539 matches
-
uscat, în sol, în apă, parazitează plante, animale și oameni . Cei mai cunoscuți reprezentanți ai clasei sunt: păianjenii, scorpionii, opilionii și căpușele. Știința care se ocupă cu cercetarea arahnidelor se numește - Arahnologie. le se deosebesc de insecte, totuși, uneori păianjenii, căpușele, scorpionii sunt numiți de nespecialiști insecte. Cum s-a menționat, corpul arahnidelor este constituit din 2 părți: prosomă și opistosomă. Prosoma este regiunea anterioară a corpului și poartă ochii, orificiul bucal, câte o pereche de chelicere și pedipalpi și 4
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
atras iarăși de mai vechii "clienți": Sadoveanu, "licheaua nr. 1 a României și a Republicii Populare Române", Arghezi, "licheaua de presă", care nu punea mare preț pe convingerile politice, căutând redacția care-i oferea onorariu mai consistent. Era "ca o căpușă și ca o lăcustă". Acum, e de remarcat că autorul distinge între publicistul afacerist, fără nici o morală, și marele poet, "care a spart tiparele lexicale, îmbogățind din nou limba, așa cum o făcuse Eminescu." Neiertător este Pandrea cu M. Ralea, care
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
alături de cele ale culturii Ife, singurele statui din lut ars din Africa neagră care ating aceste dimensiuni. În alegerea subiectelor lor, sculptorii marcheazăo netă preferință pentru reprezentarea omenească, dar ei înfățișează de asemenea și animale, elefanți, maimuțe, șeri și chiar căpușe. Capetele omenești nu sunt niciodată portrete, chiar dacă unele arată o tendință spre naturalism. În schimb, animalele sunt tratate în manieră realistă, ceea ce conduce la ideea că reprezentările omenești se îndepărtează de realitate în mod voit, și nu din cauza lipsei de
Cultura Nok () [Corola-website/Science/320830_a_322159]
-
în fiecare zi, consumând zilnic alimente până la 10% din greutatea corpului. Având hrană suficientă disponibilă, nu face rezerve pentru sezonul rece. Șoarecele de casă poate fi infectat de numeroși endoparaziți și de câțiva ectoparaziți, în special de anumite specii de căpușe și purici. "Mus musculus" ar putea constitui o gazdă de origine a puricelui "(Leptopsylla segnis)". Paraziții joacă un rol in regularizarea populațională, șoarecele de casa putând fi și o specie-rezervor a unor specii patogene de paraziți. Șoarecele este foarte prolific
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
(Ixodes ricinus) este o căpușă din familia ixodidelor ("Ixodidae") răspândită în Europa, Africa de Nord și Rusia Centrală, fiind un ectoparazit al mamiferelor și omului și provocă prin înțepătura ei dermatite pruriginoase, anemie sau poate servi ca vector pentru diverse microorganisme patogene a omului și mamiferelor: "Babesia
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
prin înțepătura ei dermatite pruriginoase, anemie sau poate servi ca vector pentru diverse microorganisme patogene a omului și mamiferelor: "Babesia" (babesioza), "Borrelia burgdorferi" (borrelioza Lyme), "Staphylococcus aureus", "Anaplasma" (anaplasmoza), "Coxiella burnetii" (Febra Q), "Rickettsia conorii" (febră butonoasă), virusul encefalitei de căpușă (encefalita de căpușă), virusul louping-ill (encefalomielita infecțioasă ovină). Numele de "ricinus" vine de la asemănarea femelei cu un bob de ricin în momentul când este plină cu sânge. Căpușele adulte au o culoare roșu-brun. Femela este cenușiu-deschisă după ce s-au hrănit
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
dermatite pruriginoase, anemie sau poate servi ca vector pentru diverse microorganisme patogene a omului și mamiferelor: "Babesia" (babesioza), "Borrelia burgdorferi" (borrelioza Lyme), "Staphylococcus aureus", "Anaplasma" (anaplasmoza), "Coxiella burnetii" (Febra Q), "Rickettsia conorii" (febră butonoasă), virusul encefalitei de căpușă (encefalita de căpușă), virusul louping-ill (encefalomielita infecțioasă ovină). Numele de "ricinus" vine de la asemănarea femelei cu un bob de ricin în momentul când este plină cu sânge. Căpușele adulte au o culoare roșu-brun. Femela este cenușiu-deschisă după ce s-au hrănit cu sânge. Femela
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
anaplasmoza), "Coxiella burnetii" (Febra Q), "Rickettsia conorii" (febră butonoasă), virusul encefalitei de căpușă (encefalita de căpușă), virusul louping-ill (encefalomielita infecțioasă ovină). Numele de "ricinus" vine de la asemănarea femelei cu un bob de ricin în momentul când este plină cu sânge. Căpușele adulte au o culoare roșu-brun. Femela este cenușiu-deschisă după ce s-au hrănit cu sânge. Femela este mai mare decât masculul. Masculii au 2,5-3 mm în lungime și toate cele patru perechi de picioare sunt vizibile. Femelele înfometate au 3-4
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
Femela este mai mare decât masculul. Masculii au 2,5-3 mm în lungime și toate cele patru perechi de picioare sunt vizibile. Femelele înfometate au 3-4 mm în lungime și până la 11 mm în lungime după ce s-au hrănit. Corpul căpușei este împărțit într-o regiune anterioară, capitulul (gnatosoma), și o regiune posterioară, idiosoma. Capitulul, se compune dintr-o regiune posterioară, baza capitulului, și o regiune anterioară, piesele bucale (rostrul) care sunt formate din palpi, chelicere și hipostom. Rostrul este lung
