425 matches
-
când, iubitul și neobositul nostru cârmaci pe valurile existenței noastre ca popor, inestimabilul fost tovarăș, acum dom’ Președinte al României, Traian Băsescu, ne-a anunțat că în sfârșit după veacuri, sau chiar milenii de când suntem, am putea spune, vasalii unui căpcăun tiranic numit stat, de azi am devenit liberi, complet liberi. Da iubiți concetățeni, liberi precum pasărea cerului fiindcă statul și-a luat mâna de pe noi, pentru ca să nu se mai streseze, stricându-și tenul de grija noastră, chipuri mândre din conducerea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ajung În posesia unei bucăți gustoase, ea e oferită unui vecin care trebuie onorat. Nizam mănâncă puțin. În seara aceea, suferă mai mult ca de obicei, pieptul Îi e În flăcări, măruntaiele parcă i-ar fi strânse de mâna unui căpcăun invizibil. Se străduiește să se țină drept. Malik Șah stă alături, Înghițind cu lăcomie tot ce-i aleg vecinii. Uneori strecoară o privire piezișă către vizirul său, pesemne crede că acestuia Îi e teamă. Pe neașteptate, Întinde mâna spre un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de puradei bastarzi. Totul în versuri, neapărat în versuri. Când nevasta i le aproba, înșfăca două gâște din ogradă și alerga la cursa de ora 6 spre Botoșani. De acolo, mai departe, spre București, unde gâștile erau azvârlite în gura căpcăunilor literaturii române. Căpcăunul, cu gâsca în el, îi zicea: - Du-te matale înapoi la Chichirești și așteaptă să diger și eu orătania asta. Cum mă ușurez la stomac, te chem să semnăm contractul de publicare la cartea de basme. - Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Totul în versuri, neapărat în versuri. Când nevasta i le aproba, înșfăca două gâște din ogradă și alerga la cursa de ora 6 spre Botoșani. De acolo, mai departe, spre București, unde gâștile erau azvârlite în gura căpcăunilor literaturii române. Căpcăunul, cu gâsca în el, îi zicea: - Du-te matale înapoi la Chichirești și așteaptă să diger și eu orătania asta. Cum mă ușurez la stomac, te chem să semnăm contractul de publicare la cartea de basme. - Nu basme, teatru, Ion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
că din Transilvania căpătați scrieri a căror caracteristică e fraza patriotică aș putea să vă citez două cauze. Una: că în genere transilvănenii au foarte puțină aplecare și talent pentru artă, și a doua: că într-adevăr sânt nenorociți cu căpcăunii ciia de unguri. Dac-ați cunoaște mai de-aproape tendințele de deznaționalizare ale ungurilor, // pe [1v] cari ei le răpăd prin toate vinele, prin toate organele statului, și esclud din viața publică tot ce nu e maghiar, atunci ați găsi
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
care considera că În felul ăsta scoate din ei niște peruvieni adevărați. CÎnd apărea călugărița cu clopoțelul, Îi certa pentru dansul acela primitiv și apoi se uita la metis: „Go ahead, Mourales“. „Yas, măicuță“, răspundea el, cu gura lui de căpcăun și Începea să-i ia pe rînd, unul cîte unul și să-i curețe cu buretele. Îl scotea Înmuiat În apa strînsă la spălător și-l trecea peste fețele lor, uneori le stropea gulerele scrobite. Apoi celor mai măricei, celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
un gard putred de nuiele. Ce mărunțeii sunt unii oameni și câți mai sunt ai nimănui de n-ai cu cine să-i asemeni și nici n-ai ce să le mai spui! Atâtea rele comit unii cât izbutesc doar căpcăunii! E primăvară - înfloresc prunii și merii în livada lumii... 2013 Presimt Se strânge la par funia zilele-au ajuns înguste, plecarea de lăstuni a rupt limba care să le guste. O nedorită lentoare mă scoală ceva mai târziu, parcă nu
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
că nu-mi pasă. Nu sunt pentru mine și oricum eu sunt o egoistă. Așa mi s-a spus. E, dacă așa mi s-a spus... — Ce râzi ? Râde copilul. Se uită la mine cu ochii ăia ai lui de căpcăun și râde cu poftă. — Mă, să știi că dacă mai râzi de mama ta, te mănânc ! Mă aplec așa peste căruț și-l gâdil pe burtică. Expresia feței i se schimbă instantaneu. Se încruntă. — Glumeam. N-o să te mănânc. Începe
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
să vorbească încet în fața a milioane de ascultători. — Unde-i Polifemus? întrebă Lanark. — îîm? — Am auzit că o persoană pe care o cheamă Polifemus e aici. Grant rînji și zise: Aici sînt. Smollet îmi spune așa. — De ce? — Polifemus era un căpcăun cu un singur ochi dintr-o veche poveste. Le tot amintesc celor din comitet un lucru pe care doresc să-l uite, așa că ei îmi spun că am doar un singur fel de a vedea lucrurile. — Și despre ce lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
