308 matches
-
seva începe să circule mai intens. Coaja de Călin se usucă în straturi subțiri, în aer liber sau în uscătorii la temperatura de 40-45 grade C. Din 3 kg coaja proaspătă se obține 1 kg de produs uscat. Coaja de călin se folosește în industria de medicamente la prepararea unor extracte cu acțiune calmanta și homeostatica. Uz intern: astringent, sedativ, antidismenoreic, cardiotonic, boli ale vezicii urinare, dismenoree (menstruații cu dureri ), metroragie, stomatite, avitaminoza. Decoct dintr-o linguriță de pulbere de scoarță
Călin (plantă) () [Corola-website/Science/312863_a_314192]
-
acestui film care „stă în prospețimea observației (...) în tandrețea punctului de vedere (...) în înțelegerea, și ea tandră, a problematicii”. Ea a afirmat însă că autorii filmului nu trebuiau să glumească pe astfel de teme. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că scopul filmului nu a fost atins, iar „comedia s-a „legat” greu”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Foarte tinerii intelectuali (un medic, o filologă, un agronom) se
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
Colonești este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Călini, Colonești (reședința), Poiana, Satu Nou, Spria, Valea Mare și Zăpodia. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în Podișul Bârladului, subunitatea Colinele Tutovei, în valea râului Zeletin. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
locuitori în satele Danciu, Poiana, Satu Nou, Slobozia-Panu, Spria de Jos, Spria de Sus, Valea Mare, Valea lui Matei, Valea Morii și Zapodia și în cătunele Analog, Colonești și Corbu. Legea administrației din 1931 consemnează următoarea alcătuire: Analog, Colonești, Corbu, Călini, Danciu, Păruș, Poiana, Satu Nou, Spria de Jos, Spria de Sus, Slobozia-Panu, Tigăra, Valea Mare, Valea lui Matei, Valea Morii și Zăpodia. În 1950, comuna a fost transferată raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1952) din regiunea Bacău
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
Bacău. În 1968, a fost trecută la județul Bacău, tot atunci desființându-se și satele Analog, Danciu (comasate cu Satu Nou), Corbu, Păruș, Valea lui Matei (comasate cu Colonești), Spria de Sus (comasat cu Valea Mare), Valea Morii (comasat cu Călini) și Salcia (fost Salahoru; comasat cu Zăpodia), iar satele Spria de Jos și Slobozia-Panu au luat numele de "Spria", respectiv "Slobozia Nouă". Trei obiective din comuna Colonești au fost incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "Maria Mirabela" este un basm cinematografic în care Ion Popescu-Gopo adaptează într-un stil propriu, plin de ingenuitate și candoare, povestea " Fata babei și fata moșneagului" a lui Ion Creangă. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
crește o vegetație lemnoasă formată în principal din stejari brumării, combinată cu anini, plopi albi și negri, ulmi, frasini și tei. Desimea pădurii sporește datorită numeroaselor specii de arbuști ce cresc aici: corn, lemn câinesc, păducel, salbă moale, sânger, verigariu, călin, drăcilă. La originalitatea acestei păduri mai contribuie și abundența plantelor urcătoare care îi imprimă caracterul exuberant, ce ne trimite cu gândul la pădurile tropicale: vița sălbatică, curpenul de pădure, iedera, hameiul și mai ales liana ("Periploca graeca") - plantă de origine
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
ea laudă finalul filmului, comicul de situație și descoperă unele asemănări cu filmele comice ale lui Mack Sennet (de unde au fost inspirați polițiștii) sau cu cele ale lui Charles Chaplin (secvența visului eroului). În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul " S-a furat o bombă" este o parabolă antirăzboinică, având ca metaforă-cheie pledoaria pentru folosirea energiei nucleare în scopuri pașnice. Filmul este considerat „tezist pe alocuri, cu unele metafore naive”, dar care „mizează pe inspirate efecte
S-a furat o bombă () [Corola-website/Science/319396_a_320725]
-
a comuniunii binelui într-o geografie determinată irevocabil de substratul istoric al personajelor”. Criticul face o recenzie elogioasă, reliefând profesionalismul regizorului, imaginile „de o frumusețe dramatică implicită” și contraplonjeurile tânărului operator Marian Stanciu, partiturile compozitorului Adrian Enescu, decorurile concepute de Călin Papură sau costumele realizate de Irina Katz (menționându-se ca exemplu dubla funcționalitate a costumului purtat de personajul interpretat de Jean Constantin). Interpretările actorilor sunt elogiate și ele cu dărnicie, remarcându-se printre altele debutul lui Dragoș Pâslaru. În concluzie
