542 matches
-
Crivățul urlă, nămeții cresc iute, întinderea-i albă de stele cernute, privirea se-afundă-n luciri reci de sticlă, iar norii se scutură de gene-ntr-o clipă. Și proaspătul mire cu iarna se luptă, cu-a nopții rece umbră, neîntreruptă, strunește căluții, se teme de noapte, câmpia să taie spre miazănoapte. Pământul e nins cu plapumă groasă, temerile curg, pe tâmple-i apasă iar biciul trosnește în a iernii furie zăbala prea strânsă pe cai îi înfurie și deodată... sania ușor se
MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345073_a_346402]
-
porumbe Depărtează-se cu zorii Vin piticii și fac tumbe Ca să râdă spectatorii Ni s-a terminat vopseaua Cu ce mai vopsim noi gardul? Când e liberă șoseaua, Nu mai trece leopardul Nici un cal, nici altă piesă Nu vor fi căluți de mare Adâncimea e, prințesă Doar o simplă adunare Referință Bibliografică: Un compas / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 794, Anul III, 04 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
UN COMPAS de ION UNTARU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345542_a_346871]
-
mare a făcut de strajă o drăcoaică focoasă! Dacă ești cu adevărat bărbat, urcă! N-ai ce pierde! Și demonul dispăru fără să-și ia rămas bun. - Ce drac ciudat să dispară fără un adio! - își zise tânărul. Își luă căluțul de căpăstru și se apropie de poartă. O împinse cu umărul și spre surprinderea sa aceasta se întredeschise. Încă mai era lună și la lumina sa aruncă o privire întrebătoare în curte. Totul era în paragină, iar ierburile și mărăcinișul
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
în lucruri ! Cioc-boc! Cioc-boc! Cu ciocanul nu mă joc, Treaba multă fac pe loc! Farmecul jocului S-a ‘ncins mare veselie, Peste tot sunt jucării Curtea-i plină de copii Jocul lor, cît a -i clipi E-o minunăție! Stau căluții rânduiți, Ca-ntr-o herghelie, Mii de ropote se-aud, Si cu ele toat-aduc, Nevinovăție! Aleargă și sar într-una Și s-ascund s-apoi s-aduna Zarva lor e mare, Dar cînd jocul se destramă, Farmecul dispare! Ghicitoare, Știu
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
ECOURI STINSE ... (LUI S. ESENIN) Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Aleargă troica iute peste cale, Peste omătul așternut agale. Se-aude sunet viu de clopoței Desprins din hamuri de căluții mei. Copitele-n zăpadă se afundă Cu bufnituri ce câmpul îl inundă, Ritmate-n timp cu glas de zurgălăi Pudrată armonie peste văi. Iar clinchetul se pierde printre dealuri, Cum pierd arinii chiciura pe maluri Și-n urmă numai vântul
ECOURI STINSE ... (LUI S. ESENIN) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376058_a_377387]
-
să spună ceva despre biografia acestei fete. Totuși această fată continua să-și ducă existența prin lume simplă și foarte puțin cunoscută. Ceva avea să o scoată din anonimat, o grădiniță pe unde din când în când se strecura un căluț năstrușnic, ce obișnuia să se strecoare printr-o portiță în ascunsă grădiniță. Aici căluțul murg obișnuia să pască în voie prinzând momente de satisfacție deplină. Într-o incursiune a fost atras de mirosul de trifoi și nu a făcut nici o
GRĂDINIŢA BĂLĂIOAREI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372621_a_373950]
-
existența prin lume simplă și foarte puțin cunoscută. Ceva avea să o scoată din anonimat, o grădiniță pe unde din când în când se strecura un căluț năstrușnic, ce obișnuia să se strecoare printr-o portiță în ascunsă grădiniță. Aici căluțul murg obișnuia să pască în voie prinzând momente de satisfacție deplină. Într-o incursiune a fost atras de mirosul de trifoi și nu a făcut nici o deosebire între trifoiul obișnuit și cel cu patru cu foi cultivat de mama Bălăioarei
