491 matches
-
nu mai beneficiau de lumina protectoare a astrului solar, de forța acestuia de a ține la distanță "Ielele". Jocurile lor alungau "Ielele", impiedicându-le să se aproprie de oameni. Totodată, pentru ai feri de boli, în speță de „luatul din calus”, călușarii împărțeau sătenilor usturoi și pelin. Oamenii le țineau asupra lor, la brâu, unii ungeau ferestrele și ușile cu usturoi în combinație cu pelin în același scop profilactic. Un alt mod de apărare împotriva „Sfintelor” era ca sătenii să joace alături de
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
împărțeau sătenilor usturoi și pelin. Oamenii le țineau asupra lor, la brâu, unii ungeau ferestrele și ușile cu usturoi în combinație cu pelin în același scop profilactic. Un alt mod de apărare împotriva „Sfintelor” era ca sătenii să joace alături de călușari sau își dădeau copiii să fie purtați în brațe și jucați de aceștia. Călușarii apărau comunitatea și, totodată, se apărau pe ei, prin folosirea unor „arme” cu puteri magice: bâte, săbii din lemn și chiar prin zgomotul pintenilor și zurgălăilor
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
ferestrele și ușile cu usturoi în combinație cu pelin în același scop profilactic. Un alt mod de apărare împotriva „Sfintelor” era ca sătenii să joace alături de călușari sau își dădeau copiii să fie purtați în brațe și jucați de aceștia. Călușarii apărau comunitatea și, totodată, se apărau pe ei, prin folosirea unor „arme” cu puteri magice: bâte, săbii din lemn și chiar prin zgomotul pintenilor și zurgălăilor de la opinci. Călușul zilelor noastre, despovărat de credințele și superstițiile de altădată, este un
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
Ansamblul „Simphony” din orașul Strășeni, Republica Moldova. Au fost recitate poezii dedicate limbii române din creațiile poeților: George Coșbuc, Mihai Eminescu, Alexe Mateevici, Grigore Vieru etc. Au fost interpretate cântece și dansuri de pe tot cuprinsul țării: hore, sârbe, „Brâul”, „Ciobănașul”, „Brașoveanca”, „Călușarii”, „Ofițearasca”, cât și specifice anumitor zone - nordul Moldovei: „Rusasca”, „Huțulca”, „Cumătrița” (Ansamblul școlii Gimnaziale din comuna Berchișești, județul Suceava), Valea Ozanei: „Bate toba, măi Vasile”, „Mi s-a dus bădița-n sat”și trei suite de dansuri cuprinzând: „Hora”, „Bătuta
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
Bârsei este Burduhoaza/Baricajárás/Burtzel, ce reprezintă același personaj în toate trei culturile. Este cunoscut mai degrabă prin numele slav „Borița” și este practicat mai ales la [[ceangăi]], pe [[28 decembrie]]. Costumul și jocul în sine reprezintă o variantă a călușarilor. Peste cămașă, jucătorii (în număr par) poartă două brâie de piele, împodobite cu nasturi și așezate cruciș pe umeri. Deși ceangăii poartă în mod obișnuit cizme, de data aceasta ei sunt încălțați cu opinci, la călcâi având „pintin”, iar la
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
a unei Siberiade românești către cei care cei doi Moromeți, tată și fiu, se îndreaptă neîncrezători: „Unde mergem noi, domnule?””". Călin Stănculescu îl consideră un "„film al tăcerilor”" construit în jurul personajului Ilie Moromete. El citează câteva scene antologice precum dansul călușarilor în curtea lui Bălosu, serbarea de sfârșit de an școlar, momentul recoltei, judecata copiilor sau revolta lui Moromete în fața dorinței băieților mai mari de a fugi de acasă. Imaginile alb-negru au rolul de a valorifica umbrele asfințiturilor de soare (ca
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
din 1864, a lui Alexandru Ioan Cuza. Moșia era comună cu a satului Betegi, ale cărei limite-hotar le-am arătat la satul Betegi. În partea estică a satului a mai existat un cătun de câteva case numit Chelușeii ( probabil de la călușari?!), care cu timpul, pierzându-li-se neamul, a dispărut. Cătunul Răiculești așezat între moară și dispensarul comunal, își are obârșia în comunele Icoana și Băliganu pe Olt, sat ai cărui locuitori, plecați cu oile spre răsărit să-și găsească loc
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
și în România și în Republica Moldova. În ultimii ani, ansamblului folcloric “Dor basarabean” i s-a refuzat sistematic prezența pe scenă în Ucraina, din cauza faptului că membrii săi poartă costume populare cu brâu tricolor, cântă cântece populare românești și dansează “Călușarii”. Conducătorul ansamblului declara următoarele în anul 2009: ""Ni se permite să dansăm și să cântăm doar piesele care fac parte oficial din folclorul Republicii Moldova. Am ajuns să jucăm «Călușul» numai în satul nostru...”" În fiecare vară, este organizată în sat
Erdec-Burnu, Ismail () [Corola-website/Science/318407_a_319736]
-
