637 matches
-
se face o legătură între claritatea „profesiunii de credință” sau crezul personal și eficiența acțiunii proprii manifestată în cele mai diverse forme. Astfel s-a ajuns la conceptul de misiune personală, cu o raportare explicită la un set de principii călăuzitoare, proprii unui individ. O aprofundare a acestei abordări cu evidente implicații manageriale este realizată de Stephen Covey (1994, 2001), considerat un Socrate al managementului american pentru înțelepciunea degajată din abordările sale ghidate de principii. Acesta consideră misiunea personală ca fiind
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
bază, într-o variantă oarecare, unul dintre cele două modele - modelul calitativ sau modelul cantitativ. Acestea sunt diferite ca formă, fiecare cu avantaje și dezavantaje ce le recomandă anumitor contexte, dar identice prin conținutul ce se raportează la aceeași idee călăuzitoare. Modelul calitativ constă în realizarea unor liste de elemente cu anumite caracteristici. Realizarea decurge în ordinea logică a relației stimulent-acțiune. Întâi, pe post de stimulent al acțiunii, se vor lista elementele interesante ale mediului intern și extern grupate pe categoriile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un manifest pentru sănătatea Pământului, în afara unei abordări cu un scop practic și exemplar. În elementele culturale vizibile reverberează un sistem de valori specific firmei, cu origine americană, dar cu valabilitate general umană. Disponibilitatea față de client a reprezentat un fir călăuzitor al întregii strategii de expansiune geografică a firmei. Rezultatele au fost constituirea unui sistem, construirea unor parteneriate de filieră industrială și gestionarea dinamică a unui echilibru între global și local, între tradițional și modern. Astăzi, Coke clasic, tradiționalul și globalul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nu constituie un dat inițial al condiției umane de care indivizii pot beneficia ca de un dar divin cu un rezultat final care trebuie cucerit și asigurat prin luptele și frământările omului în istorie. Platon intuiește una dintre marile idei călăuzitoare ale lumii moderne: istoricitatea libertății. Există, adică, diferite trepte ale libertății, aranjate într-o succesiune a momentelor istoriei ca efect al progreselor cunoașterii și acțiunii umane. Hegel, în filosofia sa a istoriei, va da acestei idei formularea sa devenită clasică
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Impedimentele întâmpinate de ei se exprimă, de asemenea, și prin faptul că dezbaterile asupra imaginației au dus la formularea sintagmei imaginația creativă nu mai devreme de anii 1730; iar la sfârșitul anilor 1700 „imaginația însăși” a fost recunoscută ca principiu călăuzitor al creativității artistice (Engell, 1981, pp. vii-viii). Oricât de solicitante sau divergente erau uneori aceste dezbateri, de-a lungul secolului al XVIII-lea ele au condus totuși, într-un final, la identificarea a patru distincții fundamentale rezonabile care aveau să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ofereau un Îndrumar de netăgăduit pentru Înțelegerea proceselor care stăteau la baza existenței și pentru reevaluarea semnificației progresului omenirii În ultimele câteva sute de ani, când legile biologice fuseseră continuu ignorate 74. Trinitatea Revoluției franceze - libertate, egalitate, fraternitate - fusese principiul călăuzitor al tuturor acțiunilor umane din Europa de Vest și fundamentul construcției instituțiilor sociale și politice Începând cu 1789. Aceste idealuri reprezentau indivizii ca fiind ființe autonome, cu drepturi inalienabile, cetățeni pentru care erau importante, În primul rând, drepturile legale și obligațiile civice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
astfel de reglementări, ce trebuiau implementate, din perspectivă eugenistă. În aceeași perioadă, mișcarea socialistă lupta pentru revendicări legislative similare. Cu toate acestea, limbajul lui Moldovan era mult mai puțin radical și mai puțin amenințător, În atmosfera antibolșevică din România. Principiul călăuzitor al Ministerului Muncii urma să fie maximizarea „capacităților productive individuale” Într-un mediu spiritual, psihologic, moral și intelectual cu presupuse influențe pozitive. Pentru Moldovan, cea mai progresivă abordare a acestui subiect o reprezenta legislația muncii din Statele Unite, pe care Încerca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de Patronaj”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 14, nr.1, ianuarie 1943, pp. 44-50. 103. Ancel, Transnistria, vol. 3, p. 58. 104. Ancel, Transnistria, vol. 3, p. 58. Vezi și Ioanid, Holocaust in Romania, p. 286. 105. Iosif Stoichiță, „Principiile călăuzitoare ale organizației sanitare”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 3-4, martie-aprilie 1944, p.67. 106. Pentru ideile formulate la Începutul carierei sale, vezi Mihai Kernbach, „Biologia crimei”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1944, pp. 1-10
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