GRĂDINIŢA BĂLĂIOAREI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372621_a_373950]
-
incursiune a fost atras de mirosul de trifoi și nu a făcut nici o deosebire între trifoiul obișnuit și cel cu patru cu foi cultivat de mama Bălăioarei. Trifoiul era tânăr și avea un miros care ar fi atras pe orișice căluț oricât de cuminte ar fi fost. Dar grădinița avea veșnice atracții și astfel căluțul murg odată învățat cu aceste incursiuni avea să continue investigațiile sale. Îl atrăgea mirosul ierbii mai tot timpul, dar cel mai mult îi plăcea otava proaspătă
GRĂDINIŢA BĂLĂIOAREI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372621_a_373950]
-
între trifoiul obișnuit și cel cu patru cu foi cultivat de mama Bălăioarei. Trifoiul era tânăr și avea un miros care ar fi atras pe orișice căluț oricât de cuminte ar fi fost. Dar grădinița avea veșnice atracții și astfel căluțul murg odată învățat cu aceste incursiuni avea să continue investigațiile sale. Îl atrăgea mirosul ierbii mai tot timpul, dar cel mai mult îi plăcea otava proaspătă provenită în urma deselor tăieri a ierbii trecute de prima tinerețe. Astfel că ori de câte ori avea
GRĂDINIŢA BĂLĂIOAREI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372621_a_373950]
-
astfel încât putea să pășuneze spre satisfacția sa. Bălăioara îl observa de multe ori și îi făcea o deosebită plăcere să-l lase în voia sa pentru a hălădui prin grădiniță până în momentul când era suficient de sătul și satisfăcut. Stăpânul căluțului murg, era mulțumit la rândul său căci nu i se părea că acesta ar face lucruri interzise. Adevărul era că atât Bălăioara cât și căluțul murg se simțeau satisfăcuți în urma acestor intrări în spațiul rezervat doar grădiniței. Puteau face ceva
GRĂDINIŢA BĂLĂIOAREI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372621_a_373950]
-
pentru a hălădui prin grădiniță până în momentul când era suficient de sătul și satisfăcut. Stăpânul căluțului murg, era mulțumit la rândul său căci nu i se părea că acesta ar face lucruri interzise. Adevărul era că atât Bălăioara cât și căluțul murg se simțeau satisfăcuți în urma acestor intrări în spațiul rezervat doar grădiniței. Puteau face ceva, însă Bălăioara din timp în timp, aranja astfel ca intrarea căluțului murg să fie posibilă pentru a pășuna în grădiniță. Acest lucru l-a sesizat
GRĂDINIŢA BĂLĂIOAREI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372621_a_373950]
-
părea că acesta ar face lucruri interzise. Adevărul era că atât Bălăioara cât și căluțul murg se simțeau satisfăcuți în urma acestor intrări în spațiul rezervat doar grădiniței. Puteau face ceva, însă Bălăioara din timp în timp, aranja astfel ca intrarea căluțului murg să fie posibilă pentru a pășuna în grădiniță. Acest lucru l-a sesizat stăpânul căluțului murg, pentru a lăsa ca acesta să fie liber pentru a intra în grădinița Bălăioarei. Atât timp cât nu existau alte plângeri, evenimentele își continuau mersul
GRĂDINIŢA BĂLĂIOAREI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372621_a_373950]
-
se simțeau satisfăcuți în urma acestor intrări în spațiul rezervat doar grădiniței. Puteau face ceva, însă Bălăioara din timp în timp, aranja astfel ca intrarea căluțului murg să fie posibilă pentru a pășuna în grădiniță. Acest lucru l-a sesizat stăpânul căluțului murg, pentru a lăsa ca acesta să fie liber pentru a intra în grădinița Bălăioarei. Atât timp cât nu existau alte plângeri, evenimentele își continuau mersul lor. Povestea putea să continue, însă naratorul nu a mai urmărit evenimentele! Referință Bibliografică: GRĂDINIȚA BĂLĂIOAREI