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
celor două partide, urmând ca Theodor Stolojan să candideze pentru președinția țării, iar Traian Băsescu să fie numit premier. Din cauze neelucidate complet până astăzi, este anunțată într-o conferință de presă retragerea lui Stolojan, care este înlocuit de liberalul Călin Popescu Tăriceanu în PNL și la co-președinția Alianței D.A. La alegerile prezidențiale din decembrie 2004, Traian Băsescu a reușit să îl învingă pe Adrian Năstase în al doilea tur de scrutin, după ce în primul s-a clasat de pe a doua
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
filme românești. Deși sunt descrise mai multe realități care puteau fi exploatate de autoritățile politice ale epocii, filmul este considerat a fi sec din punct de vedere propagandistic. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că filmul "Moromeții" este una din cele mai reușite ecranizări ale anilor '80, „un test de maturitate creatoare” pentru regizorul Stere Gulea. Criticul afirmă că firele biografice din film interferează, iar astfel personajele din familia Moromete dobândesc dimensiuni
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
pentru că tigrul i s-a părut lui Mihai Constantinescu prea mare pentru lumea mică a filmului său. Și aici a greșit, pentru că lumea filmului său nu era mică”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Tată de duminică" este „din nou un film sensibil (și melodramatic), o poveste scrisă de Octav Pancu-Iași, despre o familie dezbinată, cu un copil «de duminică» și cu un tată «de duminică», câteva vieți chinuite, care încearcă
Tată de duminică () [Corola-website/Science/328999_a_330328]
-
31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile critice ale acestui film au fost destul de modeste, specialiștii în cinematografie remarcând subiectul neverosimil și naiv. Spre exemplu, în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că filmul "Fiul munților" este "„cam naiv ”", dar copiii i se păreau simpatici. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Un băiețel dintr-o stațiune meteo îi vine de hac unui
Fiul munților () [Corola-website/Science/325965_a_327294]
-
Regizorul Nicolae Cabel afirmă că filmul lui Mircea Drăgan se remarcă prin "„facilitatea narațiunii, soluțiile comode, conflictul fără nerv și dinamism interior, stânjenitoare, incredibile prin diletantism, scene de urmărire sau de bătălie”". În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman considera că primirea rece a acestui film de către critica de specialitate s-ar datora faptului că "„Frații Jderi pierde pe drum fiorul prozei originare, [...] filmul e dezlânat, lipsit de emoție, realizat în tușe groase, mimează doar fiorul și măreția
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Majoritatea criticilor cinematografici au criticat tratarea superficială a operei sadoveniene, monotonia și lipsa de măreție a filmului. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman preciza că acest film a fost primit de critica de specialitate cu „obiecții serioase”, cu toate că un film despre Ștefan cel Mare era așteptat și dorit de multă vreme, iar interpretarea lui Gheorghe Cozorici a fost apreciată. Analizând cele mai
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
mod mediocru, dacă nu submediocru”", în timp ce criticul Ecaterina Oproiu a constatat că "„lipsa de originalitate, de accente, de intenție plastică duce autenticitatea până la inexpresivitate și, uneori, dincolo de ea”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "„regizorul a greșit «tactic», optând pentru o «punere în scenă» (strict teatrală), pentru a demonstra... imixtiunea teatrului în viața cea de toate zilele”". În ciuda unor recitaluri „de virtuozitate” (Carmen Stănescu, Carmen Galin), filmul creează impresia că replicile
Premiera (film) () [Corola-website/Science/326499_a_327828]
-
filmul lui Nicolaescu ar fi „prea barbari” și ar fi solicitat ca în următoarele filme să se aducă o serie de corecții în comportamentul și educația dacilor, care „vorbeau ca la plenare”. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman aprecia că accentul a fost mutat în acest film de la luptele între daci și romani la dramele individuale. În urma sinuciderii lui Decebal, care și-a dat seama că războiul este pierdut, „simbolul invincibilității - al dârzeniei și eroismului împinse până la
