2,510 matches
-
fratele într-un punct îndepărtat pe câmpie, dinainte stabilit. Văzându-l, cei patru bărbați își dădură seama că toate eforturile lor erau condamnate eșecului, așa încât se lăsară să cadă la pământ, asudați, frustrați, însetați și obosiți, uitându-se cum voinicul călăreț îl ajunse din urmă pe bărbatul ce fugea și, apucându-l de un braț, îl saltă ca pe un fulg, făcându-i loc în spatele lui, pentru ca apoi să se întoarcă fără grabă la adăpostul sigur din munți. Când Julio Mendoza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
spune Marija Gimbutas - este evident în mărturiile arheologice nu numai prin absența bruscă a superbei ceramici pictate și a figurinelor și prin încetarea utilizării semnelor, ci și prin absența bruscă a armelor de luptă și a cailor, ambele aduse de călăreți războinici cu o structur socială patriarhală care veneau dinspre stepa euro-asiatică și pătrunzând în Câmpia Dunării și în alte câmpii fertile din Balcani și din Europa Centrală. Sosirea lor a condus la o schimbare dramatică în preistoria Europei - o modificare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și-au găsit loc de popas și înnoptare bejenarii bucovineni, urmând ca a doua zi să stabilească drumul pe care să apuce. Pe când stăteau în jurul focurilor, așteptând să-și astâmpere foamea, s-a apropiat de ei, venind de la Bacău, un călăreț, locuitor din satul Fruntești, pe nume Ion Ciuchi. Acesta s-a apropiat cu precauție de bejenari și, după ce a aflat cine sunt și ce caută, le-a propus să meargă la proprietarul moșiei Filipeni care avea nevoie de oameni pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gheorghe Duca participă la asediul Vienei din 1683, unde turcii sunt învinși și siliți să se retragă pierzând mai multe bătălii și teritorii - Ungaria și Transilvania - prin pacea de la Karlovitz din 1699. Manolache Roset a fost un om sprinten, bun călăreț și mânuitor de arme, neastâmpărat, îndrăzneț, iute la mânie și fudul. A acumulat o mare avere constând din moșiile Bohotin (Iași), Bogdănești (Bacău), Borzești (Bacău), Costuleni Costești (Cârligătura), Docolina, Drăgușani, Făurești și Filipeni (Bacău - Tecuci), Argoești, Petricani, Ungurașii, Frătinești, Săvești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ani, se remarcă printr-o ceramică artistică pictată în culorile negru, alb și roșu care evidențiază „în unele cazuri, elemente zoomorfe și chiar siluete umane”. în perioada de trecere spre perioada bronzului are loc pătrunderea succesiv a populației de stepă, călăreți nomazi, crescători de animale, care distrug vechea civilizație europeană. Acești călăreți războinici sunt purtătorii „culturii Kurganelor”, care, prin amestecă etnică și lingvistică cu vechile populații locale, vor da naștere, în urma procesului de indo-europenizare, familiei de popoare europene: tracii, grecii, celții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alb și roșu care evidențiază „în unele cazuri, elemente zoomorfe și chiar siluete umane”. în perioada de trecere spre perioada bronzului are loc pătrunderea succesiv a populației de stepă, călăreți nomazi, crescători de animale, care distrug vechea civilizație europeană. Acești călăreți războinici sunt purtătorii „culturii Kurganelor”, care, prin amestecă etnică și lingvistică cu vechile populații locale, vor da naștere, în urma procesului de indo-europenizare, familiei de popoare europene: tracii, grecii, celții, romanii, slavii și germanii. Cele mai vechi știri despre traci sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Medalia de aur” pentru calitatea produsului trimis, ceea ce denotă, zicea cronicarul nostru, Toader Boca, că dealurile din Moldova, din stânga râului Siret, produce grâu de calitate superioară. în timpurile vechi, de dinaintea lui Al. I. Cuza, funcționa un fel de poștă, cu călăreți și surugii, care duceau veștile până la Constantinopol. Pentru plata poștei, mazilii erau obligați la o dare numită „Darea menzilului” darea pentru poștă, pentru curierat. Poșta a fost organizată după Unirea din 1859, când se aplică pe timbru (Capul de bour
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cazarmă. — Serviciul militar e bun doar ca să descoperi procentajul de mîrlani care cotizează la recensămînt, opina el. Iar pe acesta Îl poți afla În primele două săptămîni, nu-i nevoie de doi ani. Armata, căsătoria, Biserica și banca: cei patru călăreți ai Apocalipsei. Da, da, rîdeți domniile voastre. GÎndirea anarhică și libertară a lui Fermín Romero de Torres avea să pericliteze o după-amiază de octombrie cînd, prin cine știe ce Înrîuriri ale destinului, am primit, la prăvălie, vizita unei vechi prietene. Tata se dusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
