292 matches
-
enumera. Pot și număra, că sunt licențiată: unu, doi, trei... Vorbeam de avantaje... Avantaje? Păi, în primul rând, mânecile scurte demonstrează onestitatea, cinstea și sinceritatea colectivului de tineri muncitori capitaliști ai firmei. Nu avem nimic de ascuns, evident în mânecile cămeșilor. Că de aia nu-s manșete: că nu-s mâneci. Clar? Da. Că aveți dicție. În al doilea rând, lipsa mânecilor exprimă productivitatea tot mai accentuată a industriei de confecții românești în curs de privatizare: fiecare mânecă lungă mai puțin
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
bastonul - fiindcă astăzi avem oarece cale de străbătut - și am pornit la drum. Merg cu ochii în zare, să-l dibui pe ieșean cocoțat pe spinarea pasarelei Buciumului, dar nu se vede nici umbră. Te pomenești că “a adormit pe cămeșa fimeii” cum se zice și am de așteptat nu șagă - gândesc eu când urechile îmi sunt lovite de un râs din toată inima. Întorc capul înspre partea de unde vine hohotul. Nu mică mi-a fost mirarea când din spatele unui trunchi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
râde. Iar ochii ce mai, erau ca sâniliul cerului în zi e vară! Toate aiestea așezate pe un chip măiestrit cioplit de Cel de Sus. Purta o pălărie cu zagara întinsă ușor, aplecată pe o parte. Era îmbrăcat într-o cămeșă de in cum îi helgea, cu mâneca suflecată, pantalon bufant și cizme cu carâmb potrivit. Un chimir lat, ghintuit cu ținte strălucitoare, îi încingea mijlocul, iar pe umăr purta o bundă... O rămas o vreme în ușă cătând cu ochi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
arătare...S-o bărbierit, s-o primenit, s-o îmbrăcat în hainele militare, o luat sacul de merinde și, fără să scoată o vorbă, o ieșit. I-o îmbrățișat pe mătușa Rarița și pe moș Toader, care plângeau de sărea cămeșa de pe ei, și o plecat cu ochii în pământ, fără să întoarcă capul măcar o dată. Da’ de unde le știi dumneata pe toate, așa bob numărat? a întrebat din nou Vasile Hliboceanu, plin de curiozitate. Cât le știe, cât le înflorește
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ulcica lui de vin și o plăcintă dolofană. Ceilalți mâncau în tăcere. Din când în când, udau îmbucătura cu vin. Când chersânul cu plăcinte a fost aproape mântuit și oala cu vin înjumătățită, Pâcu și-a șters mustățile cu mâneca cămeșii și a pornit să-și îndese luleaua cu tutun. Nu a durat mult și vălătucii de fum au luat-o către bagdadie... Pâcule! Vezi că afumi casa omului cu dihania ceea de lulea. Las-o și tu mai domol - l-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a întrebat Pâcu arzând de curiozitate. I-am spus să te dea afară din crâșmă dacă mai aprinzi luleaua ceea. Bine, Dumitre! Da’ nu te-oi prinde eu la cotitură? Atunci să te văd pe unde ai să-ți scoți cămeșa... Dacă-i vorba numai de cămeșă, m-oi descurca eu. Abia au sfârșit ei vorba, că au intrat și ceilalți cărăuși. Acum să ne pregătim de masă, oameni buni - i-a întâmpinat moș Dumitru. A urmat ritualul obișnuit...Până să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
I-am spus să te dea afară din crâșmă dacă mai aprinzi luleaua ceea. Bine, Dumitre! Da’ nu te-oi prinde eu la cotitură? Atunci să te văd pe unde ai să-ți scoți cămeșa... Dacă-i vorba numai de cămeșă, m-oi descurca eu. Abia au sfârșit ei vorba, că au intrat și ceilalți cărăuși. Acum să ne pregătim de masă, oameni buni - i-a întâmpinat moș Dumitru. A urmat ritualul obișnuit...Până să fie gata mămăliga, Costache a adus
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
însoțită de fete și flăcăi care chiuie: „uiu! iu, iu, iu !” Supărat nu se cade să meargă cineva la pădure după Năvalnic: el cere veselie și voie bună. Tinerii duc în mână zahăr, iar baba, îmbrăcată în curată și frumoasă cămeșă albă, zice: „cum năvălește lumea la zahăr, așa să năvălească și dragostea la mine în casă !” Mai tare și mai cu foc se chiuie când tinerii dau cu ochii de buruiana dragostei, de năzdrăvanul și frumosul Năvalnic. (Năvalnicul) Ghid de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
gunoi și hîrtii depozitate prin toate colțurile, toate alimentele ce sînt puse în consumație descoperite, cu praf și roiuri de muște pe ele, bucătăria murdară, în dulapul unde se păstrează farfuriile, lingurile, cuțitele, șervetile și pîinea s-a(u) găsit cămeși și haine murdare peste pîine(a) care se servește la clienți, curtea murdară cu apă stagnată, resturi de zarzavaturi și de mîncare aruncate [...]9). La fel se prezentau restaurantul și hotelul Drăgoianu din centru (str. V. Alecsandri, nr. 1), proprietatea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din anul 1840 mai 26,49 pe "copia" lui Eminovici a mai apărut o semnătură, a șefului mesei, Vasiliu. Totuși, aceste două acte nu sunt întocmai. În Izvodul Iui Vasile Iurașcu, trăsura lipsește. Au fost trecute, în schimb, 24 bucăți cămeși și fuste, care lipsesc la Eminovici. Și încă o observație se mai cere făcută. Alisida de aur, care de la Paraschiva Iurașcu a trecut la gîtul Ralucăi Eminovici, o găsim apreciată de Gh. Eminovici numai cu 33 galbeni, iar fiul său