locuitori, preponderent români. În sat s-au păstrat tradițiile și obiceiurile din Moldova . În prezent, există o casă de cultură (cu 13 cluburi: melodii solo, voce, teatru, folclor, fanfară, dansuri etc.), două biblioteci, magazine și farmacii. Ființează grupurile folclorice românești "Călușarul" și "Izvoraș". Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Costiceni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Costiceni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/310992_a_312321]
-
Mica. Sprijinit de directorul Ioan Radu, a procurat instrumente muzicale și a adunat o bogată bibliotecă muzicală, care în urma celui de al Doilea Război Mondial și a transformărilor de după s-a pierdut, iar instrumentele au dispărut. A organizat formația de călușari a liceului, formație a cărei vătaf era prof. Nestor Lupei. Formațiile au susținut numeroase spectacole în împrejurimile Bradului. Actual, casa sa este monument istoric, cod LMI HD-II-m-B-03266, fiind sediul Bibliotecii Municipale „Gheorghe Pârvu” din Brad, Valer Fugătă (n. 15 iunie
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
profundă modestie. S-a numărat printre cei care au sprijinit existența Atelierului de Gravură, locul care a stimulat importante realizări în perioada anilor ’70 în domeniul gravurii. Printre temele sale predilecte, se regăsesc: istoria, tradițiile și obiceiurile populare românești (vezi „Călușari” și „Ursite”, secțiunea „Litografii color”), scenele cotidiene, artistul realizând un întreg grupaj cu subiectul „ferestre”. A folosit foarte mult procedeul gravării cu acizi a plăcilor litografice, pe care le-a folosit pentru a imprima, cu ajutorul preselor, pe suport de carton
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
văzute numai cu ocazia anumitor sărbători, când atât tinerii cât și bătrânii îmbracă hainele tradiționale Cele două etnii care trăiesc și se împacă bine de sute de ani, români și maghiari, au reprezentative în momentul de față, dintre dansurile populare, călușarul și boricza. Boricza este dansul specific zonei.Acest dans este practicată de băieți, pe timpul ierni, de obicei între sărbătorile iernii(între Crăciun și Anul nou). În această zi băieți îmbrăcați în costumul popular, pornesc și dansează în curțiile oamenilor, iar
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
următoarele: Cântecele de joc se foloseau la hațegana, la purtată și la fetele de la Căpâlna, pentru a avea un ritm mai vioi și pentru a colora jocul se utilizau strigăturile. Din anul 1900 învățătorul Botezan Romul s-a ocupat de călușari. La institutul de Folclor din Cluj-Napoca se păstrează un manuscris din anul 1931 în care se află descrieri amănunțite a acestui obicei străvechi. La Rusalii se ieșea cu jocul "de-a lungul" de la Macău și se duceau până în Ulița Mare
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
cei răniți și i-au dus să moară într-o zonă a pădurii bântuită de lupi. Aceasta zonă se numește și azi Zăcătoarea - locul unde au fost duși turcii să zacă. Satul are o bogată moștenire folclorică, de la olărit până la călușarii și lăutarii vestiți și până la săptămânalul târg ce are loc în fiecare duminică, sau bâlciul de Sfântă Mărie pe 15 august. Satul Dobriceni aparținător localității, a fost atestat documentar cu 418 ani în urmă, mai exact la 29 mai 1589
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
de Sigismund Bathory în 1599, la Piatra Caprei, lângă Alba Iulia. Călușul este un obicei românesc practicat de Rusalii și ține de cultul unui străvechi zeu cabalin numit de tradiția populară a dacilor Căluș, Căluț sau Călucean. Piesele din „echipamentul” călușarilor poartă și ele denumiri care amintesc de numele zeului, mișcările dansului simbolizând tropăiturile și comportamentul cabalin. România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu Ritualul Călușului (inclus la 25 noiembrie 2005), Doina (2 octombrie 2009) și
Călușarii () [Corola-website/Science/309448_a_310777]
-
care stau la baza atitudinilor lor moral-politice” în timp ce „procesul complex al formării sentimentelor și convingerilor se constituie ca o „demonstrație” artisică a unor idei social-politice valabile în toate etapele istorice.” Probabil cele mai populare momente coregrafice au fost cele ale călușarilor pionieri. Călușarii au funcționat în diverse ocazii ca închizători de spectacol pionieresc, uneori chiar în contradicție cu narațiunea performată, având rolul de a sugera paramilitar o biruință politică proiectată în viitor: „pentru a sublinia optimismul în viitoarea luptă, ca și
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
la baza atitudinilor lor moral-politice” în timp ce „procesul complex al formării sentimentelor și convingerilor se constituie ca o „demonstrație” artisică a unor idei social-politice valabile în toate etapele istorice.” Probabil cele mai populare momente coregrafice au fost cele ale călușarilor pionieri. Călușarii au funcționat în diverse ocazii ca închizători de spectacol pionieresc, uneori chiar în contradicție cu narațiunea performată, având rolul de a sugera paramilitar o biruință politică proiectată în viitor: „pentru a sublinia optimismul în viitoarea luptă, ca și victoria ce