efeminare”, În Sociologia și arta guvernării. Articole politice, Însemnări sociologice, Cernăuți, 1937. Brătianu, Ion I.C., Activitatea corpurilor legiuitoare și a guvernului de la ianuarie 1922 până la 27 martie 1926. Dare de seamă, Cartea românească, București, 1926. Carol al II-lea, „Idei călăuzitoare”, Curierul Echipelor Studențești, vol. 3, nr. 3, 20 iunie 1937, p. 3. Căliman, N., „Școala și sănătatea publică”, Transilvania, vol. 57, nr. 4, aprilie 1926, pp. 192-196. Căliman, N., „Școala țărănească pentru femei”, Transilvania, vol. 67, nr. 2-3, martie-aprilie 1936
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și perspectivele igienei aplicate În România”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 16, nr. 1-3, ianuarie-martie 1945, pp. 1-39. Stoichiția, Iosif, „Organizația sanitară În Rusia Sovietică”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1944, pp. 213-241. Stoichiția, Iosif, „Principiile călăuzitoare ale organizației sanitare”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 3-4, martie-aprilie 1944, pp. 65-78. Stoichiția, Iosif, „Referat asupra călătoriei pentru studiul organizației sanitare din Germania”, Analele Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale, vol. 46, nr. 7, iulie 1941, pp. 334-344
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
suferințe, chinuri, jubilări... Doar un artificiu retoric și o poziție antinominalistă permit recurgerea la cele două momente ale dualismului pentru a le face să funcționeze în sensul unei creditări și al unei discreditări: elogierea sufletului, condamnarea cărnii. Aici regăsim firul călăuzitor al unei scrieri platoniciene a istoriei filosofiei, incapabilă să redea corect ceea ce nu se supune legii sale: imanența, materialismul, atomismul, relativismul, ateismul. A vorbi despre Epicur ca un platonician permite aplicarea noțiunilor de suflet și de trup definite după ordinea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
prin care acțiunile politice să fie judecate în funcție de consecințele lor, spre deosebire de morala abstractă, care investighează conformitatea lor cu legile abstracte ale moralei. Există însă o mare interdependență între morală și politică, în sensul că o politică fără nici un principiu moral călăuzitor s-ar transforma într-o realpolitik lipsită de scrupule. Trebuie făcută o distincție clară între aspirațiile morale la un moment dat ale unei națiuni și legile morale. În lupta lor pentru maximizarea puterii și securității, statele care dețin o putere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
inconsecvență - în ea n-ar fi nimic rău —, inconsecvența are aceeași valoare morală cu consecvența, presupunând o dezbatere de conștiință și, mai ales, când e vorba de oameni cu o autentică răspundere spirituală, putem găsi în inconsecvență o anumită linie călăuzitoare și, chiar dacă nu totdeauna aparent, un element constant; - mă deranjează însă la Balotă sau la alții o sinuozitate de natura pârâului care ocolește obstacolele. Afară de asta, când e vorba de Camus, am poate o oarecare intoleranță. Admit să nu placă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
intelectualismului” este constant promovată de K. prin ancheta deschisă încă din numărul inaugural asupra unor fenomene precum existența unui tip de intelectual autohton, manifestarea unor „direcții noi de intelectualitate pură”, practicarea ortodoxiei, opusă tendinței de integrare europeană, intelectualismul ca formulă călăuzitoare în estetică și filosofie. Răspunsurile vin de la Tudor Arghezi, C. Rădulescu-Motru, Dan Rădulescu, N. Davidescu, Radu Dragnea, Mihai Ralea. Reacțiile și ecourile suscitate de anchetă și de articolele apărute sunt relevante pentru direcțiile de gândire din anii ‘30: polemica dintre
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
Al. Davila, Gib I. Mihăescu, Ionel Teodoreanu, Mihail Sadoveanu, G. Bogdan-Duică. Poposesc în paginile revistei și Ion Vinea, Al. A. Philippide, Perpessicius. Alți scriitori precum Tudor Arghezi, G. Bacovia, Camil Petrescu trec pe aici doar meteoric. Oricum, eclectismul e principiul călăuzitor al redacției și, la rubrica „Cronica măruntă” din al doilea număr, el e reformulat în termeni categorici. Precizând că G. nu voia să reprezinte „un curent sau o tendință”, autorul anonim al notei anunță: „Vom deschide larg coloanele tuturor scriitorilor
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
că provincia aparținea Europei Centrale, față de celelalte provincii românești. Reîntorcându-ne la modelul cultural românesc și la ipostazele sale istorice, să observăm că acesta a fost caracterizat a fi În general reactiv, adaptativ sau acomodant, depinzând mereu de un factor călăuzitor extern, ceea ce nu exclude Însă pe de-a Întregul inovația interioară cu caracter adaptativ. Pe de altă parte Însă, indepedența culturală a unei comunități mici cum este cea românească În concertul actorilor internaționali de anvergură, nu poate fi exagerată, și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
