2,794 matches
-
am stat și eu la bulău pînă mi s-a aplecat, mi-a ieșit pe nas, dom’ Roja, urăsc armata și militarii, mă fac pacifist dacă se termină Revoluția, spune plin de seriozitate. Îl simțeam pe Diavol mergînd alături de mine, călăuzindu-mi pașii, la ce altceva să te gîndești cînd te trezești singur în mijlocul unui codru neștiind încotro s-o iei? Te faci frate cu el Gulie, și brusc calea îți este luminată de un reflector imens și rotund care bate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
i le pompează afară prin esofag ca pe niște baloane invizibile. Este convins că nu va mai ajunge la capătul suferinței, că viziunea sa este mai învolburată ca de obicei, iar demonii care de fiecare dată se ofereau să-l călăuzească pieriseră și ei fără urmă. Brusc, i se păru că întunericul seamănă cu aripile unui șoarece zburător imens, mai negru decît o rugăciune, și un milion de gînduri începură să-i dea tîrcoale ca o haită de lupi. Se lumina
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Roja, spune. Uite cine erau de fapt personajele care s-au interesat cu adevărat de soarta acestei țări, în comparație cu ei tu ești un nimeni, Roja, se gîndește iar încotro s-o apuce, dacă ar fi mai bine să se lase călăuzit de instinct sau să se dea bătut de pe-acum. Așa v-au fraierit de la bun început, simte Gulie cum se încinge atmosfera, începe să țipe și el din toate puterile, îi face semn dintr-o privire lui Tîrnăcop, ia
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ușă în cea mai mare viteză. — Informația e putere, Părințele, zice Roja, așezîndu-se în genunchi și trăgîndu-și patrafirul pe creștet. — Cine ești? îi răspunde Părințelul cu un tremur în voce aproape insesizabil, ne cunoaștem de undeva? — Un demon m-a călăuzit la dumneata, îi răspunde Roja plin de seriozitate. — Dacă îți bați joc de mine, vezi că te scot imediat afară, încearcă Părințelul să-și adune țoalele și să se ridice de pe taburetul lui catifelat, dar se răzgîndește brusc. Oare unde
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mult milostive, îți mulțumesc că prin mărturisirea mea m-ai învrednicit pe mine, păcătosul, să iau de la tine iertarea păcatelor mele și dă, Doamne, ca toată vremea vieții să o petrec în dragoste față de tine și față de cea care-mi călăuzește pașii. Doamne, nu mă judeca pentru că o iubesc pe ea mai mult decât îți iubesc chipul descompus în icoane. Amin! 56. Fericirea are chipul celui care o poartă. Fericirea nu transfigurează, nu schimonosește, nu divide, nu transformă. Fericirea nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de ordinele magistraților, nu vor în împrejurări grele să asculte de ordinele lui; așa încît, în vremurile nesigure, principele nu va găsi decît puțini oameni în care să poată avea încredere. Un principe de acest fel nu poate să se călăuzească după ceea ce constată în vremurile de liniște, cînd cetățenii au nevoie de stat; căci fiecare aleargă, fiecare făgăduiește și fiecare este gata să moară pentru stat, atunci cînd moartea este departe, dar în momente de restriște, cînd statul are nevoie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
i se aduc, se numără și aceea, că în paisprezece ani cît a condus imperiul, nimeni n-a fost ucis fără să fie judecat. Cu toate acestea, fiind socotit o fire prea molatică și spunîndu-se despre el că se lasă călăuzit de mama lui, și-a atras disprețul oamenilor, iar armata a conspirat împotriva lui și l-a omorît. Analizînd acum, dimpotrivă, caracterul lui Commodus, al lui Sever, al lui Antoninus Caracalla și al lui Maximin, veți vedea că aceștia au
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu dă niciodată greș, anume că un principe care nu este el însuși înțelept, nu va putea să fie sfătuit cu folos, afară de cazul în care, printr-o întîmplare, își pune toată încrederea într-un singur om care l-ar călăuzi în toate, iar acesta ar fi un om desărvîrșit prin înțelepciunea lui. În acest caz, principele ar putea să fie desigur bine sfătuit, dar situația aceasta ar dura prea puțin, deoarece un astfel de ministru i-ar lua curînd puterea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
toată înțelepciunea lor, oamenii nu pot să le domine și nici nu au vreun remediu împotriva lor. S-ar putea crede, așadar, că nu trebuie să te frămînți prea mult în viață și că este mai bine să te lași călăuzit de soartă. Părerea aceasta a găsit mai multă crezare în vremurile noastre, date fiind marile răsturnări care s-au văzut și se văd încă în fiecare zi, și care întrec orice posibilitate de prevedere omenească. Gîndindu-mă uneori la lucrurile acestea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
