2,157 matches
-
cu zorii și amurgul (autobiografică). Tonalitatea are forță, este energică și optimismul, avântul, localizează un câmp semantic bine ales. Întâlnim des zborul, cerul, stelele, verbele de voința și opțiune: “Vreau să râd, chiar dacă nu pot, la glumele stelelor...” Vreau... (Vreau) “cățărată pe umeri din piatră și ani trezesc semnele de punctuație ale nopții” (Vreau să ajung) Ana Maria își introspectează starea, o detaliază apelând adesea la lirismul subiectiv, majoritatea poeziilor fiind transmise direct dinspre eul liric, la persoana I, mărturisiri curate
ANA MARIA GÎBU- SAU COPILUL POET AL LIRE21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428560747.html [Corola-blog/BlogPost/350347_a_351676]
-
prin versul meu, răstălmăcind cuvinte, Cercând a mă opri din mersul înainte. Oricât ați sparge firul, în patru sau în trei, Să-mi așezați tăcerea în vârful de condei, E prea târziu acum, de voi a mă mai teme, Să cațăr pana-n cui... să nu mai scriu poeme. Și cum să mă mai tem ? E tot ce-mi place mie... Și țes în tot ce fac și-un strop de nebunie. Știu, n-o sa recunoașteți, povestea nu e nouă, Dar
ŞI CUM SĂ MĂ MAI TEM ? de MARIN BUNGET în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Si_cum_sa_ma_mai_tem_marin_bunget_1376470646.html [Corola-blog/BlogPost/350385_a_351714]
-
păcate... Noi nu prea vorbim despre acest subiect. Stăpânul acelei Împărății este însăși Lumina cea mai strălucitoare a Universului... PALOȘ: Am trecut de nenumărate ori pe cărările dintre munți, am sărit cu armăsarul peste torente și cascade sau m-am cățărat pe colțurile stâncoase din calea vrăjmașului, apoi m-am năpustit asupra lui ca șoimul! PRINȚESA: Vezi? Dacă rămâneai un simplu muritor habar nu aveai câte priveliști minunate ascund meleagurile pe care le-ai apărat vitejește cu paloșul în mână! Undeva
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
dintr-un bazin când l-am văzut eu. - Parcă este un porcușor. Vezi ce rât are?... Uite altul! Vezi că fuge! am alertat-o imediat să-l poată vedea de aproape. Tocmai ieșise din apă înotând destul de repede și se cățărase pe mal. Ne-a privit speriat și imediat a fugit în aceeași direcție prin iarba deasă în care predomina trifoiul, patlagina ori ceva asemănător cu ea, și untul babei. Era mai mare ca un motan dezvoltat, de cel puțin o
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
domnul” Dode a făcut instructajul “luptătorilor” din ambele “tabere combatante“. Cum să se ferească în spatele băncilor, cum să-l lovească pe inamicul care îl atacă, apoi cum să-l respingă și să-l răstoarne peste bancă, trecând el la atac, cățărându-se pe băncile etajate: o redută pe hol, a doua la in-trarea în clasă și ultima în jurul catedrei, sediul “statului major al armatei”. Dacă “inamicul” ajungea la catedră, însemna că cetatea respectivă a fost ocupată. Dotat cu un fluier de
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456939849.html [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
de un pitoresc aparte, dar și de apă străvezie a lacului din vârful muntelui. Turiști de toate națiile fac fotografii, filmează, admira hăul ce se deschide pe partea nordică cu șerpuirea șoselei printre stânci și palele de ceață ce se cațără pe abrupți ca niște adevărați alpiniști. Pe partea de răsărit lacul este străjuit de crestele sterpe ale masivului muntos. Aici este un hotel, dar și un restaurant mai aparte care pătrunde în apele lacului că o lacustra. Prin apele limpezi
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1494905514.html [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