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
gnatosoma), și o regiune posterioară, idiosoma. Capitulul, se compune dintr-o regiune posterioară, baza capitulului, și o regiune anterioară, piesele bucale (rostrul) care sunt formate din palpi, chelicere și hipostom. Rostrul este lung și situat în parte anterioară, astfel încât privind căpușa pe partea sa dorsală sau ventrală rostrul este bine vizibil. Rostrul este susținut de un organ special: baza capitulului, dispus într-o depresiune anterioară a corpului, numită camerostom. Piesele bucale care alcătuiesc rostrul sunt formate dintr-un hipostom, în formă
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
un organ special: baza capitulului, dispus într-o depresiune anterioară a corpului, numită camerostom. Piesele bucale care alcătuiesc rostrul sunt formate dintr-un hipostom, în formă de măciucă, situat ventral. El are pe fața sa numeroși spini recurenți. Cu ajutorul hipostomului căpușa suge sângele. Hipostomul pătrunde în tegument și se fixează puternic și datorită spinilor recurenți nu mai poate fi scos decât cu greutate. De o parte și de alta a hipostomului se găsesc 2 palpi maxilari care au 4 articole (segmente
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
de chelicere, care sunt niște formațiuni dreptunghiulare, în vârful cărora este articulată o pseudopensă bidactilă, prevăzută cu dinți. Chelicerele se mișcă în lungul hipostomului dinainte-înapoi și se retractă într-o teacă, numită teaca chelicerelor, care acoperă baza lor. Cu ajutorul chelicerelor căpușa tăie pielea gazdelor înainte de a introduce piesele bucale. Idiosoma este compusă din plăci chitinoase numite scuturi. Femela are pe suprafața dorsală o singură placă chitinoasă, care acoperă jumătatea anterioară a corpului. Ventral, femela este lipsită de plăci chitinoase. Masculul are
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
dispuse de o parte și de alta, lateral după perechea a IV-a de picioare. Orificiu stigmatic este înconjurat de o placă chitinoasă bine dezvoltată, numită peritremă sau placa spiraculară. "Ixodes ricinus" este lipsită de ochi. "Ixodes ricinus" este o căpușă cu trei gazde. Ea atacă în stare adultă diverse mamifere mari: bovine, cabaline, ovine, câini, pisici, precum și specii de animale sălbatice: căprioare, cerbi etc. Uneori atacă și omul. În stadiul de larvă hexapodă și nimfă octopodă, atacă animalele mai mici
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
necesită în dezvoltarea sa 3 gazde. Durata ciclului evolutiv de la ou până la adult este de 3 ani, iar fiecare stadiu durează un an: un an ocupă larva, un an nimfa și un an adultul. În timpul vieții lor de 3 ani căpușa este hematofagă (se hrănește cu sânge) numai 3 săptămâni, iar în fiecare stadiu (de larva, nimfa și adult) se hrănește cu sânge numai câteva zile. Ciclul de viață se poate scurta la 2 ani, în funcție de temperatură. Prezintă o mare rezistență
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
11-15 mm și cad de pe gazdă pe sol, unde depun 1000-2000 ouă în decurs de 1 lună. La depunere, ouăle sunt învelit într-o substanță albuminoasă aglutinantă, formând o aglomerare voluminoasă ce rămâne un timp fixată de partea anterioară a căpușei. Această substanță este secretată de o glandă specială, glanda cefalică sau organul lui Gene, situată la partea anterioară a scutului chitinos. Ouăle cad apoi de pe femelă pe sol, și rămân atașate unele de altele în formă de grămezi. După depunerea
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
regiunile de șes și deal asupra animalelor și omului se desfășoară în două valuri: primul are loc primăvara în martie, ajunge la un maximum la jumătatea lunii mai, apoi regresează în iunie și începutul lunii iulie. Al doilea atac al căpușelor începe la finele lunii august, atinge un maximum la jumătatea lunii septembrie și regresează în prima parte a lunii octombrie. În zonele montane primul atac se extinde până în lunile iulie-august. Gazdele căpușei "Ixodes ricinus" din România: Babesioza la Caini
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
și începutul lunii iulie. Al doilea atac al căpușelor începe la finele lunii august, atinge un maximum la jumătatea lunii septembrie și regresează în prima parte a lunii octombrie. În zonele montane primul atac se extinde până în lunile iulie-august. Gazdele căpușei "Ixodes ricinus" din România: Babesioza la Caini
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
a putut restaura fiind foarte deteriorată, cu porțiuni arse, icoane lipsă în totaltate. Sculptura catapetesmei s-a realizat de către sculptorul Nicolae Oproiu din comuna Sălătrucu, județul Argeș, iar pictura pentru catapeteasmă și pentru restul bisericii a fost realizată de pictorul Căpușe Ilie din comuna Valea Danului, sat Verești, județul Argeș. Resfințirea bisericii de lemn Sfântul Gheorghe a avut loc în ziua de 18 iunie 2006, de către I.P.S. Mitropolitul Olteniei Teofan Savu.