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că "Ecaterina Teodoroiu" este un „remake” al filmului omonim din 1931, regizat de Ion Niculescu-Brună. Analizând acest film, profesoara Elena Saulea îl considera "„o creație artistică de ținută, delicată și gravă, o dramă de război ce are toate
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
cu precădere în asigurarea unui flux inteligibil, logic și coerent al narațiunii, chiar dacă această preocupare stăruitoare s-a făcut pe seama unei mai alerte, și mai proprii filmului, succesiuni de situații”". Analizând acest film în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman considera că întregul eșafodaj epic al filmului se centrează în jurul conflictului între dr. Poenaru și politicianul Pascal, două personaje care „văd idei”, la fel ca personajele lui Camil Petrescu. Pe lângă conflictul de idei dintre cele două personaje, în discursul
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că filmul "Castelul din Carpați" este un film "„deși neunitar stilistic - oscilând între un «film istoric» și o «ficțiune romantică» -, conține pagini cinematografice de atmosferă, străbătute, vizual și auditiv (cu contribuția operatorului Valentin Ducaru și a compozitorului Lucian
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
Ulmus laevis"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), plop alb ("Populus alba"), plop tremurător ("Populus tremula"), arțar ("Acer platanoides"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"); Specii de arbuști: corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), dârmoz ("Viburnum lantana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), călin ("Viburnum opulus"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), salbă moale ("Euonymus europaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ghiocel de baltă (din genul "Liocojum aestivum", înrudit cu lușca), stânjenel
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
Vodă din filmul "Rug și flacără". De asemenea, inginerul Silviu Camil a primit Premiul pentru coloană sonoră al ACIN pentru activitatea sa la filmele "Probă de microfon", "Burebista", "Mireasa din tren" și "Drumul oaselor". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că "Drumul oaselor" este „un film îndrăzneț”, „realizat în condiții mai mult decât onorabile”, cu un personaj antologic (Mărgelatu) și cu alte personaje perfect conturate, interpretate de Marga Barbu, Ion Marinescu, Iurie Darie, Remus Mărgineanu și alții. Criticul
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
comedie. După cuvintele sale: "„Deși pare și chiar este plin de informație modernă și prognoză științifică aproape fantastică, filmul acesta nu trebuie privit ca un film științifico-fantastic, el trebuie privit ca o comedie”". În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "Comedie fantastică" este de fapt un film vesel. Criticii de film de la momentul lansării filmului au apreciat în majoritate ideea originală a lui Gopo, remarcând tragismul omului creat în Cosmos și care este izolat de semenii
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
sufoca unii pe alții, de a se devora unii pe alții. De aici nu se poate evada. Cum nici spectatorul nu poate evada din fascinanta atmosfera a filmului ce se țese ca o vrăjitorie”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că "Felix și Otilia" este cel mai valoros film realizat de Iulian Mihu, în care regizorul „s-a apropiat de universul romanului cu un manifest simț creator, interpretându-l, prelungindu-l, cinematografizându-l în spirit călinescian, punând accent - fără
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
senzația de improvizație. Pentru că - așa cum suntem preveniți de la început - miza e mică și ideile par a veni pe parcurs. Dar umor său, despovărat de șabloane, este eficient și săgețile își ating mai toate ținta”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că regizorul Iulian Mihu "„s-a jucat, frumos, în Nu filmăm să ne-amuzăm (martie 1975), o comedie amuzantă, deși încearcă să ne convingă - uneori cu aplomb didactic - că umorul este o întreprindere foarte serioasă, cu dedesubturi grave
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]