550 matches
-
de Anul Nou, flăcăii satului organizează colindatul cu Căluțul cel mare sau nunta frumoasă cum i se mai spune în unele din satele comunei. Ei au obligația să colinde la toate casele din sat cu condiția să-i primească. La Căluțul mare câtă fanfara din sat și întreaga ceremonie se desfășoară după un anumit tipic. Costumația flăcăilor este diversă variind de la un personaj la altul: căluții, mire și mireasă, împărat și împărăteasă, mascații și calfele (conducătorii bandei). La intrare în curtea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
au obligația să colinde la toate casele din sat cu condiția să-i primească. La Căluțul mare câtă fanfara din sat și întreaga ceremonie se desfășoară după un anumit tipic. Costumația flăcăilor este diversă variind de la un personaj la altul: căluții, mire și mireasă, împărat și împărăteasă, mascații și calfele (conducătorii bandei). La intrare în curtea săteanului, fanfara intonează cântecul căluțului, iar calfele fac urările de cuviință gazdelor. Urmează cântecul mirelui și al miresei și în final al împăraților. La casele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sat și întreaga ceremonie se desfășoară după un anumit tipic. Costumația flăcăilor este diversă variind de la un personaj la altul: căluții, mire și mireasă, împărat și împărăteasă, mascații și calfele (conducătorii bandei). La intrare în curtea săteanului, fanfara intonează cântecul căluțului, iar calfele fac urările de cuviință gazdelor. Urmează cântecul mirelui și al miresei și în final al împăraților. La casele unde sunt fete de măritat, fanfara cântă 2-3 sârbe la care sunt invitate să danseze fata sau fetele gazdei și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și bătăi, dacă erau mai mulți pretendenți la căsătorie cu o fată anume. După ce ură la ultima casă din sat, flăcăii se adună în centru satului unde începe hora cea mare care durează până în seara zilei de 1 Ianuarie. în urma căluțului mare, care este principalul ceremonial cu ocazia Anului Nou, veneau și cei care organizau Malanca costumați în babă, moșneag, urs, și alți căldărari cu măști spre amuzamentul copiilor care se țineau droaie după ei. Ursul era însoțit de un ursar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
l-a pândit de după ușă, Să nu te vâre din greșala-n sac, Ca pe-o papușă! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Te așteptam cu nerăbdare, Căci păpușa mea cea mică A rămas fără picioare. Și căluțul lui Costică Cel cu numle Harap I l-a trântit o pisică Și-a rămas fără de cap. Tu! dar plină ce ți-e traista! Ai păpuși și cai și nuci! Spune, zău, pe vreamea asta Unde vrei să te mai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
tăicuțule!, București, 1945; Ce caută un melc aici?, București, 1945; Domnișoara Sanda și litera A, București, 1945; Farfuria misterioasă, București, 1945; Noi călătorim, București, 1945; Pantofii Ileanei, București, 1945; Țuțurlucă, București, 1945; Umbrela cu bucluc, București, 1945; Hop... hop... hop... Căluții fug!, București, f.a.; Dulce prietenie, București, f.a.; În livada înflorită, București, f.a. Traduceri: Matilde Serao, Mama vitregă, București, 1910, Adio, iubire!, București, 1913; Edmondo De Amicis, O moarte pe câmpul de război, București, 1912 (în colaborare); Henry Bordeaux, O femeie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
care l-am găsit preluat integral a fost acela blogul personal al fostului președinte Ion Iliescu: https://ioniliescu.wordpress.com/media/reactii-presa-romana-din-sua/ accesat 24.02.2016. Fragmentul este acesta: Pe masa cu pricina s-a "rătăcit" și o jucărie, un căluț care - atenție! - în porțiunea dorsala, pe pulpa spate, are pusă o zvastica germană (să fie antisemitism, adică ura față de poporul evreu măcelărit de hitleriști?). Cum a aprobat d-na Corina Șuteu, intenționat și/sau ostentativ, expunerea acestui simbol al groazei
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
dinafară, avertizează autoarea, ci doar din organizarea unei rezistențe interne, în rândurile tinerilor, cu ajutorul memoriei celor nemutilați sufletește. Povestirea e astfel o parabolă vizionară asupra universului concentraționar, căpătând valoare perenă. SCRIERI: Schițe, pref. Cicerone Theodorescu, București,1943; Vălurea, București,1953; Căluțul de foc, București, 1957; Ulcicuța cu vrăji, București, 1957; De ce nu mai are puricele potcoave de argint, București,1958; Ghil-Thagár, București, 1959; Corabia de pe câmpie, București, 1961; Petrolache Făt-Frumos, București, 1962; Toc-Năpârstoc și Tița-Fetița, București, 1963; Pe Argeș în sus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