de lume, continuând totuși să beneficieze de logistica ei: pe trasee sigure, în păduri amenajate, de-a lungul coastelor mărilor fără pirați, cu servicii de salvare eficiente, dispunând de club-houses, de adăposturi, de refugii primitoare. Pentru a deveni un bun călăreț, un bun jucător de golf, un bun marinar sau un bun dansator, o persoană va trebui să facă dovada unor calități de bun călător îîndemânare, intuiție, toleranță, grație, tenacitate, curaj, luciditate, prudență, simț al echității, echilibru), fără a se resimți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
acele nefericite rămășițe pământești. Erau la jumătatea drumului de Întoarcere când Dante auzi un ropot intens de cai la galop. Abia avu timp să le ordone oamenilor săi să se oprească Înainte ca, din tufișuri, să apară un grup de călăreți În ținută de vânătoare, Înarmați cu arcuri și cu tolbe. Când Îi văzură, noii veniți traseră și ei de hățuri, oprindu-se la câțiva pași de ei. Poetul era sigur că nu mai văzuse niciodată pe nici unul dintre ei, cu excepția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
foarte frumoasă, să ne plimbăm un pic. Deschizând glasvandul, ne conduse în grădină și am băgat de seamă ce tălpi mari avea și cât de crăcănate îi erau picioarele, ca și cum ar fi călărit mult, iar dacă decorația lui de argint, Călărețul, avea vreo legătură cu realitatea, probabil chiar făcuse asta. La aer curat și în lumina soarelui, păru să devină mai animat, asemenea unei reptile. — Aceasta a fost reședința de vară a lui Friedrich Wilhelm I, spuse el pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Isle-de-France. Experiența lui Mallarmé se așeza într-un Absolut, într-un antihistorism, care interzice o prea mare apropiere poeziei lui Valéry. Dehmel e poetul stării bachice prin excelență: Elementele femele anulîndu-se în moarte, pentru ca pe deasupra dezastrului consimțit să galopeze Principiul-Bărbat, călărețul din Mein Trinklied. Poeți români contimporani Trecerea la poezia noastră o menajezi impunîndu-mi să-ți vorbesc întîi despre domnul Arghezi. E comparabil cu Hugo în literatura noastră. Câtă circulație de cuvinte și ce varietate de teme! Nici fenomenul hugolatriei nu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
din Florența Cine n-ar vrea să braveze Pe căderea în final A cortinei la un bal Peste coruri siameze? Toată lumea din incintă S-ar înscrie la concurs Dac-ar ști că pe parcurs Se bonifică vreo chintă Călărași și călăreți Cântă aburcați în șa Nu-i aude nimenea De atâtea dimineți Și se duc, se duc întruna Ca un vis frumos de mai Tropotele lor de cai Până când răsare luna. Referință Bibliografică: Vine noaptea / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VINE NOAPTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361369_a_362698]
-
cu fuga s-au întors la sursă Dar au găsit pereții văruiți; Deci s-au lăsat spre alte zări momiți Spre a uita de epopeea scursă. Au încercat atunci diverse căi, Lipsite uneori de-un minim semn, Des înșelați de călăreții răi, Iar spre-a se învârti un pic și ei, S-au angajat într-un serviciu demn La un manej ... pe post de călușei! PROVERBIALĂ O mâță blândă zgâriase rău Pe bietul cățeluș cu părul creț Ce încerca să fure
SONETE (1) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362842_a_364171]
-
ca un nor acoperă strălucirea lunii. De la poalele munților din apropiere răzbate un cântec melodios. Bărbatul strunește calul și ascultă câteva secunde. Glasul duios continuă să cânte ademenitor. Printre tufișuri astrul nopții își revarsă din nou razele. La scurt timp călărețul ajunge într-o poieniță, unde, în mijlocul său, plutește într-un vals ademenitor o fecioară (PRINȚESA) cu părul auriu revărsat în valuri peste umerii goi, cu sânii dezveliți și doar un voal alb îi cade peste nuditate, lăsând dezvelite coapsele frumos
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
înconjurat!... Rezistă că-ți suntem alături! Măria Sa, înconjurat de turci, lovește din răsputeri cu paloșul. Căpitanul Buzdugan încercară să se apropie de el. Izolat de oștenii săi, Vodă continuă să lupte creând în jurul său mormane de cadavre. Deodată apare un călăreț cu pletele în vânt pe un armăsar sur și cu un paloș ce lucește în soare. Cavalerul lovește cu o forță ieșită din comun, iar armăsarul îi saltă de parcă are aripi și doboară cu copitele cai și călăreți. PALOȘ: Luptă
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
apare un călăreț cu pletele în vânt pe un armăsar sur și cu un paloș ce lucește în soare. Cavalerul lovește cu o forță ieșită din comun, iar armăsarul îi saltă de parcă are aripi și doboară cu copitele cai și călăreți. PALOȘ: Luptă, Măria Ta!... Luptă!... Lovește precum trăsnetul! Azi vei învinge!... Marea victorie e aproape!... De pe deal pașa privește desfășurarea luptei. Acolo jos, un călăreț deschide cărare printre năvălitori. PALOȘ: Oșteni, urmați-l pe vodă!... La luptăăăă!.... Înainteeee!... BUZDUGAN: (strunește