un lătrat de mitralieră și apoi încă o bubuitură.Mașina miliției a trecut deja de 2 ori în jos dar acum încetinește.Trece curba la Vasile apoi iasă de pe drum oprindu-se în salca aia mare în care m-am cățărat toată vara.. De ce nu coboară nime’? -Mă copile? Mă? Vino încoa! Iute! Fug la ușa din spate și mă chinui s-o deschid dar nu pot.Bătăile se întețesc în tabla de culoarea neagră iar pe ușa din față cade
AL TREILEA CERC..P1 FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Al_treilea_cercp1_fragment_florin_ciprian_ispas_1347780678.html [Corola-blog/BlogPost/343646_a_344975]
-
fleac acolo, dă-i să și-o pună și în cap, nenorocitul, dacă asta dorește, că nu i te poți opune, e plină strada de fofoloance dolofane, ah, sexul ! ideea asta o doborîse de pe piedestalul visului pur, pe care se cățărase înfiorată de tandrețe, visa la plimbări romantice, la poezii uluitoare, la bărbați curajoși, la stările de grație ale iubirii, dar nu avusese parte decît de orgolioși și infatuați, care își mascau ratările interioare și nerealizările sociale prin vulgaritatea cu care
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_43_48_ioan_lila_1339754333.html [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
totdeodată! Nescrisă de nimeni anume - și scrisă în toate rotirile Cerului de Stele. Trebuia să aflu locul unde fierbe aerul, vestind că toată încă suflarea și toată nesuflarea lumii au un centru. Unul singur, singurul sigur - pentru a ne putea cățăra, pe el, pe ramurile îndesate și pe lăstarii stufoși ai centrului lumii - credința și dorul infinit și inexplicabil de limpezire ultimă, de lumină fără de gând ori strigare. Nu era dorința, precoce născută, de moarte - nu - ci infinit și de nespus
EXISTENŢĂ ŞI NONEXISTENŢĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1422201854.html [Corola-blog/BlogPost/377011_a_378340]
-
grad de autonomie (deși este îndoielnic acest fapt, pentru ca mai mereu există unu' într-un cuplu care iubește mai mult decât celălalt!) mai au și un aspect negativ ce-l voi comenta ulterior. Ori posibil că unul mai mereu își cațără problemele pe celalalt că pe un copac? Sper că nu întotdeauna!! Prima condiție a iubirii Cu alte cuvinte trebuie să am anumite cunoștințe specifice pentru ca să iubesc, cum să iubesc și de ce anume trebuie să mă feresc pentru a o aduce
INDELUNG RABDATOARE, DRAGOSTEA ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Indelung_rabdatoare_dragostea_valerian_mihoc_1364476337.html [Corola-blog/BlogPost/345455_a_346784]
-
împungând supărați asemenea unor ace adânca oglindă. Câte unul mai lătișor era lucit cu soare de vreo rază mai leneșă, pedepsitoare, șugubeață. Se bucură grozav de-așa priveliște, ce mai! Ridicând ochii spre cer, descoperi în zare rotocoale de fum cățărându-se pe albastrul minunat către Tării. Sunt semne de viață! Adevărate semne! Mă fericesc, deci trăiesc! Și iar îi sună rugător vocea din vis a fratelui său... Atunci, două rânduri de lacrimi cât bobul de orz îi arseră obrajii ofiliți
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1444544241.html [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
Giuseppe NavarraUnui biciclist Sfatul meu e grav, nepoate, Nu-i retoric, ca la teatru, Chiar când mergi pe două roate, Circulă cu ochii-n patru ! George Zarafu Unui „sportiv” Dan s-a evidențiat (Se vorbește prin vecini) Mai ales la cățărat... Pe tramvaie și mașini ! George Zarafu Accident Un copil din grupa mare Și-a luat nasul la purtare, Dar, făcând un pas greșit, Azi îl poartă peticit ! George ZarafuCând sania este „repartizată” de fratele mai mare Astfel a găsit cu
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]
-