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
diverse ocazii ca închizători de spectacol pionieresc, uneori chiar în contradicție cu narațiunea performată, având rolul de a sugera paramilitar o biruință politică proiectată în viitor: „pentru a sublinia optimismul în viitoarea luptă, ca și victoria ce se va obține, călușarii sunt cei care încheie, frenetic, acest adevărat ritual al vieții, muncii și luptei.”[ 12] Copiii dansatori aveau un rol dificil politic și artistic: prin presupusa lor inocență, ei urmau să întrupeze „argumentația martorilor istorici”, realizată pentru spectatori cu „particularitatea definitorie
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
mai îndepărtat. Hipertrofiatul prezumțios, Gore Pirgu, plănuindu-și căpătuială prin însurătoare, ori supremația față de ceilalți, recurgând la retorica lui 'nveninat frivolă, își construiește alaiurile întoarcerilor acasă, pe măsura perspectivei sale valorice, voit apăsate de batjocură, umilire și ricanare: flașnete, urși, călușari, paparude. Pe targă, pe saca, pe dric. O văduvă, și după șaptezeci și doi de ani de singurătate, continuă să pună pe masă tacâmuri alese, întotdeauna douăsprezece, credincioasă "până la habotnicie" prejudecăților nobiliare în care s-a încăpățânat să se păstreze. Sau la
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
racordată la o rețea de televiziune prin cablu. În urmă cu mai multe decenii la Chevereș activau, urmând exemplul celebru al sătenilor de la Chizătău, care au făcut școală în Banat, un cor și o fanfară. Exista și un grup de călușari. Mai încoace funcționa și un cinematograf. În localitate s-a construit în ultimii ani, din fonduri guvernamentale, o sală de sport. Amatorii de fotbal dispun de un teren, la marginea satului, pe izlazul numit Boba. Jocurile sportive tradiționale, care astăzi
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
mulți și să ajung cât mai repede acasă." Altminteri, ca urmare a contactelor sale cu băștinașii, poetul roman află multe dintre reperele de azi ale folclorului românesc: motivele care au stat la baza baladelor Meșterul Manole și Miorița, dansul popular Călușarii, obiceiul tradițional de a merge cu capra în preajma anului nou. Câtă vreme nu se mai știe cu siguranță nici măcar cum suna limba geto-dacilor, nimic nu garantează că primii locuitori ai actualului teritoriu al României ar fi fost în stare de
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
generic, cu bărbați ticăloși și femei-victime, în care succesele apar ca minuni ivite din neant, iar înfrîngerile ca intervenții ale unei divinități fără discernămînt. Orice element de românism, prin urmare, e artificial introdus. La un moment dat este descris Dansul Călușarilor, cu o generozitate de detalii care contrazice flagrant logica episodului în care apare. Trecerea de la planul personal-intim al protagonistei (care tocmai a trecut printr-un episod major al vieții ei) la cel public, al dansului descris ca ritual misterios al
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
care tocmai a trecut printr-un episod major al vieții ei) la cel public, al dansului descris ca ritual misterios al unei lumi exotice, e gratuită și artificială. Prea e evidentă dorința autoarei de a descrie pur și simplu Dansul Călușarilor. Cam la fel cum în filmul despre care vorbeam eroina îi explică la un moment dat iubitului ei, american, un descîntec de dragoste. Romanul lui Isidore Isou abundă în scene erotice. Catinca are nenumărați amanți, și nu toți îi provoacă
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
jocuri de copii, culegeri de medicină populară ș.a. A mai publicat în „Familia”, „Intendentul”, „Luminătoriul” (Timișoara), „Progresul” (Oravița) și „Tribuna” multe credințe și datini legate de naștere, înmormântare și sărbători, strigături, doine, balade, anecdote și povești. Descrierea amănunțită a jocului călușarilor (Căluceniul sau Căluceriul) este una dintre contribuțiile cele mai vechi și mai prețioase privind această manifestare folclorică românească atât de complexă. Fără a depăși nivelul mediu al comentariilor de texte, frecvente în cercetările de folclor din epocă, I. alcătuiește și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287480_a_288809]
-
în specie (1892) și asupra originii versificației române - Versificațiunea română și originea ei (1906). A avut și preocupări de teoretician al folclorului. Lucrările Introducere în literatura populară română (1904), Lămuriri asupra literaturii române culte și populare (1906) și Miorița și călușarii. Urme de la daci și alte studii de folklor (1914) sunt expuneri didactice, cu unele exagerări și inadvertențe, privitoare la câteva specii populare sau la unele probleme legate de originea și vechimea poeziei populare. Din producția literară a lui S. rezistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]