M. Stoenescu. În 1901, sprijinit de directorul revistei, Caion îl acuză pe I. L. Caragiale de plagiat. Speriat însă de intervenția justiției, Stoenescu se desolidarizează și C. Al. Ionescu-Caion este înlăturat din funcția de prim-redactor al revistei. Fără un principiu călăuzitor în selecție, R.l. are o bogată rubrică de traduceri. Precumpănesc transpunerile din romantici (Byron, Hugo, Lamartine, Musset, Bürger, Carducci, Heine). Numeroase sunt și tălmăcirile din poezia franceză simbolistă și parnasiană, prin care R.l. făcea, în linia „Literatorului”, atmosferă favorabilă curentelor
REVISTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
și a libertății, care marchează debutul său editorial. A recurs și la pseudonime (Eliza Balaban, Maria Ranteș, Alexandru Salbă). Până la plonjările în lozincărie din publicistica scrisă după 1944, unde nu contenește să își manifeste recunoștința față de „înțelepciunea partidului”, de „ideile călăuzitoare” ale noii ideologii, în anii săi de început Ș. păruse un ins rezonabil. Mulțumind celor care i-au arătat calea, el se leapădă hotărât de sonetele din tinerețe, „care se voiau filosofice” și care puteau fi învinuite, cum singur spune
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
substanțial de cea a prietenilor noștri europeni. World Value Survey (un studiu al valorilor la scara planetară) a rugat oameni din diverse țări să aleagă care anume dintre cele două viziuni asupra moralității reflectă mai bine atitudinea lor: „Există principii călăuzitoare foarte clare despre ce este bine și rău. Ele se aplică tuturor indiferent de circumstanțe” sau „Nu există principii călăuzitoare foarte clare despre bine și rău. Ce este bun sau rău depinde În Întregime de circumstanțele timpului nostru”32. Majoritatea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din diverse țări să aleagă care anume dintre cele două viziuni asupra moralității reflectă mai bine atitudinea lor: „Există principii călăuzitoare foarte clare despre ce este bine și rău. Ele se aplică tuturor indiferent de circumstanțe” sau „Nu există principii călăuzitoare foarte clare despre bine și rău. Ce este bun sau rău depinde În Întregime de circumstanțele timpului nostru”32. Majoritatea europenilor și chiar coreenii și japonezii, au ales al doilea răspuns, În timp ce americanii l-au preferat cel dintâi 33. Din cauza
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este bun sau rău depinde În Întregime de circumstanțele timpului nostru”32. Majoritatea europenilor și chiar coreenii și japonezii, au ales al doilea răspuns, În timp ce americanii l-au preferat cel dintâi 33. Din cauza credinței noastre religioase profunde că există principii călăuzitoare absolute și cunoscute despre bine și rău și că aceste principii nu se schimbă niciodată, indiferent de circumstanțe, avem tendința să privim lumea ca pe un câmp de luptă, În care forțele binelui și cele ale răului se Înfruntă În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sau se găsesc alternative pentru realizarea acelorași obiective. Principiul precauției este mai mult decât un paznic. Este de asemenea o metodă mai sofisticată pentru determinarea riscurilor decât vechile modele liniare, care Încă sunt folosite În Statele Unite ale Americii. Principiile sale călăuzitoare și presupunerile operaționale sunt bazate pe gândirea sistemică. Această folosește o abordare holistică a evaluării riscurilor, Întrebând cum o anumită activitate poate afecta totalitatea relațiilor din biosferă. Este necesară o abordare interdisciplinară În vederea măsurării și evaluării riscurilor, care examinează toate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atunci a lui Ș. Dintre ele, cel mai valoros text, cel mai cunoscut rămâne Căruța cu paiațe, evocare cu o construcție inteligentă (sunt mobilizate zeci de personaje, procedee precum cel al „teatrului în teatru” ș.a., cu importante didascalii și autocomentarii, călăuzitoare pentru regie și interpreți) a traseului biografic și artistic al lui Matei Millo. Pactul de autenticitate factologică al evocării nu este riguros, ci mai degrabă lax, dar efectele acestei licențe sunt benefice, adevărul istoric e uneori nesocotit în literă, pentru
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Însă dacă știi să-l prețuiești și să te bucuri de el, sau cum spune Seneca summum bonum esse animi concordiam - „binele suveran este armonia sufletului” (De vita beataă. A folosi viața conform dorințelor, fără a ține seama de rațiunea călăuzitoare, Înseamnă a-ți nesocoti, fie În minus, fie, de regulă, În exces, propriile tale posibilități, Înseamnă a te Înșela pe tine Însuți, crezând astfel că poți Înșela și viața, dar și pe ceilalți. Este o sfidare care supraestimează un eu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
originalitatea, creativitatea, nu impune cerințe de structură.46 4. Tehnici de notare ă Aprecierea școlară se face fie prin apelul la anumite expresii verbale, fie prin folosirea unor simboluri numite note. Aprecierea verbală este des folosită și are rol dinamizator, călăuzitor în învățarea școlară. Aprecierea rezultatelor școlare se concretizează de cele mai multe ori prin notare. Notarea este un act de atașare a unei etichete, a unui semn, la un anumit rezultat al învățării. Nota este un indice care corespunde unei anumite realizări
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]