tot astfel mai departe, lupta devine din ce mai încrâncenată, ca sus pe culme, să nu mai fie loc decât pentru unul singur. Și uite cum pentru o poziție vulnerabilă și precară, cei mai ambițioși dintre noi ajung să se cațere din ce în ce mai sus, lăsând în urmă și un număr din ce în ce mai mare de victime. Și reușesc să stea în vârful ei, până când un altul, mai viguros, vine din urmă, singur sau cu ceata lui, și lupta reîncepe cu și mai multă patimă
DOUĂ SCĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Pustnicul_ion_untaru_1333163478.html [Corola-blog/BlogPost/354815_a_356144]
-
rural, e un costum de duminecă, uneori trag fire din mânecă, și mă mir, de mai multe ori, de arta vechilor croitori, care m-au lăsat să mă prind de un nevăzut fir, o coardă de alpinist, cu care mă cațăr la eternul Ghețar, al muntelui după care tânjesc. Albul e orbitor, urcușu-i istovitor, eu - ca marmota, năluca fluierând, ascuns pe-o pantă, apar și dispar, ies la suprafață, părere și fum, o piatră, o vietate-s de-acum? Culoarea ierbii
Costumul negru by Adrian Popescu [Corola-website/Imaginative/4706_a_6031]
-
bătrâni și copii care dorm la ora asta uitându-și complet viața mi se pare onest să tac privind în golul turnului care habar n-are de terasa noastră de parcă n-ar exista e o licență poetică iedera de nu știu unde cățărată pe burlan și ajungând până lângă fereastra devenită ușă a micului nostru apartament improvizat într-o bună dimineață ieșind să citesc pe terasă iedera dispăruse și mi-a fost tare frică să înalț capul în direcția turnului eiffel 3 Trenurile
Poezii by Constantin Abăluță [Corola-website/Imaginative/5362_a_6687]
-
eram copilă, eram copilă mică acasă înarmată cu arcul de zarzăr și eu petrecut peste umăr mă făleam în rând cu băieții, îi cafteam și cine, cine-ar fi îndrăznit să mă jignească?... când ploua... de frânghiile ploii subțiri mă cățăram și urcam sus la ceruri ca și Jack pe vrejul său de fasole alteori căutam marginile ploii alergam din toate puterile să găsesc locul în care să mă așez pe pământ și să contemplu de-o parte ploaia, de-o
Poezie by Daniel Culea [Corola-website/Imaginative/14623_a_15948]
-
întreagă. Un singur gest păduri a retezat, A adus ploi și vânt de-amărăciune, A ascuțit tăișuri de cuvânt Și-a mărunțit povestea. O genune A înghițit tot zidul de pământ Pe care iedera iubirii noastre În fiecare vis se cățăra. S-au deșirat eșarfele albastre De cer senin. Când zborul aiura Mi s-au oprit cascadele-n uimire. Duc iar pe umeri stele fără glas. Se mută tot amurgul în privire Când înspre „fără noi” mai faci un pas... Referință
ÎNSPRE „FĂRĂ NOI” de AURA POPA în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Aura_popa_1395942277.html [Corola-blog/BlogPost/370200_a_371529]
-
se usca niciodată, cine ți-a tăiat rădăcina de jos? poate că n-am fost un fiu credincios, încurcat în tenebre și vise deșarte, poate că n-am fost din osul tău, os, dar mi-ai deschis ochii spre carte. cățărat pe piscuri cu genunchii goi ți-au fost numai spini și gropi urcușul, de ce nu mai vii, tată, înapoi, să-ți găsești în casa ta culcușul? te-a așteptat mama, cu anii ei grei, până într-o zi când a
SCRISOARE CĂTRE TATA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_tata_ion_ionescu_bucovu_1349948061.html [Corola-blog/BlogPost/346387_a_347716]
-
și Licurișca rîdea în hohote, dar nu eram atent la ei, nici măcar nu îmi păsa de prezența lor, se luaseră după mine, amuzați, spunîndu-mi că voiau să înțeleagă și ei ce era cu voluptatea asta a mea de a mă cățăra pe dealuri în fiecare zi, chiar și pe ploaie, ce era cu nebunia asta, de unde aveam eu vocația de cățărător pe dealuri, de excursionist în pieisajul patriei, de cutreierător de păduri?! Pășeam hotărît, ca într-un fel de întrecere cu
