276 matches
-
care Călinescu o remarca la toți nativii din această categorie ("Nu se știe prin ce taină fiziologică, copii naturali sînt de o rară inteligență") precum și atitudinea provocatoare a maturului față de poziționarea în alt statut a adolescentului: "Fiului Matei comentează tot Călinescu de timpuriu cu fumuri aristocratice nemotivate, îi aruncă argumentul înghețat al originii, arătându-i moalele capului", adică, după Ș. Cioculescu "îl dezmeticește necruțător, spunându-i că se trage din neam de plăcintari albanezi"; totuși, "adolescentul își muncește fantezia cu visul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
De la methaphore au mythe, Joși Corti, Paris, 1986 CAILLOIS, Roger, Mitul și Omul, Nemira, București, 2000 CALLE, Mireille (ed.), Du féminin, Leș presses universitaires de Grenoble, Grenoble, 1992 CALVINO, Italo, La cité-roman chez Balzac // La Machine Littérature, Seuil, Paris, 1984 CĂLINESCU, Matei, Five faces of Modernity, Duke University Press, 1987 CEMORTAN, Leonid, Prietenul nostru teatrul, Literatura artistică, Chișinău, 1983 CEMORTAN, Leonid, Teatrul național din Chișinău, Epigraf, Chișinău, 2000 CHAPONNIERE, Corrine, Le mystère féminin, Olivier Orban, Paris, 1989 CHARLE, Christophe, Paris fin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și preocuparea lui Alecsandri. Însă viziunea lui Asachi e, intențional, mai grandioasă și în termeni clasici. El urmărește să determine punctele mitice din teritoriul moldav și să facă lista divinităților, spre a putea transporta în Dacia sistemul mitologic elin. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii, Iași, 1836; ed. 2 (Culegere de poezii), Iași, 1854; ed. 3 (Culegere de poezii), Iași, 1863; ed. îngr. și pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908; ed. îngr. D. Murărașu, București, 1945; Fabule alese, Iași, 1836; ed. 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
București, 1999; N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1996 (în colaborare cu Rodica Rotaru); N. Iorga, Istoria literaturii românești, București, 1999. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, G. Călinescu, polemist, RL, 1988, 29; Geo Șerban, Încă o dată Călinescu, RL, 1992, 73; Z. Ornea, Călinescu, cronicar literar, RL, 1993, 7; Al. Piru, G. Călinescu, cronicar literar, L, 1993, 17; Z. Ornea, „Bietul Ioanide”, RL, 1995, 37; Z. Ornea, Bălcescu în proza istorică, RL, 1997, 38; Iordan Datcu, Sub semnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
perioade ample, de largă respirație. Cu intervențiile sale publicistice incisive, inspirate, B. anticipează și pregătește gazetăria lui M. Eminescu. Numai abundența a stricat lui Bolliac, care de altfel face dovada unei mari imaginații și a unei amplitudini lirice excepționale. G. CĂLINESCU SCRIERI: Operile lui... Meditații, București, 1835; Din poeziile lui..., I, București, 1843; Poezii noue, București, 1847; Poezii. Naționale, ed. 2, Paris, 1857; Poezii. Renașterea României, Paris, 1857; ed. 2 (Poezii naționale), Paris, 1857; Poésies, Paris, 1857; Colecțiune de poezii vechi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
ce înăbușă linia esențială. Dar aceasta se întâmplă rar, și apoi sunt în opera lui Voiculescu destule poeme pe temeiul cărora să-l putem socoti, fără să ne facem silința conștiinței, unul dintre cei mai de seamă poeți contemporani. G. CĂLINESCU Ancorarea permanentă în misticism, în credință, în mit nu supără deloc, căci poetul - cam abstract și câteodată puțin didactic în primele sale opere - a reușit mai ales de la volumul Poeme cu îngeri încoace, prin arta sa de a întrebuința imaginea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
G. CĂLINESCU ISTORIA LITERATURII ROMÎNE (compediu) LITERA CHIȘINĂU 1998 CZU 859. 0. 09 C 14 NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI Textele se reproduc după: G e o r g e C ă l i n e s c u. Istoria literaturii române. C o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
călătorie în Orient, onuvelă satirică, Enache, și niște pagini cvasi-autobiografice, Însemnările lui Safirim. Nuvelele lui Ion Dongorozi conțin fapte diverse în stil familiar, Ioachim Botez (Însemnările unui belfer) și Dinu Nicodin (Lupii) scriu o proză jurnalistică cu intenții satirice. G. CĂLINESCU G. Călinescu a început cu poezii, fără a-și fi revelat încă toată producția în această direcție, fiind mai cunoscut ca biograf și romancier. "Una din calitățile cele mai remarcabile de artist ale d-lui Călinescu este adaptarea stilului la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pretext scriitorii și se întîmplă uneori în literaturile noi că nu poți să scrii, pentru că n-ai suficiente acte, cu intrări și ieșiri (școli, curente, generații), nici o galerie suficient de complexă de eroi." Aceasta este bineînțeles o butadă, iar sceptic Călinescu nu era, așa că literatura română i-a oferit din plin prilejul unei istorii. Nu-i mai puțin adevărat însă că a compus-o întocmai ca pe o epopee de destine personale și de forme, cu un inimitabil dar al narației
