743 matches
-
Cuțu? - îi propuse frățiorul. - Nu! Să-i zicem Nero! - De ce? Doar nu-i negru! - Tocmai că-i alb noi îl „poreclim” negru! Nu vezi ce ochi negrii are? Zici că-s două mărgeluțe așa cum poartă bunicuța! Ce zici? - Nero, vino! Cățelușul auzi chemarea, se opri, întoarse capul și apoi cu coada în vânt și urechile fluturînd se îndreptă ca o săgeată spre cei doi copilași. - Ștrengarule, ne-ai speriat! Nero lătră ușor de parcă își însuși dojeana și se gudură la picioarele
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
care a salvat lumea. - Nu ne uita, nu ne uita, ciripeau zânele și dispărură odată cu luna... Pe la ora 10.00, un boschetar care avea teritoriul în parc, dădu peste Trică dormind sub bancă. Împreună cu el dormeau fericiți și cei trei cățeluși încă neînțărcați ai Larei, o maidaneză foarte prolifică, dar și foarte haimana. - Băi, omule, uite că soarele e sus pe cer, du-te acasă și te culcă să nu cumva să răcești, îi spuse boschetarul lui Trică. Acesta plecă spre
ABDUCTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350603_a_351932]
-
privirea îmi este atrasă ba de o floare ce nu o mai văzusem, ba de o pasăre ce își întrerupe somnul la zgomotul pașilor noștrii, ba de o broscuță care ne privește mirată. Calea ne este tăiată de doi minunați cățeluși care și-au găsit loc de odihnă pe treptele de piatră. Unul din ei își ridică capul spre noi, ne întinde o lăbuță ciungă ca și cum ar vrea să ne salute. Celălalt însă este în lumea visurilor și nu și-o
2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350858_a_352187]
-
fiecare dată. După poemele gândite lângă statuia lui. Iarnă-vară. Pe bănci. Cu poezia în inimă. În minte. Pe buze. Șiroind pe trup și în șuvițe de păr. Pe din afară. Pe dinăuntru. Șuvoi de imaginație. Cuvintele - scai după mine. Precum cățelușii. Amușina. Se mângâie de picioarele mele. Se cațără. Atârnă. Strălucesc. Se sting. Învie. Renasc din cenușă. Gândesc în versuri. Doar o scânteie le-aprinde. Amnarul - același. Tăcere. Forfota copiilor. Țipete. Mingi. Cărucioare, landouri. Frunze căzute. Apă țâșnind. Bănci goale. Eminescu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346538_a_347867]
-
magic! Ea avea să descopere că, la un fluierat, câinele prindea viață, ca prin minune, iar la două fluierături, acesta se făcea, la loc, un simplu cățel de pluș. Aceasta suflă o dată din fluier și câinele se transformă într-un cățeluș superb, de culoarea zăpezii, cu o zgardă din piele albastră, cu pietricele strălucitoare. Alice îl numi Rony, iar, ca prin farmec, pe medalionul de la zgardă, apăru numele lui. Din păcate pentru Alice, nu putea să aibă nici un câine sau vreun
O POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352214_a_353543]
-
îi binecuvântează. Maria Tirenescu - prezintă un grupaj de trei poezii încântătoare. În poezia “Cerere” - copilul îi cere Moșului doi pești. “Dacă nu, măcar o carte cu desene și povești. Și-aș mai vrea, tot dacă poți, să-mi aduci un cățeluș. Unu-adevărat, să latre ... Sau măcar unul de pluș”. În “Seara de Ajun” - e firesc să ne colindăm, nu numai părinții, bunicii și prietenii, trebuie să mergem și la învățătoarea care ne-a deprins primele semne de citire și scriere
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
ne pun pe raftul istoriei, după preț, după dispreț.Educația se conturează a fi cum să îmblânzești oțelul și să faci,din fier, pară mălăiață, cum să devii jucărie,victimă, păpușă,spectator, unealtă, cum să faci, din Măria Sa Instinctul, un cățeluș de pluș, cum să nu mai ai ce ai, și cum să nu mai fii ce ești. Frumoasă povestea care spune basme, frumos basmul care spune povești cu zâne și cu zurgălăi, dacă boierul ar pune umărul lângă moș Ion
PĂPUŞI de JANET NICĂ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356008_a_357337]
-
-i cu atâta ocupație? - Nu mă conduci acasă? Îmi este urât să merg singură. - Știu eu ce să zic, sunt cu Riki, cățelul meu, dacă mă lasă el... - Poți să-l iei și pe el, se va juca cu Max, cățelușul meu. Dar, unde-i, nu-l văd!! - Poate se vor mânca unul pe altul! Doi pekinezi, ce gălăgie ar face! - Stai să mă uit după el, era lângă mine. Riki! Riki! Unde ești, măi băiatule? - Cred că a găsit o
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