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_11.html [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
pentru versurile albe ale Mihaelei Aionesei, mi-a fost imposibil să aflu. Pendularea veșnică între cer și pământ duce cu gândul la panseurile lui Blaise Pascal și la cerul înstelat de deasupra noastră, ca și de legea morală din noi: “cațăr coroane de spini / coloană infinită a răbdării / să mă apropii de lumină” - spune poeta în ascensiunea sa, pentru ca mai apoi să spună: “surâd / cu urme de cer pe picioare /și pământul în gură, mai pot aștepta” (pe urme de păsări
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_mihaelei_ai_cezarina_adamescu_1368172497.html [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
a salva, a ajuta, a munci, rob, slugă, sclav etc. • a mușca, muscă, a pișca. • soarele e sus, înalt, a crește, bătrân ↔ nou, a comanda, a conduce, rege, împărat, moș, munte, deal, verde, iarbă, pădure, a se scula, răsări, sui, cățăra, urca, a se ridica, a se înălța. • soarele e frumos, curat, a spăla, săpun, a curăța, a polei, alb, lumină, a lumina, lampă. • rapid, iute, șopârlă (saura în gr.), a mișca. • inimă, a iubi, a urî, moarte, mort, omorî. • mulțimea
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1411709242.html [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
mare precauție de groapa aceea plină de mister, măsurând des radioactivitatea. Deocamdată radiațiile erau foarte slabe, nici nu meritau să fie luate în considerare. Nici măcar în vecinătatea gropii n-am măsurat radiații intense, așa că am îndrăznit, pe rând, să ne cățărăm pe bradul cel tânăr căzut peste groapă și să privim în adâncul ei. Eram nespus de bucuros că blocul acela luminos și cristalin era acolo, la locul lui, iar acum îl puteau vedea și alți cercetători. Eram în al nouălea
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (6A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1467096491.html [Corola-blog/BlogPost/378909_a_380238]
-
a-nceput să scrie Primele sale povești Născute-n copilărie, Cum ar fi... Tu-ți amintești? - Sigur, Nică s-a jucat Cu copiii peste tot, Au mers vara la scăldat Și s-au întrecut înot.... - A pus mâna pe cireșe Cățărându-se hoțește Fără ca prea mult să-i pese Că de-i prins rău o pățește! - Știți cumva unde-a căzut Încercând să se salveze Când vecina l-a văzut Și i-a-ncins vreo trei ciomege? - Dar cu pupăza la
ION CREANGĂ PENTRU COPII ŞI NEPOŢI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ion_creanga_pentru_copii_si_marian_malciu_1366129184.html [Corola-blog/BlogPost/345894_a_347223]
-
schimbat numele de-a lungul timpului în Decaderon, Decatera, Catarum, Catera și Cathara, pentru a ajunge la noi cu acela de Kotor. Ca arhitectură este Mica Veneția. Nu are canale, dar pe lângă mare are și munte, pe pantele căreia se cațără o fortăreață ce l-a aparat de-a lungul vremii. A vizita Kotorul este o încântare. Ai impresia că te afli în plin Ev Mediu și numai cârciumile cu aerul lor contemporan, te trezesc la realitate. În multele discuții avute
Muntenegru – o țară care știe ce vrea by http://uzp.org.ro/muntenegru-o-tara-care-stie-ce-vrea/ [Corola-blog/BlogPost/93730_a_95022]
-
a ros niciodată încălțăminte sau șosete, de altfel nici nu înțeleg cum pot fi unii câini atât de masochiști. Nu s-a urcat niciodată pe masă, chiar dacă uitam pe acolo diverse bunătăți. În schimb e tare dornică de alint. Se cațără lângă tine, stă un pic după care își împinge capul sub palma ta, ca să fie clar că asta așteaptă, s-o mângâi și s-o scarpini pe tot corpul. Dacă îți ridici mâna în semn că n-ai chef, nu
CODIŢĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1409210305.html [Corola-blog/BlogPost/371559_a_372888]