Biserica de lemn din Frâncești-Boașca () [Corola-website/Science/317606_a_318935]
-
tinerei - adică așa, ca niște verișori, rude mai sărace ai Doamnei Ambasador - nici nu lucrau direct la BBC, ci erau „o firmă parteneră” care doar oferea BBC-ului produse din acestea de Soap-Opera. Cum ar fi la noi o firmă căpușă de la Oltchim. Ne-am lămurit atunci că era vorba de o afacere de familie și cu toate că finanțarea europeană acordată cu generozitate nouă, românilor, ca s-o încaseze conaționalii ambasadoarei al cărei Fanar se putea numi Soho; adică cei care se
Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
și grave deteriorări ale imaginii țării și oamenilor săi în lumea de astăzi. Lichidarea economiei ultracentralizate s-a împletit cu restructurările prin privatizări și licitații direcționate care duc la ruine, iar printre ele, ici- colo mici capacități de producție "tip căpușe". Așa s-a ajuns ca potențialele de modernitate industrială ale celor șase centre din Modova (Suceava, Iași, Piatra Neamț, Bacău, Galați și Focșani) să scadă dramatic. Din nord, de la micul oraș Siret total dezindustrializat și condamnat la "viața din micul trafic
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
animalul va muri de foame. Koala au puțini prădători; câinii dingo și pitonii mari pot să-i vâneze, pe când păsările răpitoare (cum ar fi bufnița puternică și acvila) sunt pericole pentru pui. Nu sunt prea afectați de paraziții externi, în afară de căpușe în regiunile de coastă. Koala pot de asemenea suferi de râie de la sarcoptul râiei, sau de ulcere de piele de la bacteria "Mycobacterium ulcerans", dar niciuna din acestea nu se întâmplă frecvent. Paraziții interni sunt puțini și relativ inofensivi. Între aceștia
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
cu toții privirile, stânjeniți, dar, oh, atât de ușurați că nu era vorba de noi. — Vrei să-mi vorbești despre asta, Wendell? a întrebat Ariella. Despre cea mai scumpă campanie pe care am organizat-o vreodată? Unde le-am plimbat pe căpușele alea de la revistele de modă? Poți să-mi reamintești? —Tahiti. De-abia puteai s-o auzi pe Wendell. —Tahiti? Tahiti! Nici măcar eu n-am fost în afurisitul de Tahiti. Și n-a putut să ne dea un amărât de doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
-te la Paris, că doar n-o fi sfârșitul lumii. În relațiile cu oamenii e nevoie de franchețe. Du-te la Paris, și dacă ai ceva care-ți stă pe inimă, nu fi reticent. Ce-ai În gușă, și-n căpușă. Ce atâta zarvă cu secretele astea! Domnul Agliè, dacă am Înțeles bine, suferă pentru că dumneata nu vrei să-i spui unde se află o hartă, o hârtie, un mesaj sau mai știu eu ce, pe care dumneata Îl ai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
anumită siguranță, ba chiar cu un ușor aer de aroganță. Te privea ca și când voia să spună: "Băieți, nu vă temeți! Contați pe mine! O să vedeți că, la mine, la rău și la bine, ce-i în gușă-i și-n căpușă!" Doar nasul, la propriu vorbind, ni se părea oleacă sau mai bine zis, o idee cam nepotrivit de lung pentru o femeie. Încât, de-ndată ce-am văzut-o, gândul ne-a dus la nasul doamnei Elena, prima femeie a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a tăiat dintr-un registru după o linie ondulată în același scop Clement Horeanu, feciorul de țăran din Hudești, Dorohoi, cunoscut din studenție pentru firea sa iscoditoare, neastâmpărată, îndrăzneață, prin a-i spune oricui ce-i în gușă și-n căpușă, încearcă să-și exprime nemulțumirea pentru "calitatea și precaritatea hârtiei" ce ni s-a înmânat: Domnule prorector, definiția ca definiția, o fi, n-o fi potrivită, o să mai medităm noi la dânsa; dar, eu unul, întocmai ca Moș Ion Roată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]