cătură, de aveai impresia că poate nimeri pe oricine, oricând. Sunt amândoi în spate, cred că trag unii în alții, țipă Cristi. — Cât e distanța ? — Zece metri să tot fie, poate chiar mai bine. — E bine, mă, e bine, hai, căluțule ! și Fernic dă cu biciul și mai tare. Haide, copiii mei, că după vă iau o căpiță numai de ovăz, o să vedeți, hai, copiii mei ! — Aoleo, curba, curba, bă ! Curba ! țipă Pribeagu la Fernic, care n-o observase la timp
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
trecute și viitoare, după ce a cucerit spațiul propriu direct lui, uscatul - cel puțin pe acela euro-asiatic, leagănul lui - și, mai apoi, folosindu-și fratele de lapte, Întreaga planetă, a mai cucerit prin eufemismele cu care omul Îi era dator, apa - căluțul de mare sau Hippocampus Într’o traducere greacă latinizată a aceluiași cal -, aerul - calul popii, acea insectă vopsită În Stendhalianul roșu și negru -, ba chiar și eterul - Pegas. Și, dacă l’am amintit pe acest Înaripat, să nu-l uităm
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să fugim pe drum, pentru a nu ajunge la școală obosiți și transpirați. Dacă ar fi fost după mine, nu era nicio problemă: aveam picioare iuți și o vărguță suplinind cu succes absența unui bici real, cu ajutorul căreia îmi "stimulam" căluții mei înaripați într-un galop nebunesc, zburând prin toate hârtoapele și terenurile denivelate. Eram un jocheu de invidiat, iar caii mei "pursânge" nu oboseau niciodată. Așa că, după un scurt moment de reflecție, i-am răspuns afirmativ: Da, Mircea. În secunda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de câțiva ani mă preocupă acest lucru. Textul este foarte simplu și foarte clar: Viața este un mare r...t, viața este o mare minune." Titlul va fi, bănuiesc, "Călătorie". Este formată din două elemente un panou scris și un căluț pe care l-am achiziționat dintr-o piață de vechituri din Haifa. Altă lucrare, și aceasta, bineînțeles, face parte dintr-o serie, intitulată "Cuplu". Datează dintr-o perioadă când acopeream totul, hai să-i spunem perioada mea "barocă". Alături de scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
artist cuminte, la locul lui". În funcție de ce vezi prima dată, materia de lucru a lui Dragoș Pătrașcu poate fi denumită suprafață, obiect. Găsite undeva, unde nu te aștepți, pâlnia unui instrument muzical de suflat, o mașină de scris sau un căluț se pot "combina" într-o relație de amiciție ori de amorul artei, stârnind mirarea, curiozitatea, chiar dorința de a le găsi un loc acasă la tine. E preferabil să vezi mai întâi obiectele altădată orfane, adunate într-o familie/colecție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
siguranță, încât să le lase pe mâna altora”; apud Cornea, Note la Republica, p. 435. Republica, 583c. Ibidem, 586a. Ibidem, 587c. Ibidem, 591d. Ibidem, 592a. Jean-Jacques Wunenburger, Omul politic între mit și rațiune. O analiză a imaginarului puterii, trad. M. Căluț, Ed. Alfa Press, Cluj, 2000, p. 61. Ibidem, p. 63. Cf. Republica, 445c, trad. Andrei Cornea, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986. Celelalte referințe vor avea constant în vedere această traducere, cu excepția unor traduceri personale, marcate când apar. Cf. ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Împărțiți în două porții și luați câte o porție pe zi. Repetați de trei ori procedura. Beți vin cu căluți-de-mare: Ingrediente: 2 căluți-de-mare (se găsesc la farmaciile tradiționale chinezești), 500 ml vodcă de 40% în volum. Preparare: spălați și uscați căluții și țineți-i în vodcă două săptămâni. Amestecați 15 ml de apă cu 15 ml de vodcă și beți înainte de culcare. Beți alcool cu plante medicinale: Ingrediente: 120 g Epimedium, 500 ml vodcă de 40% în volum. Preparare: pisați Epimedium
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
hispida donggua Bombyx batryticatus jiang can borneol bing pian bujor alb bai shao bujor roșu chi shao bulb de crin bai he bulb de Fritillaria cirrhosa chuan bei mu bulb de Fritillaria thunbergii zhe bei mu Bupleurum falcatum chai hu căluț de mare haima caras jiyu chitru chen pi ciuperci chinezești uscate xiang gu coajă de cătină de gard digu pi coajă de Paeonia suffruticosa mudan pi coajă de Phellodendron amourense huang bai coajă de Poria cocos fuling pi coajă de
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
techniques modernes d'analyse littéraire, Paris: Éditions Nathan, Collection "128"). * intertextualitatea (pentru scrierea în proză). VULTUR Smaranda (1992) Infinitul mărunt. De la configurația intertextuală la poetica operei, București: Cartea Românească. * intertext vs intertextualitate. WUNENBURGER Jean-Jacques [1981] (2000) Sacrul, traducere de Mihaela CĂLUȚ, Cluj-Napoca: Editura Dacia, Colecția "Homo religiosus" (Le sacré, Presses Universitaires de France). * hierofania; * nivelurile sacrului; * numinosul. Bibliografie Mihai Eminescu Autor Lucrare Indice de noțiuni teoretice * * * (2014) Mărturii despre Eminescu. Povestea unei vieți spusă de contemporani, Selecție, note, cronologie și prefață
