KorAP: Find »[drukola/base=cămătar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...28 >

686 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553

și, fiindcă văd că vă este cunoscut, să înțeleg că vine des pe aici? ă Destul de des. ă Nu știți cumva adresa lui Pavel Pavelovici. ă Ba da. O știu. Porfiri adăugă o nouă bancnotă roșie lâgă prima de pe tejgheaua cămătarului. ă Nu aveți decât să mergeți la Căminul lui Lippevechsel. și să întrebați acolo de Pavel Pavelovici Virginski. Cămătarul ridică cele două bancnote și i-o întinse pe a doua lui Porfiri. ă Conduc o afacere de credit respectabilă. Datoria

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
știți cumva adresa lui Pavel Pavelovici. ă Ba da. O știu. Porfiri adăugă o nouă bancnotă roșie lâgă prima de pe tejgheaua cămătarului. ă Nu aveți decât să mergeți la Căminul lui Lippevechsel. și să întrebați acolo de Pavel Pavelovici Virginski. Cămătarul ridică cele două bancnote și i-o întinse pe a doua lui Porfiri. ă Conduc o afacere de credit respectabilă. Datoria este plătită. Profiri se înclină și păstră plecăciunea. ă Sunt evreu, e adevărat, dar sunt un cetățean care respectă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
a doua lui Porfiri. ă Conduc o afacere de credit respectabilă. Datoria este plătită. Profiri se înclină și păstră plecăciunea. ă Sunt evreu, e adevărat, dar sunt un cetățean care respectă legea. Porfiri își ridică capul și îl privi pe cămătar în ochii și dădu acolo peste o mânie fără margini. Luă bancnota care îi fusese oferită. ă Puteți vă rog să legați cărțile la loc? spuse el, în timp ce o punea în portmoneu. Cămătarul strâmbă din nas înainte de a se conforma

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
își ridică capul și îl privi pe cămătar în ochii și dădu acolo peste o mânie fără margini. Luă bancnota care îi fusese oferită. ă Puteți vă rog să legați cărțile la loc? spuse el, în timp ce o punea în portmoneu. Cămătarul strâmbă din nas înainte de a se conforma. Capitolul șapte Rămășagul Căminul lui Lippevechsel din Strada Gorokhovaia era una din acele mahalale care păreau crescute ca un organism decât să fi fost construite după un plan rațional. Cocioabe și șoproane deșirate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
cu creta pe ușă. Kezel nu era acasă, însă soția acestuia - o femeie tăcută și speriată, a cărei față purta urmele ultimei bătăi - îl conduse pe Porfiri la ușa micii celule ocupate de studentul Virginski. Acesta era precum îl descrise cămătarul, palid și prost îmbrăcat. Pe deasupra, observă Porfiri, mai era și mort de foame. Cu ochii sticloși, îngropați în cearcăne mari de epuizare, Virginski tremura tot, însă nu părea deloc surprins de apariția magistratului, ba chiar lăsa impresia cum că l-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
mă tem că o să îți dau o veste proastă. Cadavrul unui astfel de domn a fost găsit în Parcul Petrovski. ă Cadavru? Ce vreți să spuneți, cadavru? ă Probe circumstanțiale mă fac să concluzionez că este cadavrul prietenului tău. Chitanța cămătarului se afla asupra lui. Virginski căzu înapoi pe pat cu capul în mâini. ă Cum? gemu el printre mâini. ă Credem că a fost omorât. ă Oh, nu, te rog Doamne, nu! ă Îmi pare rău. ă L-am avertizat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
totul în voia stării sale și se întoarse la cealaltă carte. Era conștient de faptul că evitase cu bună știință această carte, nu numai fiindcă îl dezgusta, ci, tocmai de aceea, fiindcă tot voise să se uite peste ea de când cămătarul i-o pusese în mână. Saliva copios, precum știa că și Zakhar o făcea. Desigur, după întrevederea cu Liputin, nu mai putea prentinde că motivele sale de a răsfoi Cele unșpe mii de vergi-ne-bune mai aveau vreo legătură cu investigația