vreo trei ori din palme. Nimic! Repet scena, cu câteva bătăi de palme în plus. Apare și Riki, cu coada îmbârligată. Curios, se îndreaptă exact spre Bianca, și se gudură în fața ei. - Ce faci, Riki, frumosule, măi băiatule, dar ce cățeluș avem noi aici... Mânca-l-ar mama de băiat! Riki, auzind și el o voce atât de plăcută, se ridică în două lăbuțe, vrând, parcă, să ceară ceva. - Uite-l cum dă din lăbuțe! Ce să-i dea mama, băiatului
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
și în care cred cel mai mult, că nimic nu-i mai ușor ca să apeși pe coarda sensibilă a unui credul... Folosește efectul oglinzii pentru a-ți dezarma și înfuria dușmanul, procedeul de succes al oricărui dresor când îl face cățeluș să aibă impresia că se pot certa cu un adversar adevărat. Afirmă sus și tare necesitatea schimbării, dar nu trece niciodată la reforme radicale bruște. Mulți cți se vor opune, și riști să fii zvârlit din barca succesului în valurile
DIN AUZITE ŞI TRĂITE (VREI SĂ AI SUCCES ÎN VIAŢĂ?) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355257_a_356586]
-
format, așa cum îl formasem și pe bunicul său. N-aș fi crezut că va ajunge la o gândire atât de înțeleaptă atunci când l-am luat în brațe ca un mic ghemotoc pufos ce scâncea... N-aș fi crezut că acel cățeluș docil va deveni marele gânditor care va continua compromisele mele aspirații. Învățăcelulul meu, cățelandrul deștept crescut și educat de mine în sensul celor mai frumoase aspirații democratice, devenise câinele rasat cât doctoranzii mei cu înalte studii politologice, în așa fel
PROLOG LA VOLUMUL „CÂINELE ÎNŢELEPTULUI” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355107_a_356436]
-
Soarele în ziua nouă-și Scaldă razele în rouă. Ziua bună tuturor, Păsări, fluturașilor, Urși și lupi, vulpi și mistreți, Vouă fete și băieți. Ziuă bună le doresc Părinților ce trudesc Zi de zi neobosiți, Ca sa fim noi fericiți! 5. Cățelușul Patru labe și-un botic Ce plânge după lăptic; O codiță jucăușă Și o mutriță ghidușă. Recunoști după lătrat Că-i cățel adevărat, Cum mă vede, deodată, Poftă mare-are de joacă. Prieteni suntem cum vezi bine Toată ziua-i după
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]
-
Aláuy, prințișorul nostru drag, ne așternem pe născocit povești. Dar și pentru voi, dragii noștri prieteni, Alyazia își va spune povestea: pentru Maria, prietena ei brașoveancă; pentru mamaie și tataie, pentru Donia, pentru Nicu-bunicu, și pentru Symba, cel mai gelos cățeluș din lume. Pentru copiii pe care Yazooya i-a cunoscut în parcul de joacă de lângă casa din Brașov ... Imaginați-vă că este seară, că după baie, vine ora de culcare. Ne așezăm confortabil în pat, și cu ochii pironiți în
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
Autorului Vise...vise... Vise... vise de nou născut... Cu mamă, tată și bunici pricepuți, Cu jucării agățate de pătuț, Și cu sânii mamei cei călduți! Vise... vise de copil măricuț... Ce se joacă cu un pisicuț, Și aleargă după un cățeluș, Ce îl latră și-l mușcă doar un picuț! Vise... vise de copil măricel... Cu mingi, păpuși și căței din pluș, Cu trotinete și cărți de povești, Și multe nimicuri ce-i fac fericiți! Vise... vise de copil mare... Ce
VISE...VISE...DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370923_a_372252]
-
mult mai crudă și total neașteptată. Eu nu contam deloc ! Pentru ea eram doar un copil de care nu mai dorea să aibe grijă. Apoi am început să fac cunoștință cu umilința. Vedeam pe geam cum Clara mângâia drăgăstos un cățeluș de rasă și-l îndopa cu bunătăți și ciolane de friptură. Eu primeam doar o zeamă lungă și niște resturi , probabil de-ale lor. Dar cine eram eu? Un individ total necunoscut ! Nici măcar un suflet ... Într-o seară am auzit
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
sa mândră de conducător de triburi sălbatice, ca și cum ar ataca o gazelă din jungla sălbatică... și fetei i-a plăcut mult abordarea aceasta neobișnuită. De obicei, toți știau că-i fata ministrului și i se gudurau în jur, ca niște cățeluși speriați, să-i satisfacă toate voile... Bărbatul acesta, însă, era altfel decât cei cunoscuți de ea. Era sigur pe el, curajos... și lucirile din privirea lui sălbatică, ca a unui tigru sângeros, aveau în ele ceva fascinant, ceva deosebit... Fata
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
băga de seamă aceste mici schimbări ale vremii, care puteau aduce o scurtă răpăială de ploaie, oricând. Numai dacă îl prindea ploaia, abia atunci bombănea: ,,Ei, na! Că veniși, ploaie!'', dar atât, niciun cuvânt nu mai ieșea din gura lui. Cățelușul și tovarășii lui se țineau scai după el, tăcuți. Venind de pe insula care fusese toată noaptea luminată numai de stele și de lună, centrul orașului și faleza străluceau în luminile aprinse, dar nu se vedea și nu se simțea nicio
