9,252 matches
-
și foloase materiale: satisfacția sufletească ce atrage după sine armonia și de ce nu chiar și prosperitatea. Voluntariatul este așadar o modalitate în care unii compatrioți își arată generozitatea, deschiderea față de semenii lor dorind să fie oportuni, să mai pună o cărămidă la construcția sau la reconstrucția unei comunități a căror ziduri sunt surpate puțin câte puțin și subtil ori prea avariate de indiferență, ură, interese meschine, egoism acerb. A opta pentru voluntariat înseamnă: pasiune, iubire, chemare și dorință de te a
DESPRE VOLUNTARIAT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_voluntariat.html [Corola-blog/BlogPost/341753_a_343082]
-
adânci. Cunoscuse în viață răul și binele deopotrivă. După o copilărie plină de sărăcie a urmat o perioadă când a trebuit să suporte rigorile regimului comunist. Au fost obligați să se mute din bordei. Atunci au construit primele case din cărămidă, la marginea satului. Căsuțe mici cu câte o cămăruță, două. Dar era altceva. Părinții au măritat-o de mică,după datină. Ajutată de socri și de părinți, împreună cu Ciucurdel, țiganul ei, a reușit să-și ridice și ea o căsuță
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
două cămăruțe. În căsuța aia, a reușit ea și Ciucurdel să-și crească cei șapte copii. Pe timpul comuniștilor, nu le-a fost chiar așa de greu, dar nici ușor. Mai munceau pe la colectivă, iar vara făceau câte două cuptoare de cărămidă pe care reușeau s-o vândă românilor. Așa au reușit să facă câte o căsuță fiecărui copil. Copiii ei au fost și pe la școală. Nu prea mult, dar destul cât să poată citi și scrie. Pentru ea, care nu știa
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
lux. I-a fost greu să se obișnuiască cu noul stil de viață impus de copii și de nepoți. Pentru ea vremurile astea bune au venit prea târziu ! În mintea ei încă mai stăruie imaginile bordeielor și ale căsuțelor de cărămidă. Ba se simte rușinată, atunci când românii îi calcă pragul și-i vorbesc așa de frumos, ei , celei căreia, până nu de mult, îi ziceau țigancă borâtă, aruncându-i peste gard, în țărâna drumului, resturi de mâncare. * Luna, felinarul nopții, cu
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
antichității Terra Mirabilis... De ce oare toți ortacii aștia, globaliști și globalizați, pe care eu îi consideram odată drept niște internetiști crepusculari, bărfesc acum le greu pe net toată istoria acestei țări milenare? Până și “Dacia preistorică” a lui Nicolae Densușianu, cărămida românească din capul unghiului, este pur și simplu sfârmată și desființată cu cruzime cu un limbaj gol, nestilizat, grotesc și “barbar” de Dan Alexe din Bruxelles - inconștient de o anumită „rezistență” asupra textului densușian, care necesită o traducere literală mai
SCRISOAREA NR.140 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355045544.html [Corola-blog/BlogPost/360377_a_361706]
-
nu poate fi preluat în totalitate în câțiva ani în mediul on-line. Nici chiar noile apariții editoriale nu se pot lăuda toate că se regăsesc în bibliotecile electronice accesibile internauților. Prin urmare, cartea rămâne încă principalul pilon al cunoașterii, principala cărămidă din fundația oricărui edificiu intelectual care ne influențează drumul în viață. În perioada 8-11 septembrie 2016, la Tg.Mureș s-a deschis cea de-a treia ediție a Salonului de Carte „BookFest”. Cele peste 25 de edituri participante, au oferit
SUB CERUL CUVINTELOR – BOOKFEST TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1473927500.html [Corola-blog/BlogPost/375212_a_376541]
-
Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cu un impunător sobor de preoți și diaconi. Terenul din jurul bisericii este împrejmuit cu un gard din lemn de brad, o Troița - executată de către sculptorul Ștefan Obreja, construcție (lumânărar) cu nișe pentru ars lumânări din cărămidă, acoperită cu sita, pergale din lemn de brad lăcuit și cu pictură în frescă, cu băncuțe, iar în curte se află o fântână din piatră. La nord de biserică se intenționează construirea unui obiectiv social și o capelă mortuara. (Cf.
