1,848 matches
-
un anumit ton e semn de nesupunere ideologică, criticul e un rebel liric de spumoasă expresie doctă. În al treilea rînd, autorul nu îl interpretează pe Cioran, ci îi înfățișează marotele, maniile și ideile fixe. Autorul nu e interpret, ci călăuză, drept care volumul de față nu e unul de exegeză, ci un vademecum în corespondența cioraniană, cu surprinderea temelor dominante din gîndirea eseistului: obsesia propriului eu, obsesia României, obsesia feminității și tema eredității putrede. Principala idee a criticului este că pe
Veninul reconfortant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6197_a_7522]
-
să dai peste un învățător care să-ți arate drumul? Răspunsul depinde de viziunea din interiorul căreia privești tema. Dacă admiți că educația are drept țintă o inițiere, adică sesizarea unor nuanțe la care singur nu poți ajunge, atunci nevoia călăuzei e neapărată, căci accepți implicit că sunt secvențe ale vieții pe care singur nu le poți afla. Cineva trebuie să-ți deschidă ochii, spre a vedea dincolo de pragul cunoașterii cuvenite celor mulți. În schimb, dacă vezi în învățare o muncă
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
cu a spune că în relația spirituală „față către față“ între maestru și învățător apare o tensiune pe care nici o instituție de învățămînt nu o poate suplini. De tensiunea aceasta depinde vigoarea de mai tîrziu a tînărului și onoarea de călăuză a maestrului. Altfel spus, oricîtă patimă a cunoașterii (libido sciendi) ar dospi în sufletul unui famulus (învățăcel), fără imboldul dat de erosul resimțit față de maestru, formarea i-ar fi precară și neîmplinită. De aceea, ca o educație să se desăvîrșească
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
treptat la discipoli. Și chiar dacă relația de educare și-a pierdut cu timpul încărcătura sacră, reminiscențele ei se păstrează în aura de prestigiu a maestrului și în doza de mister pe care o cere legătura de tip spiritual. Vocația de călăuză nu poate fi răsplătită pecuniar, tocmai de aceea, marii profesori sînt rari. Și tocmai de aceea azi asistăm la o stare de spirit care e nocivă ideii de instruire. „Statistic, anti-instruirea tinde să devină regulă. Știm că majoritatea celor cărora
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
de maeștri și discipoli la exemple livrești, pe care le culege din operele literare și cărora le acordă o semnificație istorică. Numai că e greu să-l consideri pe Dante discipol al lui Vergiliu, doar fiindcă italianul îl ia drept călăuză în Infern pe scriitorul latin. La fel, pactul lui Faust cu diavolul din opera lui Geothe e un motiv literar a cărui semnificație iese din relația istorică de tip maestru-discipol. La fel în cazul romanului Le Disciple al lui Paul
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
intelectuale înțelese ca o pătură savantă care stă deasupra societății și își arogă o superioritate simbolică, fără de care nu și-ar putea justifica tendința de clasă dominantă. O astfel de elită e nefastă fiindcă vrea să intre în rolul unei călăuze care are ambiția de a ne arăta drumul. În realitate, ne putem descurca și singuri, căci nu avem nevoie de intelectuali cu aere de directori de conștiință. Și ca un făcut, numele de care Daniel Clinici se împiedică sunt Pleșu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5264_a_6589]
-
e estompat de această punere în scenă. Oricum, în stilul deja consacrat, vorbitorul parafrazează aceleași idei, din care se desprinde limpede doar îndemnul nestrămutat la păzirea curentului oficial, fără de care literatura este de neconceput în R.S.R.: „principiile realismului socialist sînt călăuza sigură a scriitorilor noștri în activitatea lor creatoare.” O analiză sumară doar a acestei fraze poate arăta caracterul studiat, de maximă eficiență, al discursului secretarului general al partidului. Folosirea substantivului „principiile” induce ideea că e vorba despre o știință exactă
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5235_a_6560]
-
O analiză sumară doar a acestei fraze poate arăta caracterul studiat, de maximă eficiență, al discursului secretarului general al partidului. Folosirea substantivului „principiile” induce ideea că e vorba despre o știință exactă, nu despre un curent artistic ca oricare altul. „Călăuza” este un substantiv suficient de tare, dar i se aduce și calificativul „sigură”, ambele aflate în contradicție semantică cu sensul sintagmei „activitate creatoare”, redusă astfel la substantivul „activitate”, prin anularea sensului de libertate, capriciu, inedit, neașteptat pe care l-ar
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5235_a_6560]
-