situație favorabilă, greutățile nu vor fi prea mari, cu condiția să urmați cîte ceva din exemplele acelora pe care vi i-am înfățișat. Afară de aceasta, se văd aici întîmplări neobișnuite care nu au mai existat și care par a fi călăuzite de Dumnezeu: marea s-a despicat; un nour v-a arătat drumul; din stîncă a izvorît apa; aici a plouat cu mană; toate lucrurile converg prin urmare întru mărirea voastră. Restul trebuie să-l faceți Domnia-voastră. Dumnezeu nu vrea să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Marc-Aureliu, unul din cei mai mari împărați ai Romei, era deopotrivă un luptător glorios și un filosof înțelept, și alătura practica cea mai severă a moralei, profesiunii pe care o avea în privința ei. Să încheiem cu aceste cuvinte: "Un rege călăuzit de dreptate are ca templu Universul, iar oamenii de bine sînt preoții și sacrificatorii". CAPITOLUL XXII [Despre secretarii principilor] În lume sînt două feluri de principi: cei care văd totul cu propriii lor ochi și guvernează statele ei înșiși, și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
zărind o teslă, a ridicat-o și s-a gîndit că n-ar fi rău să aleagă o bucată potri vită de lemn În care să sape un jgheab pentru un izvoraș din deal, În așa fel Încît să-l călăuzească la vale, să nu-l lase să se risipească prin ierburi. Zis și făcut, s-a așezat pe o piatră, apucîndu-se de lucru. Numai că, mînuind tesla, cotul mîinii drepte se lovea mereu de obiectul oval din buzunar. Uitase de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
peșteri imense, în care sufletele drepților stau laolaltă cu sufletele păcătoșilor fără a se recunoaște, moartea antrenând o pierdere totală a personalității, a conștiinței de sine, a memoriei. În capitolul XXII, șeolul capătă o cu totul altă configurație. Enoh este călăuzit către vest, unde i se arată un munte din „piatră tare”, foarte înalt. În masa acestui munte se deschid patru peșteri, trei întunecate, una luminată intens. Peșterile sunt sălașurile morților - conform explicațiilor lui Rafael - până în ziua Judecății de Apoi. Păcătoșii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
barbarie. Prin urmare, von Balthasar nu înțelege să trezească fantome ale trecutului îndepărtat și să le ceară sfaturi sau răspunsuri la chestiunile prezentului, ci „să pătrundă până la sursa vitală a spiritului lor, până la acea intuiție fundamentală și secretă care le călăuzește gândirea și ne revelează una din marile atitudini posibile (sic!), pe care teologia le-a adoptat într-o situație concretă și unică”. Așadar, nu readaptare a unor soluții, perimate prin însuși faptul că aparțin unui trecut radical diferit de prezent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
scânteie, a luminat ceața, a coborât în ceață, și-a luat trup de ceață și haine de ceață și a pornit spre adâncul pădurii. Oamenii de ceață și vietățile celelalte l-au urmat cât au putut. Apoi a înaintat singur, călăuzit de propriu-i suflet. Prin cețurile și umbrele noptatice ale copacilor începuse să se zărească ochiul de gheață. A înaintat spre mijlocul gheții. În adâncul ochiului întunecat, zăcea, încremenit, Soarele și alături de el dormeau somnul gheții făpturi cu chip de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
noi, la zeii de pe muntele Olimp, ei nu-l știau pe Zeus, nu auziseră de Poseidon, n-o iubeau nici pe Athena, nici pe zeițele mării... Ei aveau un singur Dumnezeu care, spuneau ei, îi scosese din țara Egiptului, îi călăuzise prin deșert, îi hrănise în pustiu, îi așezase acolo, pe acel petec de pământ, le purta de grijă și vorbea cu ei... Eu continuă bătrânul nu știu dacă o fi sau nu adevărat ce spun ei, dar despre ceea ce am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