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
care recurge la proiecție ca apărare împotriva angoasei o fetiță de 3 ani: Atunci când fetița se întoarce de la grădiniță, unde a făcut, alături de educatoare, o plimbare cu niște ponei, tatăl vrea să afle dacă ea a încălecat pe vreunul dintre căluți. Fetița răspunde negativ, explicând că i-a fost frică. În săptămâna următoare, după ce copilul a participat la aceeași activitate în compania educatoarei, tatăl revine cu aceeași întrebare. Fetița îi explică atunci că nu a încălecat din cauză că „poneilor le este teamă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Dar televiziunile? Credeți că am mai fi văzut pe ecranele TV vreo fetișoară super care să-și tremure fundulețul aproape gol și să o facă pe-a cîntăreața?! Pe micile ecrane am fi văzut peisaje, rîulețe clipocitoare, pești colorați, corali, căluți de mare, crapi, știuci. Pardon, știucă nu, pentru că înghite alți pești și ar fi imoral să... Nici rechini, nici lei, nici păianjeni și nici alte viețuitoare care stau prost cu morala. Doar vrăbiuțe, papagali... Asta sînt morale?! Ei acum să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
are dânsul prieteni în vizită, ba eu sunt nevoită să-i servesc pe musafirii noștri și pe alții, și pe alții, și pe alții... Spre surprinderea mea, Ion s-a dovedit un profesor foarte capabil, doar că uneori încalecă pe „căluțul său favorit“ - fonetica -, și atunci încep să mă simt îngrozitor, încep să-l urăsc, dar cu o ură supusă, și-mi vine să mă scufund în pământ de rușine... Ah, Petinca, dacă ai ști cât de îngrozitor pronunț româ nește
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
se facă aceasta, Pelerinul veni la acesta însoțit de un notar și de martori și fu scrisă o mărturie de încredere 2. Capitolul VII IERUSALIM SAU ROMA (aprilie - octombrie 1535) Întoarcerea în țară 87. După toate acestea, încălecă pe un căluț pe care i-l cumpăraseră însoțitorii săi și porni singur spre țara sa. Pe drum, se simți mult mai bine. Ajungând în provincia Guipuzcoa, părăsi drumul mare și o luă pe drumul de munte, care era mai singuratic. Înaintă puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
-ți oblojesc rana. O să vin... Mâinile tale de pus la rană... și îi sărută palmele. Am și uitat de când n-am mai pus capul pe-o pernă, spune el cu ochii mijiți și își acoperă un căscat, zâmbind. Ațipesc călare; căluțul știe și mă ocrotește la pas. La Orhei... își frânge Alexandru încă un căscat. Mă, tu ai tras la măsea! Numa' ce-i aruncasem peste Nistru, se slobozește în sfârșit Alexandru, că o sută de tătari obraznici, c-o falcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cea mare, București, 1998; Jean-Luc Outers, Locul mortului, București, 1998, Compania apelor, București, 2002; Michel Haar, Cântul pământului. Heidegger și temeiurile istoriei ființei, Cluj-Napoca, 1998; G. K. Chesterton, Orthodoxia sau dreapta credință, Pitești, 1999; D. H. Lawrence, The Rocking-Horse Winner - Căluțul câștigător, Pitești, 1999; Poeme. Cinci poeți portughezi, București, 1999; Poètes roumains contemporains, pref. trad., Quebec, 2000; Constantin Stoiciu, Fragmente frivole de eternitate, București, 2001; Philip Roth, Animal pe moarte, Cluj-Napoca, 2001; Michel Lambert, A treia treaptă, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
cu soarele (1988) ș.a. Piesele sale pentru copii și pentru cei mari au fost montate în câteva spectacole. În proză s-a afirmat prin romanul eseistic Cobaiul nu triumfă (1996), iar în folcloristică, prin cărțile Teatrul popular (1981) și Primiți „Căluțul”? (1983). F. este și autor de texte pentru cântece de factură populară, corale și de estradă, autor de librete. SCRIERI: Neîmpăcatul meșter, Chișinău, 1974; Cerul fântânilor, Chișinău, 1977; Dialoguri primordiale, Chișinău, 1978; Casa fiecăruia, Chișinău, 1980; Cenușar-Voinicul și Cenușăreasa-Mireasa, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287000_a_288329]
-
texte pentru cântece de factură populară, corale și de estradă, autor de librete. SCRIERI: Neîmpăcatul meșter, Chișinău, 1974; Cerul fântânilor, Chișinău, 1977; Dialoguri primordiale, Chișinău, 1978; Casa fiecăruia, Chișinău, 1980; Cenușar-Voinicul și Cenușăreasa-Mireasa, Chișinău, 1981; Teatrul popular, Chișinău, 1981; Primiți „Căluțul”?, Chișinău, 1983; Hulub de poștă, Chișinău, 1983; Facă-se voia ta, Sfârlează!, Chișinău, 1985; Unde ești?, Chișinău, 1987; Colacul-marele, frate bun cu soarele, Chișinău, 1988; Cafea neagră, Chișinău, 1989; Copăcel, copăcel, Chișinău, 1990; Fir de nisip, Chișinău, 1991; Dansul timizilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287000_a_288329]