înaintea vecerniei de apoi. Mateiu descrie aceste întîmplări ca și cum ar fi o inițiere în decrepitudine și îl înfățișează pe viitorul deputat Pirgu ca hierofant al desacralizării radicale, dar și hierofantul paradoxal care, cu spatele la transcendență, va fi și cea din urmă călăuză spre transcendent. Destinul Crailor nu are de-a face cu Orientul istoric din Balcani. Este figurată în treimea lor coruptă decăderea însăși ("planetară", zice Marin Mincu). Decăderea istoriei. Decadența aristocrației. Decăderea spiritului în și mai multă trufie. Acum, după ce vom
Inițierea Crailor by Ioan BUDUCA () [Corola-journal/Journalistic/6650_a_7975]
-
tip Ťpresocraticť, spre a-i arăta drumul. Grecia este, pe plan spiritual, o corabie fără cîrmă. Ducem lipsă de figuri europene. Odată cu dispariția neokantienilor, intelectualitatea greacă europeană a rămas fără ecou. Nume importante, precum Nikiforos Vrettakos și Konstantinos Despotopoulos, adevărate călăuze spirituale, tălmăcesc cuvîntul adevărului, Konstantinos Axelos, și el o figură de seamă, dar toți sunt ca niște insulițe în largul mării. }ara care, de numai cîteva decenii încoace, și-a pierdut toată diaspora ei străveche și bogată în bărbați aleși
Tradiția elenității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6731_a_8056]
-
ori aud semnalul ăla ca o chemare la ordine, un sunet, culmea, deloc alarmant, dimpotrivă, liniștitor ca o invitație la reculegere; seamănă cu dangătul subțire din vechile mănăstiri catolice. Aproape că nu l-aș auzi, dacă noua mea prietenă și călăuză, Katharina - conducătoarea programului cultural DAAD -, nu mi-ar spune să-mi pun centura de siguranță că vin "turbulencias" sau, și mai rău, străbatem un front atmosferic în plină furtună. Zburăm de două ore deasupra oceanului și mai avem patru, pînă
... și la doi pași, Patagonia by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6607_a_7932]
-
la detaliile care configurează tabloul de gen al vieții rusești de la 1560, Pavel Lungin reușește să investigheze ecuația umană a unor personalități care se desprind din contextul secolului pentru a reverbera emoțional și tragic, nu altfel decât procedează Tarkovsky în Călăuza (1979) cu romanul fraților Strugațki. Nebunia are lumina ei întunecată, fervori și viscerale contorsiuni convulsionează trupul uscat al monarhului, chipul lui lipit de ziduri are trăsăturile scofâlcite ale unui monah vizitat de diavol în chilia lui, căutând să-l înfrunte
Țarul și țara by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6395_a_7720]
-
acceptat că întîlnirea cu Silviu Purcărete este, în ceea ce mă privește, una semnificativă. Am înțeles adevărul despre teatru și iraționalul său, deslușindu-mă, în același timp, și pe mine însămi, cînd am acceptat că Silviu Purcărete este, pentru o vreme, călăuza mea. Sînt la Bogota, la Festivalul de teatru. Mi se pare că mai am puțin și cad de pe pămînt, atît de departe mă simt de tot ce îmi este aproape, de cultura europeană, de cei dragi. E noapte bine, iar
Caut luna pe cerul de la Bogota by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4770_a_6095]
-
măcar în gând, putința de a glumi pe socoteala vreunei depărtate antichități, oricât de clasică ar fi fost ea (260). Primul vers din a doua bucolică vergiliană Formosum pastor Corydon ardebat Alexim definește relațiile dintre tinerii ciobani Scribincea și Huțan, călăuzele la trecerea Tazlăului (283). Pe lângă analogiile propuse prin folosirea acestor citate din marii autori latini, este interesantă și sugestia dintrun pasaj eliminat la redactarea versiunii finale a textului. În capitolul Pe Șestina figura inițial o adresare către tovarășul de drum
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
lui pe drumuri de munte și măsoară contrastul dintre un călător fantast și anturajul său prozaic, oarecum în maniera în care atitudinea față de romanele cavalerești îl separă pe Don Quijote de preotul și de bărbierul din sat. Dascălul Alecu din Văratic, călăuza aleasă pe drumul către Sihla, nu are formația clasică a autorului, așa că nu apreciază deliciile mesei prin comparație cu festinurile din vechime: Ne așezarăm deci în mod antic pe iarba moale și înflorită și începurăm strălucitul nostru ospăț. Dascălul Alecu
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
EVENIMENTUL ZILEI a colaboratorului nostru Alex Ștefănescu. El este „cititorul de serviciu” și prezintă succint, în fiecare zi, cîte o carte. În ediția de week-end a ziarului (din 11 august), criticul literar realizează chiar o pagină întreagă de literatură intitulată „Călăuză în lumea cărților”, unde, pe lângă recenzia obișnuită, ne recomandă ce cărți să cumpărăm și ce cărți să nu cumpărăm și ne istorisește o savuroasă întâmplare în care personaj principal este Geo Dumitrescu. Acesta a primit versuri de la o tânără poetă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4414_a_5739]
-
Sorin Lavric Simon Blackburn, Adevărul. Călăuza rătăciților, trad. din engleză de Gabriel Nagâț, Iași, Editura Polirom, 2011, 304 pag. Sechestrată în ungherul unei specialități înguste, epistemologia are reputația unei discipline aride, de ai cărei ghimpi spiritele estetice se apropie anevoie. Cauza nu stă în secimea domeniului