mai întâi prin gară, ca să vadă dacă, totuși, nu erau așteptați de cineva, Felicia îl urcă pe Victor într-un autobuz, din care coborâră peste vreo trei sferturi de ceas la un capăt de linie, iar de aici ea îl călăuzi pe niște străduțe întortocheate, care urcau și coborau. În cele din urmă se opriră în dreptul unei căsuțe modeste, pe frontispiciul căreia se vedea înscris cu cifre romane anul 1798. Să nu te-aștepți cumva să intri într-un palat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cont de multe lucruri, pentru a fi cu adevărat fericit. Totuși, sunt pe deplin încredințat că este bine ceea ce am trăit eu înainte de a mă îndrăgosti de Maria, căci adesea o astfel de experiență poate deveni un ideal care să călăuzească viața unui om. Iar acum, îmi dau seama bine că exact acest ideal al meu din Maria se înalță!” Însă un singur lucru nu se străduise Victor prea mult să afle de la femeie: care era, de fapt, motivul pentru care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
stare mohorâtă și închisă. -Cred că sufletul lui Dardailă așteaptă la poarta iadului. Noi am trecut prin noapte și prin zi, Acum suntem la sfârșitul celei de a opta nopți și nu va dura mult până când sfântul soare ne va călăuzi drumul spre casă..... Nu a terminat Căiță să-și spună gândul că, dintr-o dată norii s-au risipit, ziua le-a dat binețe, iar raze blânde și mângâietoare de soare le-au strălucit calea. Fata pustiului, l-a rugat pe
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Dumnezeiesc și înțesat de nenumăratele stele și împodobit cu minunatul șirag de mărgele din Carul mare și Carul mic, dăruite de Dumnezeu pentru a încălzi viața nord moldoveanului din Țara de sus. Mereu îmi spuneam că ochii minții trebuie să călăuzească pașii din prezent cu multă înțelepciune, pentru a-i ferici pe cei din viitor. Eram crud și nu reușeam să găsesc calea limpede spre dorința mea care, dusă într-un îndepărtat necunoscut, mă părăsea în singurătate și încătușat în tristețe
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
religioase pentru cei ce se incinerau în altă locație decât capela crematoriului. Situația de intoleranță asupra cremațiunii era adâncită prin acțiunea unor "preoți interesați și certați cu cultura teologică"139, care au creat o nevroză anticremaționistă în România vremii, în loc să călăuzească credincioșii înspre o viață adevărată în lumina credinței. Întrebarea " Cine este mai ateu, mai liber cugetător și mai francmason? Cel ce dă binecuvântarea religioasă sau cel care o refuză, din interese inavuabile"140 are astfel valoare de simbol și tălmăcește
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fi la distanță în finitudinea Dimensionalului extatic în care se arată acesta, nedezvăluind niciodată decât o fațetă a ființei sale, care face trimitere la o alta potrivit unui joc de înfățișări disjuncte pe care privirea conștiinței caută să le surprindă, călăuzindu-se după ele, exilată de ele către orizonturi care se ridică în mod indefinit în fața sa. Când vidul exteriorității înlocuiește deplinătatea în care viața se esențializează în sine așa cum este ea, iată momentul în care ia naștere proiectul cunoștinței, cu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pur și simplu, acum, în mod obiectiv? Ceea ce este acolo acum, în această clipă care se repercutează în același timp în lumea întreagă este tocmai această lume întreagă, totalitatea evenimentelor, a persoanelor și a lucrurilor. Trebuie așadar ales. Ce anume călăuzește această alegere? Mass-media proiectează o grilă asupra întregului realității, nereținând din aceasta din urmă decât ceea ce corespunde acestei grile: atacul armat de dimineață, cursele hipice de la Vincennes, estimările privind câștigătorii primelor trei locuri, afirmația nesemnificativă a vreunui histrion al politicii
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
se pierdu, acoperită de glasul ei. Și după asta am să-i spun: mângâie-mă. Mângâie mă, și luându-i mâinile i le coborî încet, ca într un ritual, peste trupul ei cu forme unduitoare. Începu de sub bărbie și-l călăuzi spre rotunjimile pântecului și ale coapselor, apoi îl lăsă pe el să urmeze calea fără ajutor, cu ochii larg deschiși. Bart îi simți în obraz răsuflarea fierbinte și părul ei lung, despletit îi atinse fața, ca o mângâiere. Și ținemă
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
albe cești. ...Și-apoi cu flintă, tolbă și corn la cingătoare, Mă-ntorc de la vestita-mi temută vînătoare. Pe un drum înrudit va păși mai tîrziu poetul Ștefan Aug. Doinaș. Decorul silvestru îi deschide acestuia poarta ascensiunii supreme, vegheată și călăuzită de blîndele făpturi ale codrului: Intră-n pădure singur, pe-nserat, cînd ursu-și linge labele de miere și ruginișul zării, presărat pe creștete, vibrează a-nviere. în loc de pușcă, sufletul să-l ții în mînă, ca pe-un arc de abur, care
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]