Fusese chemată și doamna Stanca la masă, lucru cu totul neobișnuit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îndiguiască forțele guvernului; marile lucrări fiind suspendate, examinarea proiectelor de legi organice, amânată, intrigile din afară înmulțindu-se, presa străină fiind cumpărată pentru a deruta opinia publică, creditul, tăiat, sursele prosperității publice, secate, visteria, golită; fiecare suferind, mâniindu-se și cârtind: acesta e tabloul fidel al situației care se desfășoară în fața ochilor din 1859 încoace. Convenția crease o comisie centrală compusă din șaisprezece membri, opt valahi și opt moldoveni, jumătate numiți de domn, jumătate, de adunare; era un fel de senat
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și că atâta vreme cât va trăi el această pretinsă sărbătoare nu va fi celebrată." Se murmură împotriva acestei decizii, riguroase poate; se bombănea deja împotriva legii asupra contribuției funciare, cu privire la faptul că nu impozita venitul decât cu patru la sută; se cârtea în fine împotriva legii rurale: se reproșa proprietarilor că nu fac niciun sacrificiu. Toate aceste fapte, dintre care unele ar fi trecut neobservate în mod obișnuit, fură adunate și comentate când se dori să se descopere cauzele unei crime al
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
atentatul comis în anul precedent împotriva d-lui Catargiu. Prințul Sturdza este unul dintre șefii opoziției și cel mai vehement și mai redutabil competitor la tron. Visteria publică este strâmtorată, nimeni nu mai este plătit, nici măcar armata; ofițerii și funcționarii cârtesc tare; semne de dezorganizare se manifestă în mod nedeslușit și fiecare se așteaptă la un incident în curând. Un eveniment regretabil pune capac acestei situații penibile. Pe 3 iulie, un detașament de voluntari polonezi, comandat de colonelul Milcowski, plecat de la
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ceasul al unsprezecelea au venit, și au luat fiecare cîte un leu. 10. Cînd au venit cei dintîi, socoteau că vor primi mai mult; dar au primit și ei tot cîte un leu de fiecare. 11. După ce au primit banii, cîrteau împotriva gospodarului, 12. și ziceau: "Aceștia de pe urmă n-au lucrat decît un ceas, și la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi care am suferit greul și zăduful zilei." 13. Drept răspuns, el a zis unuia dintre ei: "Prietene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
de corb“ blestemă Caliban). 169 Iar Ariel face, cu o mândrie amuzant suspectă, bilanțul onorific al prestațiilor sale: „Te rog / Să-ți amintești că te-am slujit cu cinste: / Nici te-am mințit, nici ți-am greșit, robind / Fără-a cârti sau murmura.“ Dar, lăsând la o parte faptul că o asemenea declarație nu face decât acela care ar fi putut să procedeze altfel, partea din urmă este mișcător de neadevărată, iar Prospero se vede obligat să-l mustre: „Iar mă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
ei de corb“ blestemă Caliban). Iar Ariel face, cu o mândrie amuzant suspectă, bilanțul onorific al prestațiilor sale: „Te rog / Să-ți amintești că te-am slujit cu cinste: / Nici te-am mințit, nici ți-am greșit, robind / Fără-a cârti sau murmura.“ Dar, lăsând la o parte faptul că o asemenea declarație nu face decât acela care ar fi putut să procedeze altfel, partea din urmă este mișcător de neadevărată, iar Prospero se vede obligat să-l mustre: „Iar mă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]