GRĂDINIŢA BĂLĂIOAREI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372621_a_373950]
-
contra turcilor din secolul al XV-lea, un fel de epopee crudă: "Valahii nu își pierduseră încă dorința de a lupta. Pe vreme de pace, ei se antrenau la vînătoare, gîndindu-se la război. Cavaleria lor era întotdeauna renumită. Urcînd pe căluții sprinteni ca vîntul și iuți ca trăznetul, ei treceau peste rîuri și torente, și, netemîndu-se deloc de dușman, îl hărțuiau din toate părțile, dispărînd într-o clipă și apărînd în alt loc la fel de repede. Armele lor erau arcul, lancea, sabia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care o părăsește în 1883 și-și începe hălăduirea: Bretania, Panama și Martinica, insulele Dominique din arhipelagul Marchizelor și, finalmente, Tahiti. Aici, unde își trăiește "barbaria" după care tînjise. De fapt: "Am mers mult îndărăt, dincolo de caii Partenonului, pînă la căluțul copilăriei, bunul meu căluț de lemn". Pentru ce să bați pămîntul! Pentru regăsirea căluțului de lemn! Metafora hoinarului însă numește exact "reîntinerirea". O dată, a personajului. Încă o dată, a picturii mondiale. Mă-ntorc în Bermude, se numea volumul meu de proze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1883 și-și începe hălăduirea: Bretania, Panama și Martinica, insulele Dominique din arhipelagul Marchizelor și, finalmente, Tahiti. Aici, unde își trăiește "barbaria" după care tînjise. De fapt: "Am mers mult îndărăt, dincolo de caii Partenonului, pînă la căluțul copilăriei, bunul meu căluț de lemn". Pentru ce să bați pămîntul! Pentru regăsirea căluțului de lemn! Metafora hoinarului însă numește exact "reîntinerirea". O dată, a personajului. Încă o dată, a picturii mondiale. Mă-ntorc în Bermude, se numea volumul meu de proze scurte de-acum un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dominique din arhipelagul Marchizelor și, finalmente, Tahiti. Aici, unde își trăiește "barbaria" după care tînjise. De fapt: "Am mers mult îndărăt, dincolo de caii Partenonului, pînă la căluțul copilăriei, bunul meu căluț de lemn". Pentru ce să bați pămîntul! Pentru regăsirea căluțului de lemn! Metafora hoinarului însă numește exact "reîntinerirea". O dată, a personajului. Încă o dată, a picturii mondiale. Mă-ntorc în Bermude, se numea volumul meu de proze scurte de-acum un an. Titlul pleca de la mica poveste a unei ființe foarte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care, la noi, nu mai sînt operante de la război încoace. Cu atît mai puțin acum, cînd confuzia (manipulată) dreapta-stînga poate fi teribil de derutantă. Nu pentru toată lumea, evident. Cortegiul de urîciuni care a traversat sărbătorile de la un capăt la altul: căluț, capră, urs (altădată, în acea Românie încă nealterată de bolșevism, de un farmec indicibil), acum niște găști de indivizi realmente urîți, cărora spoirea țigănească le amplifică hidoșenia, apoi gorobeții cu minte de găină și cu stomac ghiorăind de foame, împrăștiind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că nu le e, că dacă le-ar fi...) Le trece roșeața și apelează mîrîit la sloganul la îndemînă: dacă ne e foame... dacă nu ne dau de mîncare... Și-și urmează ținta cu burțile la gură, mîndre ca niște căluți de Anul Nou. Mîndre și, mde, revendicative ca soțiorii lor, sindicaliștii, gata în orice moment să iasă în stradă și să-și clameze foamea (nu și puturoșenia). Am mai scris despre fenomen imediat după '89. Ieșiți de sub generalizată supraveghere milițienească