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
de samovar. Dar spune-mi, de ce îi trebuia lui Pavel Pavelovici samovarul? ă L-a amanetat. Dar mi-a spus că o să-l răscumpere. Urma să îl răscumpere. Când a văzut ce mi-a făcut Kazel. ă E dus la cămătar, deci? Salitov reveni din camera lui Virginski. ă Am găsit mai mult fiole de laudanum. și asta, spuse el și îi înmână lui Porfiri un bilet mâzgălit. Tată, Eu sunt fiul dumitale tău. Văd asta acuma și nu o pot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
fi trebuit să o bați? Cum de ai putut să o bați? Fiul dumitale, Pavel Pavelovici. § Clopoțelul scoase un sunet enervant când Salitov deschise ușa lui Limashin. Porfiri era conștient că polițistul era acum la timonă. Amintindu-și dialogul cu cămătarul evreu, simțea o anumită neliniște. Ultima dată când fuses la casa de amanet, obiectele din jur îi păreau atrăgătoare. I se păruseră misterioase și le privise cu patimă. Chiar își trecuse degetele peste unele dintre ele, iar simțul tragediei care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
neîncredere. Porfiri puse mâna pe Salitov. ă Te rog, Ilia Petrovici, permite-mi mie să-i vorbesc, spuse el șoptit. Salitov se trase înapoi de sub atingerea sa. ă Ce mai contează? spuse el nervos. Porfiri trecu pe lângă Salitov, până la tejghea. Cămătarul se mișcă incomfortabil, așteptând. ă Îți amintești de mine, spuse Porfiri. Cămătarul încuviință. ă Ultima dată când am fost aici, am vorbit despre studentul Virginski. L-ai văzut recent? ă A fost aici ieri. Ochii bărbatului se mișcau dintr-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-mi mie să-i vorbesc, spuse el șoptit. Salitov se trase înapoi de sub atingerea sa. ă Ce mai contează? spuse el nervos. Porfiri trecu pe lângă Salitov, până la tejghea. Cămătarul se mișcă incomfortabil, așteptând. ă Îți amintești de mine, spuse Porfiri. Cămătarul încuviință. ă Ultima dată când am fost aici, am vorbit despre studentul Virginski. L-ai văzut recent? ă A fost aici ieri. Ochii bărbatului se mișcau dintr-o parte în alta, căutând o scăpare. ă Să amaneteze un samovar. ă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
văzut recent? ă A fost aici ieri. Ochii bărbatului se mișcau dintr-o parte în alta, căutând o scăpare. ă Să amaneteze un samovar. ă Așa este, spuse acesta circumspect. ă Nu a venit și astăzi, acuma, să îl răscumpere? Cămătarul dădu din cap. ă Nu l-am mai văzut de ieri. ă Poate că unul din asistenții dumitale l-a văzut? ă Păi samovarul este încă aici. Nu l-a răscumpărat. ă Poți să mi-l areți? Cămătarul arătă sus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
îl răscumpere? Cămătarul dădu din cap. ă Nu l-am mai văzut de ieri. ă Poate că unul din asistenții dumitale l-a văzut? ă Păi samovarul este încă aici. Nu l-a răscumpărat. ă Poți să mi-l areți? Cămătarul arătă sus în spatele lui Porfiri. Porfiri se întoarse să vadă raftul cu samovare. ă Este cel din capăt. Căpătul cel mai aproape de dumneata. Porfiri tresări gândindu-se că doamna Kezel a mâncat bătaie pentru un obiect așa de ciobit și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
comandă Porfiri. Salitov încuviință fără tragere de inimă și îi întoarse spatele magistratului investigator. § Lângă intrarea case de amanet a lui Limașin se afla un stand de cărți. Porfiri se pozitionă la capătul opus, atfel încât să poată spiona ușa cămătarului fără a fi văzut de cei care intrau și ieșeau din magazin. Se făcea că studiază cărțile și se hrănea cu mirosului care venea de la samovarul librarului. Nu avea niciun plan clar. Îi venea greu să scape de sentimentul că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
raport despre un student omorât de o troică pe Podul Kazanski. ă Virginski? ă Nu suntem siguri. Capul a fost sfărâmat de copitele cailor. Însă restul corpului victimei se potrivește descrierii lui Virginski. Porfiri se uită din nou la ușa cămătarului. ă Ceva nu are sens, spuse el. Nu este nicio logică aici. ă Mă duc acolo acum, spuse Salitov, dispărând în soare, dacă acesta ar lumina în piață. Vii cu mine? Porfiri auzi sunetul agitat al clopoțelului. ă Uite, spuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
mai palidă ca de obicei, aproape că lucea, iar în ochii fixați asupra lui Osip Maximovici i se putea citi o emoție ciudată. Buzele îi erau încordate strâns. Porfiri observă că ținea cutia de aur pe care o luase de la cămătarul Limașin. ă Ipocritule! spuse el în șoaptă, deși forța mâniei sale era evidentă. ă Calmează-te, Vadim Vasilievici. ă Ai crezut că asta o să te salveze? Vocea de bariton a acestuia dispăru, lăsând loc vocii sale subțiri. Vorbea repede, fără