masivi. Cârnul se opri brusc. Ridică arma și trase. * Melania Lupu răspunse timidă: ― Alo? Scarlat, gata să apese pe trăgaci, o privea fix. Arăta ciudat și hidos în același timp. Capul părea construit din două jumătăți străine: una monstruoasă, de căpcăun, cealaltă, normală. Ochiul bolnav lăcrima. Vocea ― "un bărbat tînăr" își zise Melania Lupu ― se interesă: ― Casa Crîșmaru? ― Da, răspunse bătrâna fără să clipească. Familia Miga. ― Oh, iertați-mă, am greșit numărul. Legătura se întrerupse. Melania își lipi mai tare receptorul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
revenit la poziția ei obișnuită, cu spatele Încovoiat, fiindcă nu putea suferi pieptul acela amplu, care descoperise că era o altă povară genetică pe care i-o lăsase maică-sa. Uneori se asemuia cu creatura aceea coranică misterioasă, Dabbet-ul Arz, căpcăunul menit să apară În Ziua Judecății, având fiecare organ Împrumutat de la un alt animal din natură. Întocmai ca acea creatură hibridă, avea un trup alcătuit din elemente disparate, moștenite de la femeile din familia ei. Era Înaltă, mult mai Înaltă decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fie „trei trei“. Nici un alt zar n-ar fi putut-o salva de la Înfrângere. A scuipat În palme ca să aibă noroc și a Înălțat o rugăciune către djinnul jocului de tavla, pe care și-l Închipuise Întotdeauna ca pe un căpcăun pe jumătate negru, pe jumătate alb ce avea În loc de ochi două zaruri rotitoare. Apoi a aruncat zarul: „trei doi“. La naiba! Neputând să mute și-a strâns pumnii și a bombănit nemulțumită. — Biata de tine! a exclamat Armanoush. Asya a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
american din cap până În picioare. Eu crescusem În oraș, dar familia lui Ravelstein nu se mutase aici, venind din Ohio, decât pe la sfârșitul anilor treizeci. Nu l‑am cunoscut pe tatăl lui, pe care Ravelstein Îl descria ca pe un căpcăun În miniatură, un omuleț arțăgos, un maniac al disciplinei. Unul dintre tiranii de doi bani care‑și țin copiii În frâu prin zbierete demente, interpretând o nebunească operă de familie nonstop. Universitatea Îi accepta pe tinerii absolvenți de gimnaziu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cretă, pe urmă, dacă tot erau acolo, să ude buretele și să se întoarcă. Folclorul copiilor începuse deja să lucreze, se înfiorau când ieșeau pe ușă, iar clasa nu mai chicotea în ore. Pe mine mă priveau ca pe un căpcăun. Se apropia vacanța, încă nu se întâmplase nimic concret. Doar o dată alunecase Paulică și intrase în clasă masându-și cotul. Presa a venit enervată, și-a luat catrafusele camuflate pe la colțuri și s-a dus. Doar un ziar de paranormal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
un strop de creativitate - ești managerul perfect. - Ai dreptate. Îți place să conduci, nu? - Asta da, asta da. Și râseră iar. - Și mie. Știi, cred că puterea e greșit înțeleasă. Toți se tem de putere de parcă ar fi cine știe ce mare căpcăun. De fapt, e ceva cât se poate de firesc. Ne manifestăm puterea asupra oamenilor în fiecare zi, în fiecare minut, nu? - Absolut. - Atunci, care-i problema? De ce să n-ai curaj și să fii pe față? Uite, eu zic: îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
75 timpului. Timpul trecea pe Calea Victoriei, ștergând aerul dulceag de migdale al caselor boierești de odinioară cu mirosul patise- riei Pani-Pat. Stăteam Întinsă cu ochii larg deschiși și ascultam sunetul acela prelung de iiii al stomacului orb și nesățios de căpcăun, care Înghite lumea de la Începuturi. milioane de frânturi de voci și de sunete sparte În bucăți, amalgamate, a căror curgere amețitoare o simțeam ca pe un uriaș gol În stomac, Îmi explodau În urechi. Era trecerea timpului, a lumii, a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
apăreau În față fâșii peste fâșii de materie cenușiu-vâscoasă, care veneau din ce În ce mai aproape de mine, amețitor, până trebuia să deschid ochii ca să nu mă sufoc. Până și timpul o luase complet razna. Întotdeauna Îl percepusem ca pe foamea rostogolită a unui căpcăun care mătură pământul. Acum timpul devenise o bulboacă neagră care te trage la mijloc și te scufundă. Într-un târziu m-am ridicat din pat și am Început să mă Învârt prin cameră, ca un fluture de noapte care se
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