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
din comun, iar armăsarul îi saltă de parcă are aripi și doboară cu copitele cai și călăreți. PALOȘ: Luptă, Măria Ta!... Luptă!... Lovește precum trăsnetul! Azi vei învinge!... Marea victorie e aproape!... De pe deal pașa privește desfășurarea luptei. Acolo jos, un călăreț deschide cărare printre năvălitori. PALOȘ: Oșteni, urmați-l pe vodă!... La luptăăăă!.... Înainteeee!... BUZDUGAN: (strunește calul; cu bizduganul ridicat) Acesta-i Paloș al nostru!... A înviat din morți!... Uraaaa!... Înainteee!... Astăzi vom zdrobi vrăjmașul!... Înainteeee!... Vodă și Paloș ajung unul
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
neamului și a ținuturilor natale! VODĂ: După bătălie să te prezinți în fața mea! PALOȘ : Lasă-mă pe mine! Împinge dușmanul în propriul său bârlog! Paloș dă pinteni calului care se ridică în două picioare și se năpustește asupra dușmanilor, iar călărețul lovește cu sânge rece spintecându-i cu paloșul. Lângă domnitor ajunge Buzdugan. BUZDUGAN: Sunt alături, Măria Ta! VODĂ: (cu arma ridicată deasupra capului) Înainte, vitejii mei! Urmează câteva scene generale de luptă în care turcii o iau la fugă, iar
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
ajunge Buzdugan. BUZDUGAN: Sunt alături, Măria Ta! VODĂ: (cu arma ridicată deasupra capului) Înainte, vitejii mei! Urmează câteva scene generale de luptă în care turcii o iau la fugă, iar oștenii domnitorului aleargă după ei. Undeva, pe o colină, un călăreț cu pletele în vânt lovește de zor cu paloșul ce strălucește în reflexe stranii în bătaia soarelui. Cal și călăreț se depărtează ca o nălucă lăsând în urma lor movile de cadavre. Otomanii fug înspăimântați în toate direcțiile. Vodă și Buzdugan
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
de luptă în care turcii o iau la fugă, iar oștenii domnitorului aleargă după ei. Undeva, pe o colină, un călăreț cu pletele în vânt lovește de zor cu paloșul ce strălucește în reflexe stranii în bătaia soarelui. Cal și călăreț se depărtează ca o nălucă lăsând în urma lor movile de cadavre. Otomanii fug înspăimântați în toate direcțiile. Vodă și Buzdugan privesc câteva clipe la acel cavaler. BUZDUGAN: Măria Ta, Paloș parcă n-ar fi om ci mai degrabă o nălucă
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
prezenți să-și strângă în grabă lucrurile de valoare și să părăsească fără zăbavă așezarea și pădurea. Oștenii se supuseră, bănuind că la iaz se petrecuse o tragedie groaznică. Peste două zile, Preda însoțit de Mircea Potcoavă și încă doi călăreți, porniră în zori cu durerea în suflet spre ținutul Severinelor cu trista veste a dispariției principelui și a fiului său cel mare, moștenitorul de drept. În drumul lor poposiră în ținutul Gorjiilor la căpitanul Vladimir, cel învestit de Radu și
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
însoțești. Trebuie să-l înscăunăm pe Mihai ca principe al celor trei ținuturi. - Vor urma frământări mari cu vecinii dornici de cotropire. Vom porni în zori fără zăbavă! În dimineața următoare, când încă nu se mijise bine de ziuă, șase călăreți alergau nebunește spre ținutul Severinelor. Către seară poposiră la un han să-și potolească foamea și să înnopteze. Se interesară despre ce se aude de la cetatea de scaun. Primiră răspuns că este liniște și pace, că principele este plecat în
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
el, nimeni nu se va atinge de principat. Totodată stabiliră și membrii din Gorjiilor care vor face parte din viitorul sfat boieresc al domnitorului. Pe meleagurile Vâlcelelor localnicii ieșiră la porți, cu mic cu mare, să privească curioși la ceata călăreților învăluiți într-un nor de praf. Adesea, aceștia se opresc și stau de vorbă cu sătenii sau poposesc la vreun conac unde fericitul boier oferă cinstiților oaspeți ceea ce are mai bun. Într-una din seri Mihai își trase căpitanii deoparte
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
ca niște străjeri neclintiți de la datoria lor, împreună creând o imagine de vis. În schimb nu se aude foșnetul frunzelor, dar nici melodiosul cânt de paseri. Această liniște mormântală pe care nici măcar adierea vântului n-o deranja, îi înfioră pe călăreți. - Nu vă lăsați purtați de vraja de basm pe care o întâlniți aici. Este o capcană. Cei ce vor păși pe aceste meleaguri se vor rătăci. Vor pribegi până la pieire în ghearele necuratului... Preda nu sfârși cuvintele, că un urlet
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]