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434088054.html [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
este agreat de colegii din jur mi-a atras atenția să nu-mi fie teamă că va munci tot ce va trebui. De ce ajunsese Murgu la mină? Aveam să aflăm că în acea vară nu prea găsise clienți pentru fabricarea cărămizilor. Despre tehnologia manuală a fabricării cărămizilor aveam să aflăm destule de la vagonetarul - cărămidar Murgu. Personal cunoșteam câte ceva, căci chiar în valea Ciofului la noi în satul Petia, unul din oamenii înstăriți ai satului făcuse vreo trei cuptoare de cărămidă și
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
mi-a atras atenția să nu-mi fie teamă că va munci tot ce va trebui. De ce ajunsese Murgu la mină? Aveam să aflăm că în acea vară nu prea găsise clienți pentru fabricarea cărămizilor. Despre tehnologia manuală a fabricării cărămizilor aveam să aflăm destule de la vagonetarul - cărămidar Murgu. Personal cunoșteam câte ceva, căci chiar în valea Ciofului la noi în satul Petia, unul din oamenii înstăriți ai satului făcuse vreo trei cuptoare de cărămidă și copii fiind eram toată ziua plini
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
fabricarea cărămizilor. Despre tehnologia manuală a fabricării cărămizilor aveam să aflăm destule de la vagonetarul - cărămidar Murgu. Personal cunoșteam câte ceva, căci chiar în valea Ciofului la noi în satul Petia, unul din oamenii înstăriți ai satului făcuse vreo trei cuptoare de cărămidă și copii fiind eram toată ziua plini de pământul frământat de țiganii aduși de respectivul sătean să fabrice cărămida. Dar eu lucrasem ceva timp și la fabrica de cărămidă de la Bucov de lângă Ploiești atât la verde dar și la roșu
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
căci chiar în valea Ciofului la noi în satul Petia, unul din oamenii înstăriți ai satului făcuse vreo trei cuptoare de cărămidă și copii fiind eram toată ziua plini de pământul frământat de țiganii aduși de respectivul sătean să fabrice cărămida. Dar eu lucrasem ceva timp și la fabrica de cărămidă de la Bucov de lângă Ploiești atât la verde dar și la roșu. Dar acolo totul era mecanizat la fabricarea cărămizilor. Ce înseamnă în cărămidărie verde și roșu? Verde e lutul nears
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
unul din oamenii înstăriți ai satului făcuse vreo trei cuptoare de cărămidă și copii fiind eram toată ziua plini de pământul frământat de țiganii aduși de respectivul sătean să fabrice cărămida. Dar eu lucrasem ceva timp și la fabrica de cărămidă de la Bucov de lângă Ploiești atât la verde dar și la roșu. Dar acolo totul era mecanizat la fabricarea cărămizilor. Ce înseamnă în cărămidărie verde și roșu? Verde e lutul nears, iar roșul este cărămida finală bună de zidărie. Dar să
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
de pământul frământat de țiganii aduși de respectivul sătean să fabrice cărămida. Dar eu lucrasem ceva timp și la fabrica de cărămidă de la Bucov de lângă Ploiești atât la verde dar și la roșu. Dar acolo totul era mecanizat la fabricarea cărămizilor. Ce înseamnă în cărămidărie verde și roșu? Verde e lutul nears, iar roșul este cărămida finală bună de zidărie. Dar să revenim la Murgu. Avea o vârstă destul de matură peste 40 ani, așa că noi îi spuneam nea Ilie sau pur
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
ceva timp și la fabrica de cărămidă de la Bucov de lângă Ploiești atât la verde dar și la roșu. Dar acolo totul era mecanizat la fabricarea cărămizilor. Ce înseamnă în cărămidărie verde și roșu? Verde e lutul nears, iar roșul este cărămida finală bună de zidărie. Dar să revenim la Murgu. Avea o vârstă destul de matură peste 40 ani, așa că noi îi spuneam nea Ilie sau pur și simplu nea Murgu. Puteam să-l strig direct pe nume dar eu îmi respectam
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
ia forma dublă cu pământul umed și o pune cu grija pe locul unde se va usca pentru a putea să fie pusă în cuptoare la ars. Murgu ne explica în pauzele de o țigară, cum se montează cuptorul de cărămidă, cum se pregătesc lemnele pentru arderea cărămidei din cuptor, încât noi începusem să glumim cu Murgu și introdusesem în ciclul nostru minier diverși termeni ai cărămidăriei. Astfel burghiele erau cărămizi, iar explozivul devenise lutul pantru cărămizi. Dezastrul era după pușcarea
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
o pune cu grija pe locul unde se va usca pentru a putea să fie pusă în cuptoare la ars. Murgu ne explica în pauzele de o țigară, cum se montează cuptorul de cărămidă, cum se pregătesc lemnele pentru arderea cărămidei din cuptor, încât noi începusem să glumim cu Murgu și introdusesem în ciclul nostru minier diverși termeni ai cărămidăriei. Astfel burghiele erau cărămizi, iar explozivul devenise lutul pantru cărămizi. Dezastrul era după pușcarea frontului pe care o consideram stricarea cuptorului
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