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
se desfășura în fața lui. ă Ăsta este sufletul lui, strigă Vadim Vasilievici cu bucurie. Sau cel puțin așa crede el. Este un document care îi conferă proprietate asupra sufeltului său oricui intră în posesia acestei hârtii. și-a încredințat sufletul cămătarului, evreul Limașin. A crezut că dacă nu mai este în posesia sa, sufletul să va fi ferit de crimele sale. Vadim Vasilievici slobozi un strigăt de durere și aruncă hârtia arzândă. Însă se mișcă înainte, oprindu-l astfel ca Osip

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436

capete aurite de lei mușcau inele de bronz. Un freamăt ușor trecea printre zidurile acelea, zgomote inexplicabile se rostogoleau de pe acoperișurile joase și se infiltrau În jgheaburile streșinilor. Casele trădau o existență a lor, fantomatică, doamne oculte ale vieții... Un cămătar bătrân, Învăluit Într-un anteriu jerpelit, aproape se atinse de noi trecând, și mi se păru că-l aud murmurând: — Păziți-vă de Athanasius Pernath... Dee murmură: — De alt Athanasius mă tem eu... Și deodată ne trezirăm În străduța Fabricanților

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
iar membrii ei au devenit oameni de știință și bancheri. Împotriva acestora din urmă se dezlănțuie iezuiții. Dar mai este o a treia ramură, și aceasta s-a stabilit În Rusia. Evreii ruși sunt În bună parte mici negustori și cămătari, prin urmare nu sunt bine văzuți de țăranii săraci; iar În bună parte, deoarece cultura ebraică e o cultură a Cărții și că toți evreii știu să citească și să scrie, ei vor Îngroșa rândurile intelighenției liberale și revoluționare. Paulicienii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
se țineau lanț. Și noi ne facem iluzii că Templierii, cu toată putoarea aceea pe care o aveau sub nas, mai stăteau să facă schimb de informații mistice cu evreii? Nicidecum. Iar În comanderiile din Europa evreii apăreau ca niște cămătari, oameni rău văzuți, de care te puteai folosi, dar cărora nu le acordai Încredere. Aici noi vorbim de un raport Între cavaleri, construim planul unei cavalerii spirituale, și am putut să ne imaginăm că Templierii din Provins introduc În afacerea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369

așa că am încercat să fac inele șuvițele încă ude. Mi-am pus un brâu de in, încălțările cele bune, singura tunică de mătase ce-mi mai rămăsese, puțin tocită, și centura cu margini și găici de aramă pe care niciun cămătar nu voise s-o ia. Soarele coborând în asfințit atingea zăpezile eterne de pe muntele Cavallo, ce se înălța pe neașteptate din câmpie. Cât cuprindeai cu privirea ți se înfățișa lanțul de munți, unii atât de departe, că aveau culoarea azurului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
a lui Augustin de Hipona, o culegere de formule notariale și Institutiones în două volume, cu numeroasele mele adnotări referitoare la alte legi, cum ar fi gawarfide-le longobarde. Cândva avusesem și un frumos exemplar din Thàleia, dar sfârșise în mâna cămătarului Paolino, de la care nu am mai izbutit să-l răscumpăr. Am pregătit o tăbliță cu ceara perfect întinsă și un ac de scris. Rotari s-a uitat amuzat la exponate și a zis: - Nici dușmanii nu se înving, nici pământurile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
făcându-mi semn să mă-ntorc la ei. Hotărâseră să-mi paseze mie afacerea, ei mulțumindu-se să asiste. După ce am cerut unui servitor să aducă o tunică curată, ceva de-ale gurii și vin, ne-am îndreptat spre casa cămătarului. Donatistul era legat de o scară rezemată de zidul magherniței. Era un african puțin mai oacheș decât mine, un egiptean din sud cu o înfățișare frumoasă, cu păr lung negru, îmbrăcat într-o tunică din material bun și închis la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
a adresat unul dintre surâsurile sale forțate. - Stiliano, se spune că acest surghiun îți priește. Saxo m-a informat că ți-ai făcut un bun renume. La cancelarie ți se simte lipsa, dar și în cârciumi, din păcate, sunt câțiva cămătari care te mai caută încă. Tu hotărăști când vrei să te întorci, cu consimțământul lui Faroald și al lui Rotari, firește. Era felul lui de a-mi spune că am fost iertat și că, în pofida tuturor păcatelor, mai aveau nevoie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
proprietatea curții regale. Nimeni n-ar fi avut curajul nici măcar să treacă acel prag. L-am întrebat de ce și, după ce a făcut gesturi de alungare a Necuratului, omul mi-a povestit cum un anume vânzător de coșuri, de fapt un cămătar, bântuit fiind de diavol, s-a spânzurat în casa aceea a lui, dar nu înainte de a-și fi măcelărit mama în vârstă, nevasta și cei trei copii încă mici. - Gărzile regale, a spus, au cărat tot ce se afla înăuntru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]