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din stele. O uluitoare aventură povestită pe îndelete în nouă capitole complete, București, 1984; Șase brățări pentru gleznă, București, 1987. Antologii: Les Meilleurs histoires de science-fiction roumaine, Bruxelles, 1975. Traduceri: Vladimir Maiakovski, Poemul lui Octombrie, București, 1945; P. P. Erșov, Căluțul cocoșat, București, 1948; Arkadi Kuleșov, Comuniștii, București, 1950; Antologia poeziei sovietice, București, 1955 (în colaborare); André Verdet, Pasărea și barajul, București, 1957; Pierre Jean de Béranger, Cântece alese, București, 1958; Grigor Vitez, Prepelița, București, 1958; Basmele popoarelor Asiei, București, 1962
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
siguranță, încât să le lase pe mâna altora”; apud Cornea, Note la Republica, p. 435. Republica, 583c. Ibidem, 586a. Ibidem, 587c. Ibidem, 591d. Ibidem, 592a. Jean-Jacques Wunenburger, Omul politic între mit și rațiune. O analiză a imaginarului puterii, trad. M. Căluț, Ed. Alfa Press, Cluj, 2000, p. 61. Ibidem, p. 63. Cf. Republica, 445c, trad. Andrei Cornea, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986. Celelalte referințe vor avea constant în vedere această traducere, cu excepția unor traduceri personale, marcate când apar. Cf. ibidem
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
depresivă, melancolică. Are treizeci și cinci de ani. Povestea convertirii este relatată patru ani mai târziu în capitolul VI din Cartea a II-a intitulată Despre deprindere. O capodoperă... Plecat nu departe de casă pentru o plimbare în pădure călare pe un căluț, Montaigne se întorcea liniștit, când unul din argații săi, un zdrahon voinic apare galopând pe un cal nărăvaș și vine ca o furtună spre el - „un om mărunțel călare pe un căluț”, povestește Montaigne... - lăsându-l apoi total inconștient, cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pentru o plimbare în pădure călare pe un căluț, Montaigne se întorcea liniștit, când unul din argații săi, un zdrahon voinic apare galopând pe un cal nărăvaș și vine ca o furtună spre el - „un om mărunțel călare pe un căluț”, povestește Montaigne... - lăsându-l apoi total inconștient, cu sabia sărită cât colo, cu cingătoarea ruptă, cu fața plină de sânge. Timp de două ore, l-au crezut mort. Oamenii lui l-au adus la castel. A vomat de mai multe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
puii invata cum sa-si prinda mancarea singuri. Formatul corpului precum si culoarea acestora fac deseori ca acestia sa se poata camufla foarte bine printre plantele sau pietrele aflate in adancurile marilor, fiind un mijloc de protectie. Sunt câteva specii de căluți de mare în special în zona Braziliei, dar aceștia sunt, din păcate, pe cale de dispariție. Oamenii încearcă să-i prindă și să-i folosească drept cobai în medicină, sau ca ornament pentru acvariu. SPROTUL este un clupeid mic, răspândit sub
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
în colaborare cu O. Manițiu), București, 1955. Traduceri: Howard Fast, Calvarul lui Sacco și Vanzetti, București, 1954, Cina cea de taină, București, 1956; Charlotte Brontë, Jane Eyre, București, 1956 (în colaborare cu Paul B. Marian), Shirley, București, 1974; John Steinbeck, Căluțul roib, București, 1957, Fructele mâniei, pref. trad., București, 1963, Pășunile raiului, București, 1975; Jack London, Martin Eden, București, 1958, Călcâiul de fier, pref. trad., București, 1960; Ernest Hemingway, Pentru cine bat clopotele, București, 1965, Fiesta, București, 1968; Erskine Caldwell, Jenny
MAZILU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288072_a_289401]