glumim cu Murgu și introdusesem în ciclul nostru minier diverși termeni ai cărămidăriei. Astfel burghiele erau cărămizi, iar explozivul devenise lutul pantru cărămizi. Dezastrul era după pușcarea frontului pe care o consideram stricarea cuptorului, iar evacuarea materialului de la pușcătura era cărămida roșie care trebuia vândută urgent la cei de la transport. Astfel că din greul muncii din frontul de lucru noi făceam un fel de joacă, ceea ce ne făcea ca munca să ni se pară mult mai ușoară. Dar aveam să-l
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
mult mai repede. Într-o zi apare la apel și îmi spune că pleacă. Mi-a arătat o scrisoare prin care copiii lui îl chemau urgent acasă fiindcă găsiseră un client care avea nevoie de câteva zeci de mii de cărămizi și nu putea rata asemenea comandă. Am anunțat maistrul care l-a îndrumat pe Murgu la șeful de sector pentru ași face lichidarea. Sincer ne părea rău după Murgu, căci era un bun executant, dar și un spirit colegial. Referință
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
asistente. Până mi-a observat fâstâceala și m-a întrebat de față cu toți: - Ce ai dom'le, acolo, sub halat ? - Păi, uitați ! și am dat un pic halatul la o parte. A început să râdă: - Dă dom'le încoace cărămida aia și relaxează-te! El era cel normal, la urma urmei studenții veniseră să ia lecții. Tot felul de lecții. Cel anormal eram eu. Am avut noroc, vorbea frumos cu mine pentru că avea doi copii cărora le fusesem profesor de
SPITALUL DE IERI ŞI DE AZI de DAN NOREA în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408780207.html [Corola-blog/BlogPost/376446_a_377775]
-
ori le-au ignorat, ori, mai grav, le-au distrus!!!...” Și ce comori! Începând cu apa vieții. „Undeva, în partea de nord, la poalele dealului Bodava, se mai găsește și astăzi o fântână cu o apă deosebită, zidită cândva cu cărămidă arsă și piatră, acum adunându-și apele limpezi și reci într-o oală de beton... Se pare că fântâna a aparținut acelei cetăți și făcea parte dintr-un mic sanctuar. Numele izvorului spune multe: Piatra Funturii, cum spun oamenii locului
IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Izvor_de_neam_piatra_funturii_milian_oros_bodava_baia_mare_enesis_2009_.html [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
-
ca mulți să fie ca ea. Mai bine să greșim dând-o afară, decât să greșim continuând să o avem în rândurile noastre!”. Suna bine! Adevărul este că, privind mai târziu la Sala Palatului, mi-am amintit cum am cărat cărămizi la „muncă voluntară” pentru construirea acestui edificiu important. Șeful meu, fost ofițer de carieră, făcea parte dintr-o familie, care avusese un liceu particular în București, în care în mod declarat evreii nu erau primiți. La început am avut mari
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_doamna_liana_s_george_roca_1342650597.html [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
bogate ținuturi agricole, devenind noii stăpâni ai insulei. Nu cuceresc Scoția, Wales și Cornwall . Trec prin foc și sabie tot. Distrug orașele și vilele române, nici prin gând nu le trece să le locuiască; au oroare de construcțiile din piatră, cărămidă și sticlă la ferestre și sunt convinși că noaptea strigoii ies din morminte să bântuie casele pe care le-au locuit și în care saxonii i-au măcelărit. Își construiesc colibe din lemn de stejar, frumos lustruit și pictat, aranjate
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1483018592.html [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
cei doi, plus nouă copilași adorabili, era una plină de decență, mai ales când tatăl se refăcea, un an-doi, prin pușcării, iar ei cerșeau, sau furau prin piețe, ori din buzunare. Numai că, la un moment dat bătrânul, în urma unei cărămizi luate în cap de la un concurent, a trecut mai mult pe didactic, iar doamna a fost nevoită să dispară din peisaj deoarece dăduse ca valid prognosticul furtului unui merțan al boss-ului filierei aurului. Era o eroare impardonabilă și ea
EROAREA JUDICIARĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418488573.html [Corola-blog/BlogPost/376672_a_378001]
-
s-a culcat.” (p.255); „Să nu uitați, dragi confrați, că atunci când se termină jocul, regele și pionul se întoc în aceeași cutie.” (p.312); „Un om de succes, ca mine, este acela care poate construi o cetate invincibilă cu cărămizile pe care alții le aruncă în el.” (p.337); „Până a adormit, un glas venit din interior, sau poate de la Dumnezeu, i-a șoptit: Vei fi un scriitor mare - însă tot așa de mari îți vor fi și suferințele!” (p.
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1493352936.html [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
ți se hotărăște soarta... Poți să fii exterminat imediat sau poți să mai trăiești... Azi, este ultima selecție... Die letzte Selektion! Și ultima noastră speranță - unsere letzte Hofnung! Suntem înnebunite de spaimă. Femeile de la infirmerie se freacă cu praf de cărămidă pe obraji ca să pară cu fețele roșii, sănătoase... Altele, roagă pe colegele lor mai în putere să le tragă fără nicio milă palme peste față ca să le circule sângele prin obraji... Iar eu... Doamne ajută-mă să trec de această
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422486401.html [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]