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în "izvodul" de zestre, cu scrisul proaspăt, erau trecute atîtea obiecte de podoabă de aur, cu diamante, ori cu mărgean, apoi tacîmuri și rufărie de lux, ca la fetele de boieri mari? De exemplu: 7 rochii de mătasă, 24 bucăți cămeși și fuste, 7 șaluri și unul turcesc etc., etc., plus 3000 galbeni în bani; cine o putea crede? Și apoi, motivul principal pentru Tribunal de a respinge acest proaspăt izvod de zestre a fost că el n-avea autentificarea judecătorească
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o întâlnire de lucru pentru stabilirea textelor pentru Învățătorul copiilor. Creangă, preotul Gh. Ienăchescu, V. Receanu și Constantin Grigorescu erau la Ungheni și se strânseseră într-o casă pentru a selecta texte. Începe să citească Ion Creangă: „ Titlu: Inul și cămeșa. Ascultați? Da, ascultăm, zi-i. Ei! Inul și cămeșa: ... Din in ca și din cânepă, tot pânză se face... A!... stai, cum vine aice: Din in ca și din cânepă tot pânză se face?... Cum vi se pare vouă?! Ian
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
copiilor. Creangă, preotul Gh. Ienăchescu, V. Receanu și Constantin Grigorescu erau la Ungheni și se strânseseră într-o casă pentru a selecta texte. Începe să citească Ion Creangă: „ Titlu: Inul și cămeșa. Ascultați? Da, ascultăm, zi-i. Ei! Inul și cămeșa: ... Din in ca și din cânepă, tot pânză se face... A!... stai, cum vine aice: Din in ca și din cânepă tot pânză se face?... Cum vi se pare vouă?! Ian ascultați: Din in ca și din cânepă tot pânză
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
2 : „Când ne-a fi mai rău, tot așa să ne fie!” în momente de veselie și bucurie se dorește prelungirea și înmulțirea clipelor acestora, cel puțin la intensitatea trăită în acel moment; p. 207, r. 30 31 : „În care cămeșă s-a mâniet, într-aceea s-a dezmânie”oamenii din popor sustin concilierea rapidă, scurtarea perioadei de conflict; p. 208, r. 28 29 : „nimic fără cheltuială, și banii nu se ieu din drum” orice are un preț, este plătit cu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
în lume nu mai are; ea este o uricioasă boală, ce nu se vindecă în școale, ba nici în spitale”lipsa calităților intelectuale fiind de la natură, ea nu poate fi 84 ameliorată sau anihilată, nici măcar în cadrul instituțiilor specializate. INUL ȘI CĂMEȘA p. 60, r. 2 : „Știi tu, cămeșă dragă, ce erai odată?” îndemn la întoarcerea spre origini, realizarea stadiului inițial de existență, pentru o constatare a evoluției sau involuției ulterioare; p. 61, r. 29 31 : „apoi toate lucrurile nu sunt ceea ce
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
o uricioasă boală, ce nu se vindecă în școale, ba nici în spitale”lipsa calităților intelectuale fiind de la natură, ea nu poate fi 84 ameliorată sau anihilată, nici măcar în cadrul instituțiilor specializate. INUL ȘI CĂMEȘA p. 60, r. 2 : „Știi tu, cămeșă dragă, ce erai odată?” îndemn la întoarcerea spre origini, realizarea stadiului inițial de existență, pentru o constatare a evoluției sau involuției ulterioare; p. 61, r. 29 31 : „apoi toate lucrurile nu sunt ceea ce se văd, ci altăceva au fost odată
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
poveste) ..................................................... ............................63 Amintiri din copilărie ..................................................... ............................65 Poveste.............................................. ...................................................75 Moș nichifor coțcariul ..................................................... ............................75 Povestea unui om leneș................................................ ..................................78 Moș Ion Roată(anecdotă ) ..................................................... ..........................79 Popa duhu ..................................................... .........................................80 Cinci pâini(anecdotă) ..................................................... .............................81 Ion Roată și Vodă Cuza ..................................................... ............................82 Povestiri didactice ..................................................... ...............................83 Inul și cămeșa............................................... ...........................................84 Acul și barosul ..................................................... ...................................84 Ursul pâcâlit de vulpe................................................ ..................................85 Versuri originale............................................ ...........................................86 Păsărica în timpul iernii............................................... ................................86 Nu lucrezi, n-ai ce mânca ..................................................... .........................86 Ia! Clopoțelul sună................................................. ....................................86 Poezii populare............................................. ............................................87 Mielușica ..................................................... .........................................87 Bratu................................................ ...................................................87 Lina Cătălina ..................................................... .....................................88 Articole............................................. ...................................................88