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
ai dimineții, mulți oameni încă dormeau liniștiți în patul lor acasă, fără să le treacă prin minte că un om atât de singur ca Vasile, bântuia prin parc cu niște câini după el și se plângea după fata sa, Marioara. - Cățelușule, și voi dragii mei, acum noi ne despărțim, da? Că eu mă duc puțin pe-acasă, că nici nu mai știu de când n-am mai ajuns pe-acolo. Să nu vă mâniați pe mine, eu v-aș lua la bloc
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
ca să mă combin cu ea? Când auzi Căpitanul care e necazul lui Pepsi, se înecă și începu să tușească tare, de se auzea peste tot. Câinii se speriară și ei, și la rândul lor începură să latre, în frunte cu Cățelușul, care mârâia de ceva timp la Pepsi. El ignoră câinii, și îi dădu câteva palme zdravene peste spate, căpitanului. Dar ei săriră pe el, și-l doborâră la pământ. Dacă nu și-ar fi revenit Vasile din tușitul care-l
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
cu lună plină. În ciuda rătăcirii sale mintale, avea momente scurte ca acum, când era lucid, deși nu-și dorea asta. Se întoarse din trecutul său frumos, pentru a reveni lângă Pepsi în parc și alături de cânii, prietenii lui de noapte. Cățelușul începuse iar să latre, și ceilalți îi ținură isonul. De data nu mai lătrau la Pepsi, ci își îndreptaseră privirea spre faleză. Căpitanul, care își revenise de la ale lui, întrebă: - Da’ ce-o avea de latră? O fi careva p-
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
de bine, de la prima mea întâlnire cu o adolescentă, și asta când avea în jur de șaisprezece ani. Surâse timid, lucru care îmi dădu nebuna poftă de a mă zvârcoli pe spate, cu cele patru lăbuțe în aer, ca un cățeluș simpatic și fericit. Mi-am reamintit însă că eram la volan și un asemenea fapt ar fi fost imposibil de dus până la capăt. Am crezut că am depășit cu mult vârsta la care o femeie îți trezește, pe viu, toate
IUBIRE PENTRU ADELAIDA (SAU FELUL ÎN CARE O FANTEZIE COSMICĂ DĂ PESTE CAP MATERIALISMUL DIALECTIC) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370516_a_371845]
-
Sub melodia vântului dansează Și sufletele triste luminează, Cu brazdele torcând un legământ. E fulgușorul dalb, ce în plutire Aduce-n case numai bucurii, Surâde Codrului a revenire, Dansând un tango în rotire, Aduce vise și speranțe la copii. Un cățeluș aleargă prin troiene Să prindă-n zbor un fulgușor, Iar pisicuța dă din coadă-alene... Un pițigoi îngână tot catrene De bucurie, dragoste și dor. E iarnă. Crăciunul a venit, Trezind în noi suave amintiri... Cu bradul verde-mpodobit, Cu “Trei crai
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
ureche Trăgând un galoș de-o sfoară! Se oprea la câte-un stâlp Foarte afectat drăguțu' Murmurând suav și dulce: „Hai cu tata, cuțu, cuțu!” Vroind ca să-i cânt în struna Îl întreb politicos: - Din ce rasă face parte Acest cățeluș frumos? - Ba! Tu ești bolnav cu ochii, Sau te-ai cam scrântit nițel... Cum poti oare o ciubota S-o confunzi cu un cățel? - Dac-am făcut o greșeală V-aș ruga să mă scuzați, Dar de ziceți că-i
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
la vătaful Vasile din fruntea oilor: -Vasâle, măă..., auz*!? Dă oile pe poiană, să ne hodinim și să îmbucăm și noi ceva și ăsta micu. Vasile fluiera la ceilalți ciobani, să cârmească oile pe poiană, ajutați fiind de Țonțorel, un cățeluș mic, dresat pentru întors oi, tare jucăuș și prietenos cu toată lumea. Era flocos, de nici ochii nu i se mai vedeau, și bătrân pe deasupra săracu*, dar încă făcea treaba bună. La un fluierat specific, sau la comanda: -Dă-te roată! arătândui
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
care „mâncă șopârle”. Tulai Doamne! Dar întâmplarea cu șopârlă nu se termină aici... Era să se termine mai rău, din cauza mamei soacre! Ajungând acasă cu vietatea în borcan și „cu ou-n buzunar...” ca în poezioara aceea de copii cu „cățelușul cu păru’ creț care fură rața din coteț...”. Am avut de gând să fac o mică diversiune și să o provoc pe șopârliță să mă cadorisească cu codița ei regenerabilă! După câteva încercări și o luptă inegală corp-la-corp cu dânsa
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]