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acolo și a tratat tema în fundamentul ei. Multă vreme istoricul următor va fi osândit să corecteze, să sporească sintezele lui N. Iorga (de unde și critica tehnică), plăcerea de a intra într-o pădure virgină îi va fi refuzată. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii (1890-1893), București, 1893; Schițe din literatura română, I-II, Iași, 1893-1894; Amintiri din Italia. Giosuè Carducci, București, 1895; Cronicile muntene, București, 1899; Opinions sincères, București, 1899; Opinions pernicieuses d’un mauvais patriot, București, 1900; Istoria literaturii române în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
van Eemeren, J. Anthony Blair, Charles A. Willard, A. Francisca Snoeck Henkermans (eds.), Proceedings of the Fifth Conference of the International Society for the Study of Argumentation, Sic Sat, International Center for the Study of Argumentation, Amsterdam, 2003, pp. 171-177. CĂLINESCU, Matei, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, trad. de Tatiana Pătrulescu, Radu Țurcanu, Mona Antohi, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2005. CĂRTĂRESCU, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999. CÂRNECI, Magda, Art
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de a prevedea În bugetele anuale de stat, cu Începere din anul bugetar 1949, un Fond de stat pentru Încurajarea creației artistice În domeniul plasticii și al muzicii. (Ă)”. „Ce cere Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român?” - se Întreabă G. CĂLINESCU 4 În ziarul său Națiunea, comentând printre primii justețea remunerării academicienilor și a stimulentelor financiare pentru artiști. Și continuă oarecum retoric: „Îmbunătățirea situației materiale a membrilor Academiei și a condițiilor de activitate științifică? Nu e acesta un soi de privilegiu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
spiritul lui Maiorescu. Cât de bine intenționat este criticul și de puțin șovin provincial, se vede din aceea că închipuiește dezvoltarea culturală a țării ca o conciliere între doi termeni: muntean și moldav, unul factor stabilizator prin spirit critic. GEORGE CĂLINESCU, Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Miner va, București, 1986, p. 666. În Spiritul critic în cultura românească, în unele din studiile sale de literatură mai veche, cum sunt acelea despre
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
evrei, H. Bonciu aduce în proza lui metode romantice, expresioniste și suprarealiste, witz sarcastic, ridicarea fiecărui moment la o idee, interpretarea metafizică a tragicului cotidian. Prozatorul mânuiește bufoneria realistică și dureroasă, câteodată fără gust, dar nu fără fior fantastic. G. CĂLINESCU SCRIERI: Lada cu năluci, București, 1932; Eu și Orientul, București, 1932; Bagaj... Strania dublă existență a unui om în patru labe, București, 1934; Pensiunea doamnei Pipersberg, cu desene de Egon Schiele, Erich Ohser, Georg Grozs, J. Perahim, Rudolf Grossmann, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
nu s-au ferit de riscul ridicolului, ba, l-au provocat cu bună-știință, oferindu-l unei lumi care-și pierduse, în anii tristei ofensive ideologice, busola nativă și-și confecționase un facies de ghetou. Exstă, antologic, reconfortanta fotografie cu un Călinescu în maximă ebuliție discursivă inspirată mască de histrion superior studenții amfiteatrului, împresurîndu-l pe orator și neputîndu-și stăpîni rîsul la schima serioasă a magistrului. (Căruia nu-i dispăruse hazul zeflemitor nici cînd hahalerele activiste vizate în fel și chip de scriitor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui Ibsen, cu haina neagră încheiată auster până sus, călcând pe un ghețar. Însă văzut de aproape, pastorul n-avea în ochii săi pătrunzători durități nordice, iar tristeța încruntată într-o ironie gravă îi dădea înfățișarea unui actor tragic. G. CĂLINESCU SCRIERI: M. Aurelius Varus Caesar și L. Aurelius Commodus, A.D. 138-161, București, 1909; Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, București, 1911; Idei și forme istorice, București, 1920; ed. îngr. și pref. Al. Zub, București, 2003; Memoriale, București, 1923; ed. îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
lui arbitrare, cu hazardul lui prevăzut. Un fel de alfabet Morse.”). Dar fiindcă în poezia lui se vorbea de vaci, de priveliști provinciale, a fost catalogat ca poet tradiționalist, în afara modernismului. În realitate, tradiționalismul reprezintă o formă de modernism. G. CĂLINESCU În Priveliști (1930) - titlu polemic și ironic față de o întreagă tradiție contemplativă - scenele agreste, familiaritatea cu ritualurile câmpenești nu trebuie să ne inducă în eroare. Bucolismul acesta e fals, Fundoianu nu este nici un poet sentimental, nici unul descriptiv. El nu se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