trecerea timpului. Timpul trecea pe Calea Victoriei, ștergând aerul dulceag de migdale al caselor boierești de odinioară cu mirosul patiseriei Pani- Pat. Stăteam întinsă cu ochii larg deschiși și ascultam sunetul acela prelung de iiii al stomacului orb și nesățios de căpcăun, care înghite lumea de la începuturi. Milioane de frânturi de voci și de sunete sparte în bucăți, amalgamate, a căror curgere amețitoare o simțeam ca pe un uriaș gol în stomac, îmi explodau în urechi. Era trecerea timpului, a lumii, a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
apăreau în față fâșii peste fâșii de materie cenușiu-vâscoasă, care veneau din ce în ce mai aproape de mine, amețitor, până trebuia să deschid ochii ca să nu mă sufoc. Până și timpul o luase complet razna. Întotdeauna îl percepusem ca pe foamea rostogolită a unui căpcăun care mătură pământul. Acum timpul devenise o bulboacă neagră care te trage la mijloc și te scufundă. Într-un târziu m-am ridicat din pat și am început să mă învârt prin cameră, ca un fluture de noapte care se
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
într-un colț și fuma. 211 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Cine se pricepea miraculos diabolic de precis la femei, dîndu-și seama, la fix, că tocmai deschiderea oaselor bazinului placidei și insignifiantei Gala corespundea exact idealului de spiritualitate al căpcăunului catalan și că, din păcate, tocmai această prozaică deschidere l-a împins pe marele și ascunsul introvertit să trudească până la sfârșitul vieții ca un turbat?!... Și măcar sfiosul Dali, drept recunoștință, a pictat un tablou secret, amestecând un sfert din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Altminteri, nu ar mai fi stăpîn pe decizia sa, nici nu ar mai putea comanda după bunul său plac. "M-am trezit obligat într-o bună zi, se confesa Napoleon biografului său Las Cases, să-mi creez o aureolă de căpcăun; altminteri, venit din sînul gloatei cum eram, prea mulți ar fi venit să-mi mănînce din palmă sau să mă bată pe umăr". Fără îndoială, singurătatea omului de la putere decurge din această ruptură, din acest refuz al reciprocității într-o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
corectă în prezentarea teoriilor autorilor pe care îi abordez. Volumul va analiza, de asemenea, într-o „Addenda”, procesul și execuția lui Ceaușescu (și mitizarea neagră a dictatorului român, căruia i s-au pus etichete precum Antihrist, Nero, Caligula, Macbeth, Dracula, căpcăun, vampir, monstru etc.), problema „teroriștilor” și prestația Armatei în decembrie 1989. La începutul cărții, am inserat un capitol special despre două momente marcante de revoltă împotriva regimului Ceaușescu și, în ultimă instanță, chiar împotriva comunismului: este vorba despre greva minerilor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și despotic au fost demonstrate cu varii ocazii de-a lungul regimului său, dar ele se cuvin a fi analizate ca atare, fără proiecții literare, folclorice sau mistice, ci doar la nivel de fapte politice. Hiperbolizat, însă, ca „monstru”, „vampir”, „căpcăun”, firește că dictatorul putea fi lichidat într-un stil absurd, caricatural sau extrem de brutal, fără respectarea legalității. „Teroriștii”tc " „Teroriștii”" Ciudat sau nu, primul care vorbește în decembrie 1989 despre „acțiuni teroriste” este Nicolae Ceaușescu, atunci când se referă la complotul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cere voie stăpânului sau paznicului. Călugării, așa cum știți, dispun de iscoade în tot locul. Râdea în hohote, își ștergea bărbia și își continua vorba. Nu voiam să mi se întindă vreo cursă de cineva aflat în slujba Starețului de la Altomonte. Căpcăunul acela e mână-n mână cu spaniolii, execută fără șovăire poruncile Viceregelui și e dispus să vândă pe oricine. În sala Casei Tufo se făcu auzit au murmur agitat; putea să existe printre cei de față cineva legat de lumea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ronțăind ciocolata. Uriașul arătă spre pachetul de țigări și Maca i-l întinse. Apoi își aminti de neîndemânarea aceluia, scotoci și îi dădu o țigară. — Om bun, se hlizi uriașul. — Care dintre noi ? întrebă Maca. Era o întrebare peste puterile căpcăunului, care se aciui în colțul lui, acoperind peretele cu o umbră imensă. — Ne spui mai departe povestea ? întrebă Jenică. Fetița închise o clipă ochii, apoi încuviință. Căută din priviri cartea și nu o găsi. Bătrânul Coropciuc scotoci într-un sertar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]