Umorile adevărului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4583_a_5908]
-
promit găsirea busolei care nu dă greș, cînd de fapt în intenția autorului a stat întocmirea unui ghid serios, care să-ți pună la îndemînă principalele controverse iscate de chestiunea adevărului, dacă trecem așadar peste tenta de auroră etică din Călăuza rătăciților, vom găsi în volum descrierea unui conflict care separă două poziții adverse și deocamdată ireconciliabile: tabăra absolutiștilor și cea a relativiștilor. Cea dintîi remarcă e că adepții lor nu-și pot argumenta logic opțiunea, preferința pentru una din poziții
Umorile adevărului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4583_a_5908]
-
trăise în dezacord cu principiile pe care le profesa: sibarit până în măduva oaselor, iubea luxul, se lăsa în voia pasiunilor lui, era homosexual, adora și răsfăța un play-boy practic acerebrat și, culmea ororii pentru conservatorii care vedeau în el o călăuză, era ateu. De murit murise de SIDA, nu, așa cum se anunțase, de insuficiență hepatică. Acest ultim roman al lui Bellow a fost judecat de critică în parametrii stabiliți de întreaga lui operă, în mare parte cvasi-autobiografică și populată de personaje
Prietenul sinucigașilor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5776_a_7101]
-
precum Anton Dumitriu sau Solomon Marcus, fie că au în vedere modele literare, precum Nicolae Manolescu). Frondeuri precum suprarealiștii au făcut din nedecidabil o adevărată paradigmă, și, pentru a o ranforsa, au găsit alibiuri în științele moderne. Avându-l drept călăuză nedezmințită pe Basarab Nicolescu, tânărul nostru cercetător imersează în mirajul ecumenist al transgresării/ dizolvării unor prejudecăți situabile în interpretarea așa-zis tradiționalistă a realității, în speță euclidiană și aristoteliană. După părerea noastră, cartea reprezintă un apel la o întoarcere a
Modernitatea, cu suprarealiști și științe by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3442_a_4767]
-
Ca de atâtea ori, și în acest caz, rutina te împiedică să mai distingi extraordinarul, te înveți cu el și nu-i mai percepi valoarea. Trebuie să vină cineva din afară, un străin cu privirea proaspătă, care să-ți fie călăuză, care să-ți tălmăcească straturile de profunzime ale realității tale, excepționalul care-ți este dat și de care tu parcă ai uitat să te bucuri. În filmul englezilor, cel care prezenta, inițiat și încântat, locurile nu era un român, ci
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3664_a_4989]
-
Georgescu caută și se caută cu febrilitate, construiește în fiecare volum principii noi de structurare, dar, dincolo de, să zicem, performanța poetică în sine, în toate avem de-a face cu o experiență asumată. Altfel, „proiectul unificator” era vizibil încă de la Călăuza - ce titlu elocvent, în fond -, volumul cu care Liviu Georgescu debuta acum mai bine de zece ani. Poate nu la nivelul fiecărui poem în parte, dar volumul în sine se dorea și era o construcție. Ca și în cîteva din
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
aflat până acum în câmpul semantic al literaturii. Făcând din interpretare procesul cel mai frecvent al raportării omului la acțiunile sale - în acest punct teoria vizează, discret, o adevărată ontologie, de vreme ce autorul poate afirma că interpretarea îndeplinește întotdeauna „funcția de călăuză a acțiunii” -, Ioan Pânzaru comite, în fond, un gest paradoxal. Pe de o parte, respinge o întreagă tradiție estetistă care vedea în literatură (în arte, în general) un domeniu strict autonom, care nu comunică cu celelalte seturi de valori. Pentru
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
umane, se cade ca măcar acum, de Înviere, să fim treji. Să ducem reflecția cu privire la Modelul Suprem până la urmarea Lui. Căci, nefiind nici de stânga, nici de dreapta, nici intelectual, nici muncitor, nici sărac și nici bogat, Mântuitorul poate fi Călăuza tuturor în viață, spre mântuire. Aplicarea învățăturilor Sale ne poate îmbunătăți pe toți și ne poate schimba viața tuturor. Urmarea Lui în fapte e mai importantă decât urmarea Lui în gând, teoretic și conceptual, căci, cum spune Scriptura, și necuratul
Iisus a fost de Stânga sau de Dreapta? by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37892_a_39217]
-
Răzvan Voncu Alexandru Petit - Monografia orașului Brașov, însoțită de Călăuza orașului Brașov și împrejurimi (sic!), ediție îngrijită de Nicolae Pepene și Bogdan-Florin Popovici, colecția „Biblioteca istorică a Brașovului”, Biblioteca Județeană „George Barițiu”/ Supliment revista Astra, Brașov, 2012, 248 p. Școala monografică a lui Dimitrie Gusti a avut ca precursor monografiile
O monografie urbană de altădată by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3628_a_4953]