nu fi numai o lectură interesantă, captivantă, ci și o carte din care cititorul să învețe cum să muncească, să trăiască și să lupte. Cartea lui Petru Dumitriu este una din cele mai valoroase creații ale noii literaturi românești (...)”. *** G.CĂLINESCU 41 își începe comentariul continuând discuția din precedentul său articol publicat în Contemporanul, menționat de noi în capitolul despre problemele tipicului (vezi nota 20 și contextul): „Problema ridicată de redacția Contemporanului în nota la articolul meu Discuții și analize literare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prieten al lui Călinescu. Alexandru Călinescu. Numai cine a făcut facultatea la Iași poate înțelege asta. N-am băut mai mult de treipatru beri până în prezent, dar pot spune că pe ultima am savurat-o în trei, cu d-l Călinescu și cu d-l profesor Liviu Leonte. Din păcate, au trecut, deja, câțiva ani. Îmi pare rău că nu am știut de lansarea despre care mi-ai povestit, mai ales că, pe vremuri, eram prieten cu Mircia Dumitrescu. La fel
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de a evoca priveliștea siberiană, C. Stere capătă un patos extraordinar. Fără ca paleta să-i fie bogată și vocabularul afară din comun, el are o înfricoșare religioasă de geologicul pur, care-i dă o percepție halucinatorie a singurătăților virgine. G. CĂLINESCU SCRIERI: În voia valurilor (Icoane din Siberia), București, [1916]; Patru zile în Ardeal, București, [1916]; România și războiul european, Iași, 1915; Marele război și politica României, București, 1918; În literatură, Iași, 1921; Un caz de conștiință, București, 1921; Documentări și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
55; Lovinescu, Critice, V, 194-196; Botez, Scrieri, 83-86, 211-217; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 67-71; Ralea, Scrieri, II, 463-468, V, 21-28, 312-313, 338-344; Arghezi, Scrieri, XXXIII, 118-122, 132-134, 171-176; Al. Dima, Romanul d-lui C. Stere, D, 1932, 1-3; Călinescu, Cronici, I, 281-290, II, 92-98, 168-174; Aderca, Contribuții, II, 298-301, 363-366; D. I. Suchianu, Alte foste adevăruri viitoare, București, 1983, 19-21, 40-46; Sebastian, Jurnal, 401-410; Constantinescu, Scrieri, V, 5-31; Perpessicius, Opere, XII, 397-407, 411-415, 421-425, 435-437, 443-450; Papadima, Creatorii, 365-378; Cioculescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
lecturii, conștiința cititorului adaugă singură detaliile. Chiar divagațiile, moralitățile, naivele satanisme și angelisme de foileton, susținute de o atât de solidă schelărie, devin savuroase, formând un stil al vremii, un ton arheologic, multicolor, oriental, de o împestrițare de Halima. G. CĂLINESCU SCRIERI: Escursiuni în Germania meridională. Memorii artistice, istorice și critice (1858), I, București, 1860; Mateo Cipriani, Bergamo și Slujnicarii, București, 1861; Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică șoarici mănâncă, București, 1863; ed. 2, București, 1889; ed. pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
cel alegoric, reintrările familiare în chestiune, indignările, întristările, mustrările, interogațiile retorice, curmate la timp înainte de a deveni bombastice, pasiunea ce echilibrează toată exacta mașinărie a cazaniei destăinuie un orator excelent și un stilist desăvârșit. Didahiile rămân și azi vii. G. CĂLINESCU SCRIERI: Predice făcute pe la praznice mari, îngr. și pref. I. Bianu, București, 1886; Didahiile ținute în Mitropolia din București, I-II, îngr. și pref. Constantin Erbiceanu, București, 1888-1889; Sfătuiri creștine-politice, tr. Constantin Erbiceanu, București, 1890; Din Didahiile ținute la Mitropolia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
cînd era implicat direct, autorul le-a cerut membrilor familiei Iorga să confirme relatarea. Aceștia au confirmat toate aceste amănunte întristătoare 72"Neamul românesc", 7 martie 1937 73 Vezi Nicolae Iorga, Pagini de critică din tinerețe, Craiova, 1921, passim 74 Călinescu, op. cit., p. 541 75 Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești: introducere sintetică, București, 1929, p. 7 76 O luptă literară, în două volume, publicate în 1914 și 1916 la Vălenii de Munte. Republicate la București în 1979, ediție folosită de autor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
deșteptăciunii” politice a lui Nae Gheorghidiu. Curând devin rechini ai războiului, făcând afaceri necurate cu dușmanul, În defavoarea țării. Cei doi asociați sunt tipuri balzaciene, dar autorul nu le dezvoltă până la capat; le reia Însă În romanul Patul lui Procust. G. CĂLINESCU: ENIGMA OTILIEI Criticul și istoricul literar G. Călinescu e neîndoios unul din cei mai de seamă prozatori români de la jumătatea veacului trecut, justificând afirmația criticului și istoricului literar Dumitru Micu În cartea „G. Călinescu Între Apollo și Dionysos”, apărută la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]