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
desfășurarea ei, ne prezintă figuri gigantice, culturi străvechi și evenimente mai formidabile decât le putem găsi în viforosul nostru trecut. Chiar dacă avem în vedere veșmântul greu și somptuos, care îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu trebuie să ne rușinăm de cămeșa săracă de pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului (Patrașcanu, 1937, p. iii). Cu tot acest complex de inferioritate, un lucru este cert: istoria românilor nu mai poate fi privită în propriul ei cadru de referință
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
formidabile decât le putem găsi în viforosul nostru trecut. Chiar dacă avem în vedere veșmântul greu și somptuos, care îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu trebuie să ne rușinăm de cămeșa săracă de pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului (Patrașcanu, 1937, p. iii). Cu tot acest complex de inferioritate, un lucru este cert: istoria românilor nu mai poate fi privită în propriul ei cadru de referință. Majoritatea manualelor interbelice elaborează pe marginea raportului național-universal, raport care de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patriei este mai însemnată decât a oricărui alt popor. [...] Chiar dacă avem în vedere veșmântul greu și somptuos, care îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu trebue să ne rușinăm de cameșa săracă de pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului" (Patrașcanu, 1937, p. III). Pe planul concret al interpretării istorice, istoriografia critică se exprimă în sensul unei demitizări parțiale a metapovestirii istorice românești. De exemplu, teza originii italice a coloniștilor romani este demontată complet, arătându-se că aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
221. "Spălarea" ritualică, de a doua zi de după cununie, se desfășoară la o fântână sau la un pârâu, pentru a desăvârși legăturile dintre cei doi miri, iar "după ce se spală, mirele se șterge de șorțul miresei, iar mireasa de poala cămeșii mirelui". 222 Co-participația ritualică, înțeleasă ca integrare în social a noii familii, are loc la uncrop 223 (bulg. Ykpoп-băutură fierbinte), a doua zi, după masa mare, consacrarea legăturilor realizându-se prin muzică și dans: Noi jucăm și tropăim / Pământul să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pus-o în furci / Și-o tors-o / Douăsprezece fete / Cu cuconița, / Bosconița / Și-o rășchiet-o / Și-o depănat-o / Și-o fiert-o / Și-o urzit-o / Și-o țesut-o / Și-o bilit-o / Și-o croit-o / Și cămeșă o făcut / Și junghiurile o-mbrăcat / Și apoi le-o blăstămat / Și din gură-o cuvântat: / O, voi, junghiuri mari, / De capul răilor mari / Să rămâneți / Și să vă pierdeți! / N. să fie curat / Și luminat, / Ca de Maica Domnului lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Domnului / Sus în poarta cerului/ (...)/ Maica Domnului i-a răspuns / Și din gură-așa i-a zis: / -Taci N. nu te cânta, / Nu te văieta, / Că eu cu mine te-oi lua, / În apa lui Iordan te-oi spăla, / Cu cămeșă de dragoste/ Te-oi îmbrăca, / Cu brâu de dragoste / Te-oi încinge, / Coroană de aur în cap ți-oi pune, / Mândru mi te voi clăti, / Mândru te voi limpezi, / Ca argintul strecurat, / Ca maica ce te-a dat, / Ca soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
preluat și îmbogățit, așa cum apare într-un descântec rostit în Ajunul Sfântului Vasile: "Săriți săteni, / Săriți poporeni, / Că arde / Înaltul cerului! / Da nu arde / Înaltul cerului, / Ci arde / Cușma ursitorului meu / Cel ales de Dumnezeu, / Cușma-n capul său / Și cămeșa pe dânsul / Și inima-ntr-însul" / Stea frumoasă / Și luminoasă! M-am uitat la răsărit / Și n-am văzut nimic; / M-am uitat la asfințit / Și-am văzut / Pajură păjurată / Și cu foc înfocată. / Pajură păjurată, / Un` te duci așa-nfocată? Mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să le crep! / Lasă codrii să-nfrunzească / Și văile să-nverzească / Și pietrele ca să crească, / Da tu te du mai bine în lume, / Peste lume, / La ursitul meu aanume, / Cu foc îl încinge, / Cu foc îl aprinde, / Foc la gura cămeșii îi bagă, / La inimă i-l așază; / Să-i ardă cămeșa pe dânsul / Și inima-ntrânsul, / Să nu poată dormi, / Să nu poată hodeni, / Până la noi n-a veni, / La părinți a mă peți!"422 În general în Ajunul marilor sărbători
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]